Steaua Roşie, octombrie 1987 (Anul 38, nr. 232-258)

1987-10-14 / nr. 243

PROLI TAR­­O/K­­OA7C flA/l­ .VHITI-'A / ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN| La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, marţi, 13 octombrie, a sosit la Bucureşti preşedintele Consiliu­lui Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, care efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Noul dialog la nivel înalt ro­­mâno-sudanez reprezintă un mo­ment de deosebită însemnătate pentru cele două ţări, un mo­ment de o profundă semnificaţie politică în planul raporturilor de prietenie, al cauzei comune a păcii şi înţelegerii internaţiona­le. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sudanez s-a desfăşurat pe aeroportul­­ Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se a­­flau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani, încadrate de­ drapelele României şi Suda­nului. Pe mari pancarte erau în­scrise urări de bun venit pe pă­­mîntul României precum şi pen­tru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare româno­­sudaneze. La ora 12:00 aeronava cu ca­re a călătorit şeful statului su­danez a aterizat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a întîmpinat cu căldură pe pre­şedintele El Sayed Ahmed El Mirghani, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie. Garda militară aliniată pe ae­roport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat a­­le Republicii Sudan şi Republi­cii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost tra­se 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani au trecut în revistă garda de onoare. Oaspetele sudanez a salutat a­­poi persoanele oficiale române prezente la ceremonia sosirii. Un grup de pionieri a oferit preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani buchete de flori. în încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat au primit defi­larea gărzii de onoare. Numeroşi oameni ai mun­cii din Capitală, aflaţi pe aeroport, au făcut preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani o caldă manifestare­­ de stimă şi preţui­re, dînd expresie satisfacţiei fa­ţă de vizita şefului statului su­danez în ţara noastră, încrede­rii că aceasta va deschide noi perspective relaţiilor de coope­rare statornicite între cele două ţări şi popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani au răspuns cu prie­tenie uratelor şi ovaţiilor celor prezenţi. La reşedinţa rezervată înaltu­lui oaspete, cei doi­­şefi de stat s-au întreţinut într-o atmosferă cordială. ★ Preşedintele Consiliului Su­prem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, a fă­cut, marţi după-amiază, o vizită protocolară preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, la Pa­latul Consiliului de Stat. Premergătoare convorbirilor o­­ficiale, întîlnirea dintre cei doi preşedinţi s-a desfăşurat sub semnul stimei şi respectului re­ciproc, al bunelor relaţii de prie­tenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. ★ La Palatul Consiliului de Stat, au început, marţi, convor­birile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani. Sub semnul dorinţei recipro­ce de a se întări continuu prie­tenia şi colaborarea dintre Ro­mânia şi Sudan, cei doi şefi de stat au început prima rundă a convorbirilor oficiale. In cadrul convorbirilor s-a procedat la o informare recipro­că privind preocupările celor două ţări in direcţia dezvoltării economico-sociale, a asigurării progresului şi bunăstării popoa­relor român şi sudanez. Relevîndu-se evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări s-a apreciat că există condiţii favorabile pentru lărgirea şi în­tărirea acestor raporturi, pe ba­za principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile inter­ne şi avantajului reciproc. A fost subliniată necesitatea extinderii cooperării în produc­ţie, sporirii volumului şi diversi­ficării schimburilor comerciale pe baza unor acorduri de lungă durată. (Continuare în pag. a 4-a) Anul XXXVIII I Nr. 243 (9.172) VI­II Miercuri, Il I I! 14 octombrie 1987 II V, 4 pagini JJ 50 de bani // Expresie a largului democratism al societăţii noastre Expresie a democratismului profund al orînduirii pe care o făurim, alegerile generale de de­putaţi în consiliile populare mu­nicipale, ale sectoarelor munici­piului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, constituie un eveni­ment cu semnificaţii deosebite în viaţa social-politică a socie­tăţii noastre, un nou prilej de manifestare largă a h­otărîrii tu­turor cetăţeni­lor patriei de a transpune în viaţă, prin noi şi eficiente fapte de mun­că, hotărîr­i­le Congresu­lui al XIII-lea al Partidu­lui Comunist Român, orien­tările şi indicaţiile tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, privind accentuarea dezvoltării intensi­ve a economiei naţionale, ca te­melie a creşterii în continuare a calităţii vieţii în patria noastră. Desfăşurîndu-se în perspectiva Conferinţei Naţionale a Partidu­lui Comunist Român şi a celei de-a 40 aniversări a proclamării Republicii, campania electorală constituie şi un moment de bi­lanţ, de analiză a modului în care consiliile populare, cetăţenii au dus la îndeplinire progra­mele­ adoptate la începutul aces­tei legislaturi, dar şi de anga­jare fermă pentru ca programele actualului cincinal să fie reali­zate exemplar. Şi în judeţul nostru, perioada legislaturii pe care nu peste mul­tă vreme o încheiem, acţionîn­­du-se cu toată hotărîrea pentru valorificarea superioară a bazei materiale şi umane de care dis­punem, au fost obţinute succese deosebite, realizări cu care ne mîndrim. Astfel, oamenilor mun­cii le-au fost puse la dispoziţie aproape 6.000 de noi apartamen­te, cu dotările necesare, cu spa­ţiile comerciale aferente; au fost finalizate lu­crări edilitare de larg interes cetăţenesc: ali­mentările cu a­­pă ale oraşului Luduş şi mu­nicipiului Si­ghişoara, darea în folosinţă a Şco­lii generale din Şăulia, întreţine­rea şi repararea de drumuri, străzi şi trotuare, regularizări ale al­biilor de rîuri, redarea în cir­cuitul agricol a unor suprafeţe de terenuri, amenajări de tere­nuri sportive şi de joacă pentru copii, întreţineri de zone verzi ş.a. In anul trecut, în profil te­ritorial, s-a realizat un volum de producţie marfă industrială de 4,3 miliarde lei, cu 800 mili­oane mai mult decît la sfîrşitul cincinalului precedent. Produc­ţia marfă industrială din indus­tria mică reprezintă 14 la sută CORNEL HARŞAN, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean (Continuare în pag. a 3-a) ALEGERI •NOIEMBRIE ’87* • In perioada 29 septembrie — 2 octombrie a.c. au avut loc şedinţele birourilor executive ale­ consiliilor locale ale FDUS şi adunări ale oamenilor muncii din întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, sate şi unităţi militare, pentru desemnarea membrilor comisiilor electorale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ, precum şi pentru desemnarea membrilor comisiilor electo­rale ale circumscripţiilor. • Prin Decizia nr. 446/1987, Comitetul executiv al Con­siliului popular judeţean a confirmat comisiile electorale mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale, iar comitetele executive ale consiliilor populare municipale Tîrgu-Mureş şi Sighişoara au confirmat comisiile electorale ale comunelor suburbane. întreaga producţie de porumb şi sfeclă — adunată şi grabnic depozitată! • CAP Sîngeorgiu de Mu­reş a încheiat recoltarea po­rumbului şi sfeclei de zahăr, cît şi transportul producţiilor obţinute de pe toate sun­afe­­ţele planificate. • CAP Livezeni, Vălenii şi Găieşti au terminat scosul sfeclei de zahăr, primele do­uă finalizînd şi transportul producţiei realizate.­­ Timpul instabil impune peste tot, prin mobilizarea forţelor şi mijloacelor, grăbi­rea recoltării şi depozitării producţiei, livrarea operativă a produselor contractate la fondul de stat. Avînd in vedere că ne aflăm aproape de jumătatea lunii oc­tombrie, timpul fiind deci avan­sat, în toate unităţile agricole mureşene se cer noi măsuri de impulsionare a lucrărilor agrico­le, de grăbire a recoltării şi de­pozitării produselor toamnei pentru finalizarea lor neîntîrzia­­tă. Asemenea măsuri, de con­centrare şi mobilizare a tuturor forţelor la strînsul şi transpor­tul roadelor toamnei, de creştere a ritmurilor zilnice, se materiali­zează în noi fapte de muncă şi în cooperativele agricole din con­siliul agroindustrial Tîrgu-Mu­­reş. Preşedintele consiliului, to­varăşa Aurelia Moldovan, ne re­lata că urmare a muncii sus­ţinute a cooperatorilor şi a ce­lorlalţi locuitori ai satelor, re­coltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului se desfăşoară în con­diţii bune şi înaintează treptat spre finiş. Astfel s-a reuşit ca CAI* Sîngeorgiu de Mureş să în­cheie culesul porumbului şi sco­sul sfeclei de zahăr de pe toate suprafeţele aflate în cultură, iar producţiile realizate să fie la timp transportate şi depozitate în siguranţă. Această unitate şi-a achitat, totodată, la cultura po­rumbului şi obligaţiile contrac­tuale faţă de stat. De asemenea, culesul porumbului se desfăşoa­ră acum pe ultimele suprafeţe la CAP Mureşeni şi este avan­sat şi la Nazna, Sîntana şi Ber­­ghia. Desigur că, avînd în vede­re timpul instabil, peste tot se cere o activitate bine organiza­tă, riguros coordonată, pentru e­­vitarea pierderilor, a degradării producţiei, pentru transportarea zilnică din cîmp a întregii pro­ducţii adunate. La cultura sfeclei de zahăr cooperativele agricole din Sîn­­georgiu de Mureş, Livezeni, Vă­ienii şi Găieşti au încheiat sco­sul sfeclei, iar transportul pro­ducţiei s-a finalizat în primele trei unităţi. Intr-un stadiu avan­sat cu recoltarea sfeclei se află şi lucrătorii ogoarelor din Sînt­­ana, Acăţari şi Pănet, avînd şi ei condiţii de încheiere a lucră­rii în cel mult 3—4 zile. La ni­vel de consiliu recoltarea sfe­clei s-a executat pe aproape 800 ha din cele 960 aflate în cultură, iar culesul porumbului pe cine 1 65 la sută din cele 3.711 ha pla­nificate, întreaga activitate s-a desfăşurat şi se desfăşoară în­­tr-un cadru bine organizat, pr­­­ducţia fiind urmărită şi înregis­trată cu atenţie la CAP Mură*­­­­şeni, Sîntana, Sîngeorgiu şi aV V. ORZA (Continuare în pag. a 3-a) / Transportul sfeclei de zahăr la CAP Acăţari şi sortarea merelor, în vederea însilozării, la ferma nr. 5 a IAS Reghin

Next