Steaua Roşie, octombrie 1987 (Anul 38, nr. 232-258)
1987-10-14 / nr. 243
PROLI TARO/KOA7C flA/l .VHITI-'A / ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN| La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, marţi, 13 octombrie, a sosit la Bucureşti preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, care efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Noul dialog la nivel înalt româno-sudanez reprezintă un moment de deosebită însemnătate pentru cele două ţări, un moment de o profundă semnificaţie politică în planul raporturilor de prietenie, al cauzei comune a păcii şi înţelegerii internaţionale. Ceremonia sosirii înaltului oaspete sudanez s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani, încadrate de drapelele României şi Sudanului. Pe mari pancarte erau înscrise urări de bun venit pe pămîntul României precum şi pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare românosudaneze. La ora 12:00 aeronava cu care a călătorit şeful statului sudanez a aterizat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a întîmpinat cu căldură pe preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani, pe ceilalţi oaspeţi. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie. Garda militară aliniată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Sudan şi Republicii Socialiste România, în timp ce, în semn de salut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani au trecut în revistă garda de onoare. Oaspetele sudanez a salutat apoi persoanele oficiale române prezente la ceremonia sosirii. Un grup de pionieri a oferit preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani buchete de flori. în încheierea ceremoniei, cei doi şefi de stat au primit defilarea gărzii de onoare. Numeroşi oameni ai muncii din Capitală, aflaţi pe aeroport, au făcut preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani o caldă manifestare de stimă şi preţuire, dînd expresie satisfacţiei faţă de vizita şefului statului sudanez în ţara noastră, încrederii că aceasta va deschide noi perspective relaţiilor de cooperare statornicite între cele două ţări şi popoare. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele El Sayed Ahmed El Mirghani au răspuns cu prietenie uratelor şi ovaţiilor celor prezenţi. La reşedinţa rezervată înaltului oaspete, cei doişefi de stat s-au întreţinut într-o atmosferă cordială. ★ Preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, a făcut, marţi după-amiază, o vizită protocolară preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Palatul Consiliului de Stat. Premergătoare convorbirilor oficiale, întîlnirea dintre cei doi preşedinţi s-a desfăşurat sub semnul stimei şi respectului reciproc, al bunelor relaţii de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. ★ La Palatul Consiliului de Stat, au început, marţi, convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani. Sub semnul dorinţei reciproce de a se întări continuu prietenia şi colaborarea dintre România şi Sudan, cei doi şefi de stat au început prima rundă a convorbirilor oficiale. In cadrul convorbirilor s-a procedat la o informare reciprocă privind preocupările celor două ţări in direcţia dezvoltării economico-sociale, a asigurării progresului şi bunăstării popoarelor român şi sudanez. Relevîndu-se evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre cele două ţări s-a apreciat că există condiţii favorabile pentru lărgirea şi întărirea acestor raporturi, pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. A fost subliniată necesitatea extinderii cooperării în producţie, sporirii volumului şi diversificării schimburilor comerciale pe baza unor acorduri de lungă durată. (Continuare în pag. a 4-a) Anul XXXVIII I Nr. 243 (9.172) VIII Miercuri, Il I I! 14 octombrie 1987 II V, 4 pagini JJ 50 de bani // Expresie a largului democratism al societăţii noastre Expresie a democratismului profund al orînduirii pe care o făurim, alegerile generale de deputaţi în consiliile populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orăşeneşti şi comunale, constituie un eveniment cu semnificaţii deosebite în viaţa social-politică a societăţii noastre, un nou prilej de manifestare largă a hotărîrii tuturor cetăţenilor patriei de a transpune în viaţă, prin noi şi eficiente fapte de muncă, hotărîrile Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, privind accentuarea dezvoltării intensive a economiei naţionale, ca temelie a creşterii în continuare a calităţii vieţii în patria noastră. Desfăşurîndu-se în perspectiva Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de-a 40 aniversări a proclamării Republicii, campania electorală constituie şi un moment de bilanţ, de analiză a modului în care consiliile populare, cetăţenii au dus la îndeplinire programele adoptate la începutul acestei legislaturi, dar şi de angajare fermă pentru ca programele actualului cincinal să fie realizate exemplar. Şi în judeţul nostru, perioada legislaturii pe care nu peste multă vreme o încheiem, acţionîndu-se cu toată hotărîrea pentru valorificarea superioară a bazei materiale şi umane de care dispunem, au fost obţinute succese deosebite, realizări cu care ne mîndrim. Astfel, oamenilor muncii le-au fost puse la dispoziţie aproape 6.000 de noi apartamente, cu dotările necesare, cu spaţiile comerciale aferente; au fost finalizate lucrări edilitare de larg interes cetăţenesc: alimentările cu apă ale oraşului Luduş şi municipiului Sighişoara, darea în folosinţă a Şcolii generale din Şăulia, întreţinerea şi repararea de drumuri, străzi şi trotuare, regularizări ale albiilor de rîuri, redarea în circuitul agricol a unor suprafeţe de terenuri, amenajări de terenuri sportive şi de joacă pentru copii, întreţineri de zone verzi ş.a. In anul trecut, în profil teritorial, s-a realizat un volum de producţie marfă industrială de 4,3 miliarde lei, cu 800 milioane mai mult decît la sfîrşitul cincinalului precedent. Producţia marfă industrială din industria mică reprezintă 14 la sută CORNEL HARŞAN, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean (Continuare în pag. a 3-a) ALEGERI •NOIEMBRIE ’87* • In perioada 29 septembrie — 2 octombrie a.c. au avut loc şedinţele birourilor executive ale consiliilor locale ale FDUS şi adunări ale oamenilor muncii din întreprinderi şi organizaţii economice socialiste, instituţii social-culturale, sate şi unităţi militare, pentru desemnarea membrilor comisiilor electorale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ, precum şi pentru desemnarea membrilor comisiilor electorale ale circumscripţiilor. • Prin Decizia nr. 446/1987, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a confirmat comisiile electorale municipale, orăşeneşti şi comunale, iar comitetele executive ale consiliilor populare municipale Tîrgu-Mureş şi Sighişoara au confirmat comisiile electorale ale comunelor suburbane. întreaga producţie de porumb şi sfeclă — adunată şi grabnic depozitată! • CAP Sîngeorgiu de Mureş a încheiat recoltarea porumbului şi sfeclei de zahăr, cît şi transportul producţiilor obţinute de pe toate sunafeţele planificate. • CAP Livezeni, Vălenii şi Găieşti au terminat scosul sfeclei de zahăr, primele două finalizînd şi transportul producţiei realizate. Timpul instabil impune peste tot, prin mobilizarea forţelor şi mijloacelor, grăbirea recoltării şi depozitării producţiei, livrarea operativă a produselor contractate la fondul de stat. Avînd in vedere că ne aflăm aproape de jumătatea lunii octombrie, timpul fiind deci avansat, în toate unităţile agricole mureşene se cer noi măsuri de impulsionare a lucrărilor agricole, de grăbire a recoltării şi depozitării produselor toamnei pentru finalizarea lor neîntîrziată. Asemenea măsuri, de concentrare şi mobilizare a tuturor forţelor la strînsul şi transportul roadelor toamnei, de creştere a ritmurilor zilnice, se materializează în noi fapte de muncă şi în cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Tîrgu-Mureş. Preşedintele consiliului, tovarăşa Aurelia Moldovan, ne relata că urmare a muncii susţinute a cooperatorilor şi a celorlalţi locuitori ai satelor, recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului se desfăşoară în condiţii bune şi înaintează treptat spre finiş. Astfel s-a reuşit ca CAI* Sîngeorgiu de Mureş să încheie culesul porumbului şi scosul sfeclei de zahăr de pe toate suprafeţele aflate în cultură, iar producţiile realizate să fie la timp transportate şi depozitate în siguranţă. Această unitate şi-a achitat, totodată, la cultura porumbului şi obligaţiile contractuale faţă de stat. De asemenea, culesul porumbului se desfăşoară acum pe ultimele suprafeţe la CAP Mureşeni şi este avansat şi la Nazna, Sîntana şi Berghia. Desigur că, avînd în vedere timpul instabil, peste tot se cere o activitate bine organizată, riguros coordonată, pentru evitarea pierderilor, a degradării producţiei, pentru transportarea zilnică din cîmp a întregii producţii adunate. La cultura sfeclei de zahăr cooperativele agricole din Sîngeorgiu de Mureş, Livezeni, Văienii şi Găieşti au încheiat scosul sfeclei, iar transportul producţiei s-a finalizat în primele trei unităţi. Intr-un stadiu avansat cu recoltarea sfeclei se află şi lucrătorii ogoarelor din Sîntana, Acăţari şi Pănet, avînd şi ei condiţii de încheiere a lucrării în cel mult 3—4 zile. La nivel de consiliu recoltarea sfeclei s-a executat pe aproape 800 ha din cele 960 aflate în cultură, iar culesul porumbului pe cine 1 65 la sută din cele 3.711 ha planificate, întreaga activitate s-a desfăşurat şi se desfăşoară într-un cadru bine organizat, prducţia fiind urmărită şi înregistrată cu atenţie la CAP Mură*şeni, Sîntana, Sîngeorgiu şi aV V. ORZA (Continuare în pag. a 3-a) / Transportul sfeclei de zahăr la CAP Acăţari şi sortarea merelor, în vederea însilozării, la ferma nr. 5 a IAS Reghin