Steaua Roşie, ianuarie 1988 (Anul 39, nr. 1-25)
1988-01-20 / nr. 15
PAGINA 2 STEAJJA ROŞIE " Simpozion omagial Astăzi, 20 ianuarie, ora 13, în sala nr. 45 a Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al PCH va avea loc un simpozion omagial organizat sub egida Comitetului municipal de educaţie politică şi cultură socialistă, simpozion intitulat: „Opera şi activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, strălucită încununare a teoriei şi practicii revoluţionare, a triumfului ideilor şi împlinirilor socialismului în România“. Vor conferi : Angela Isăroiu, secretar cu probleme de propagandă al Comitetului judeţean de partid — „Concepţia secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, despre activitatea ideologică ca parte integrantă a procesului făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Intensificarea activităţii multilaterale de ridicare a conştiinţei socialiste, revoluţionare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii“, Ironim Buda, prim-secretar al Comitetului municipal Tîrgu-Mureş al PCR — „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea şi dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii revoluţionare de edificare a socialismului în România“, ing. Ioan Boitan, directorul Fabricii de medicamente — „Rolul şi locul ştiinţei şi tehnicii în opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ca factori dinamici fundamentali în dezvoltarea accelerată a vieţii economico-sociale a României socialiste“, ing. Radvanyi Iosif, secretar al Comitetului de partid de la TAG.CM — „Spiritul revoluţionar, dinamic şi intransigent, trăsătură dominantă a conţinutului activităţii organizaţiilorde partid, imperativ desprins din documentele Conferinţei Naţionale a PCR, din sarcinile trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul , Nicolae Ceauşescu“, dr. Vasîle Dobrescu — „Evoluţia istorică a societăţii româneşti, parte integrantă a procesului editării socialiste pe pămîntul României“. _ Cu şi iată comentaţii. APA I»: PIOAIE? întrebaţi de banala apă minerală, majoritatea vânzătorilor, vânzătoarelor şi a şefilor de magazine te priveau, în zilele de 30 şi 31 decembrie 1987 — de fapt, şi după aceea! — de parcă s-ar fi aşteptat să treacă prin preajmă nu ştiu ce cometă Halley. După zeci de kilometri parcurşi cu sacoşa în căutarea (zadarnică) necesarei ape, abia la magazinul „Mercur“ am dat de cîteva sticle răzleţite de. .. Slănie Moldova. In lipsă de altceva, bună şi asta! N-are importanţă câ-i sărată. Aşadar, la unităţile din centru — răspunsuri negative. La cele mai mărginaşe — la fel. Pînă şi restaurantul „Predeal“, recunoscut de altfel pentru buna lui aprovizionare avea exact atîtea sticle cîţi şi clienţi cu locuri reţinute pentru revelion. Să te mai uimeşti? Ar fî o naivitate. Oare cineva chiar crede că se pretinde imposibilul? Nu era vorba nici de televizoare color, nici de haine şi cizme din piele. Doar de apă minerală! Cei care au provocat (voluntar sau involuntar) acest gol, tocmai de Anul Nou să binevoiască să se explice. N-avem nevoie nici de scuze, nici de argumente, invocate cu abilitata avocăţească, ci de măsuri eficiente, cu urmări vizibile. Ar fi păcat să ni se arunce, superior, ceea ce ştim bine: numai cine caută apă ştie preţul fîntînii! CINE ARE URECHI DE AUZIT... Poc! Şi iarăşi poc! Plesnituri, prin mai multe cartiere tirgumureşene, atît în orele da odihnă, cit şi în afara lor, incit să tresară şi morţii. Isprăvi ale unor puşti. Am insistat şi cu alte prilejuri — chiar după derularea unei nenorociri — nu atît asupra unei reale poluări fonice, cît mai ales asupra pericolului grav pe care-l reprezintă aceste mici „bombiţe“ asupra integrităţii fizice a copiilor. Mai ales a ochilor şi a degetelor. Nu o dată aceste ,,nevinovate“ jocuri s-au soldat cu răniri, schilodiri chiar şi cu invalidităţi pentru o întreagă viaţă. Pînă nu-î prea tîrziu ne mai facem o dată datoria, invocând un adevăr atât de simplu: mai lesne "este să previi, decit să vindeci! VANDALISM Am trecut zilele acestea prin mai multe cartiere tirgumureşene, am vizitat zone verzi şi străzi — de pildă, Măgurei, Gheorghe Marinescu, „1848“, Tudor Vladimirescu. O constatare dureroasă: adevărate „răni“ prin zonele verzi, pentru a căror amenajare s-a depus atîta efort uman. In unele locuri un sfert din brăduţi au fost retezaţi, pur şi simplu, unii de la pămînt, alţii de pe la mijloc, cei mai mulţi — şi cei mai frumoşi! — de la vârf! O sluţire. Un masacru. Vandalism. Un adevărat dezastru. N-am vrea, în ruptul capului, să invocăm acum o consecinţă, indiferent din ce punct am privi problema. Totuşi, existînd şi o logică a bunului-simţ, fără a minimaliza unele raţiuni, dar fără a putea ignora nişte consecinţe in favoarea altor calcule, din moment ce altă natură exterioară nu avem, am întreba: unde au fost cei 20.000 de brăduţi, promişi de Inspectoratul silvic judeţean, pentru sărbătorile de iarnă, în fond pentru bucuria copiilor? Au fost oare suficienţi la o populaţia de peste 500.000 de locuitori, a judeţului?Trăgind linie, adunând şi scăzînd, permis fie-ive să întrebăm: ce se cîştigă şi cu, în anumite situaţii, se pierde? N-ar fi cazul să apelăm ceva mai mult la logică şi la realitate? TOT UN DEAL ŞI-O VALE Am mai spus-o, chiar din colţul acestei pagini, şi altădată: cineva parcă are bucuria sadică să pregătească automobiliştilor nişte mici capcane pe arterele de circulaţie. După anumite sărbături, amenajări, paraamenajări efectuate pentru introducerea unor conducte sau cabluri, porţiunile de carosabil supuse intervenţiilor sunt refăcute de mântuială. .Sau chiar de loc. De aici denivelări şi deteriorări greu de evitat uneori de cei aflaţi la volan. Dovadă — unele porţiuni din strada Budiului, din preajma întreprinderii „Prodcomplex“ etc. Motiv pentr care cei cu... gropile sunt cam des pomeniţi, fie ceva mai discret, printre dinţi, fie cu glas tare. Vă asigurăm, deloc măgulitor. Cetăţeanul doreşte nu inutile diagnostice reducţioniste şi interpretări taxe, ci artere de circulaţie mai bine puse la punct şi mai comode, pentru care, în fond, achită necesarele taxe. LÁZÁR LADAKHI — Cinema „PROGRESUL" — Vulcanul stins Un film de George Cornea, pe un scenariu de Dumitru Carabăţ. Un film cu Mircea Antdreescu (un excelent actor al teatrului din Braşov, mai puţin cunoscut de cinefilii, Adrian Pintea şi Alexandru. Repan în rolurile principale. Un film ai cărui eroi sunt geologi. Un film despre pasiune, despre lupta cu natura care-şi dezvăluie greu — uneori chiar cu preţul unor teribile jertfe — teinele, dar şi despre lupta, parca şi mai grea, şi mai aprigă, şi mai greu de ristigat, cu inerţia, rutina, scepticismul, pesimismul, comoditatea şi frica proprii sau ale altora. Un film, despre măreţia omului şi despre slăbiciunile, oamenilor. Un film tonic, luminos şi înălţător, un film dureros, care-ţi sfişie inima. O tragedie optimistă. Ceea ce mi-a plăcut in mod deosebit în acest film a fost, pe de o parte, modul în care a reuşit Mircea Andreescu să ne redea, cu vorbe puţine dar bine cumpănite şi cu o erpresie parcă imobilă şi totuşi foarte elocventă, tăria de caracter a lui Romulus Strejan, credinţa lui în ipotezele pe care le-a formulat (bazate pe o nouă şi originală teorie ştiinţifică), cinstea şi probitatea lui, marea sa omenie, iar, pe de altă parte, capacitatea lui Adrian Pintea de a trăi cu o extraordinară credinţă şi intr-un mod deosebit de interiorizat şi expresiv zbuciumul tinărului Vasila Făerag, entuziasmul său tineresc, dar şi momentele de deprimare, nobleţea sa sufletească dar şi graba cu care e gata să o acuze şi să jignească, intr-un cu- rimn drama pe care o trăieşte acest băiat capabil, sensibil şi lucid, care-şi vede spulberate visele de fericire personală şi se crede, profesional, un ratat. Ceea ce mă nemulţumeşte este ritmul prea lent şi faptul că povestea curge mult prea molcom, că nu există înfruntări dramatice mai puternice, noduri conflictuale mai ascuţite, mai t-aninnate, că n-a fost exploatată posibilitatea realizării unor scene mai spectaloase, care să-i ,,prindă“ mai bine pe spectatori. Există in acest film multe erculente posibilitări pierdute, dar și multe lucruri foarte frumoase. Printre acestea din urmă, în afara interpretărilor amintite, este și imaginea lui GabrielCosuth. Datorită acestor împliniri, cei ce vor viziona filmul nu vor regreta. ZENG FODOR Nou în cooperaţia meşteşugărească Centru de informare şi reclamă Locul vechilor dispecerate ce existau în cadrul unor cooparative meşteşugăreşti, dispecerate cu rost şi fără rost, iată acum este luat de centrele de informare şi reclamă ale UJCM. Ele sunt constituite din iniţiativa UCECOM şi fiinţează in oraşele de reşedinţă ale judeţelor. Un Centru de informare şi reclamă a fost organizat şi la Tîrgu-Mureş, el avîndus-şi sediul în strada Călăraşilor nr. 1. Despre scopul acestui centru ne-au oferit informaţii Olga Jalea, dispecer informator. Aşadar, acest centru are drept scop realizarea unei citmai complete informări a beneficiarilor noştri asupra tuturor serviciilor prestate de unităţile cooperativelor meşteşugăreşti ,aflate nu doar în municipiul Tîrgu-Mureş, ci şi în celelalte localităţi ale judeţului Mureş. De asemenea, ni se pot adresa sugestii, reclamaţii cu privire la serviciile prestate de meşteşugarii mureşeni. — In ce mod se realizează această informare? — Furnizăm informaţii la sediul centrului sau prin telefon la solicitarea beneficiarilor asupra serviciilor şi lucrărilor pe bază de comandă ce se efectuează în cooperativele UJCM Mureş, asupra produselor ce se vînd prin centrele de prezentare şi prin magazinele proprii ale uniunii. — De ce natură sînt informaţiile? — Ele se referă la serviciile prestate şi la lucrările ce se execută in cadrul unităţilor, la domiciliul beneficiarului sau chiar pe traseele turistice ale judeţului, la gama sortimentală a produselor, la adresele unităţilor de prezentare sau desfacere a produselor realizate de cooperaţia meşteşugărească. 1— Spuneţi-mi, de îndată ce primiţi o solicitare in legătură cu prestarea unui anumit serviciu, cum se face servirea? — După ce preluăm comanda, servirea se face, fie in regim de urgenţă, la domiciliulsolicitantului, în această categorie incluzîndu-se orice intervenţie care are ioc la cel mult 4 ore de la înregistrarea comenzii, fie „pe loc“. — Ce trebuie să înţelegem prin acest „pe loc“? — Trebuie înţeles că, la cerere, prestaţia se realizează imediat în cadrul unităţii, de multe ori chiar in prezenţa celui care apelează la serviciile noastre. Este o formă de servire caracterizată prin satisfacerea operativă a unor solicitări. — Intuim deci că serviciile care se pretează la o astfel de formă de servire sint, in general, de necesitate imediată și care lpot fi executat, intr-o perioadă scurtă de timp. — Exact, așa este. Avem nomenclatoare cu serviciile ce se fac, atît in regim de urgenţă, cît şi „pe loc“. Nu le nominalizăm, pentru că sînt multe. — Văd că aveţi aici, în interiorul centrului, obiecte mărunte. Sunt doar recuzită de decor? — Nu Tot în scop de reclamă, prin centru desfacem o serie de produse mărunte, care pot crea o imagine asupra activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti, a serviciilor oferite populaţiei . — La ce număr de telefon răspunde centrul şi care este programul lui de funcţionare? — Numărul de telefon al centrului este 1.57.59, iar programul de funcţionare între orele 8,30— 17, sîmbătă, între 8,30—13, închei prin a spune că efectuăm şi unele prestaţii de servicii ca: completat cereri pentru paşapoarte, copiat acte. DORIN BORDA CALENDAR Miercuri 20 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,45, apune la ora 17,07. Zile trecute 20, zile rămase 316. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Corsarul, Unirea, Locotenent Colombo Progresul: Vulcanul sfins, Select. Mai iubesc, mai sper. Tineretului: Luminile din larg (orele 9 şi 11); Vandana (seriile II I, orele 14, 17 şi 20); Flacăra- Şarada. SIGHIŞOARA— Lumina- Anotimpul iubirii. Clubul CFR: Un amanet ciudat. REGHIN — Patria: Răzbunarea „STnfnhii". TÎHNAVENI — Melodia: Cea mai ftwîntătoare, cea mai atrăgătoare. LUDUȘ — Fla~ăra: Dragoste de copil. SQVATA — Doina: Călătorie într-u-' automobH vechi. Muncitorii': r ' 'ă legile vremii de război. SARMAFU — Popular: Aripi roşii. TERNUT — Lumina: Caravana misterioasă. SINGEORGIU DE PÂDURE — Popular: Scopul şi mijloacele. FÎNTÎNELE — Patria: Călăreţul fără cap. MTVPCUREA MIRAJULUI — Nirajul: Pe urmele adevărului. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 18: Curcubeul înşelător (secţia maghiară); ' ivttTUTUL DE TEATRU, azi, ora 18,36: Scoica de lemn (speţa, românii). SIMPOZION Sala de conferinţe şi spaţiul expoionil de la Arhivele Statului au găzduit, recent, simpozionul şi expoziţia fotodocumentara „Republica sub semnul înnoirilor după Congresul al IX-lea“, la care a participat un numeros public. Din încheierea simpozionului s-a vernisat expoziția care va râmine în continuare deschisă. VREMEA DIN 3 comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost 0 grade, iar la ora 14, s-au înregistrat 2 grade. CPD Sibiu prognozează. Vremea va fi în general închisă, în zonele joase, unde se va produce ceaţă, dar va fi frumoasă în zonele de deal şi munte, unde cerul va fi mai mult senin. Vîntul va sufla slab. Temperaturile minime vor oscila între minus 7 şi minus 3 grade, iar cele maxime, între 1 şi 3 grade. Izolat ceaţa va fi însoţită şi de depunere de chiciură. Vă informăm ••• • Lectură: în cursul anului 1987, în evidenţele Bibliotecii judeţene Mureş au fost înregistraţi 22.899 de cititori, cu 1.578 mai mulţi decât în 1986. Aceştia, păşind de 207.625 ori în secţiile bibliotecii, au consultat şi împrumutat 581.188 publicaţii şi cărţi, cifră mult superioară celei din anul 1986. De notat faptul că în prezent biblioteca eliberează de aproape 5 ori mai multe publicaţii social-politice şi de 3 ori mai multe lucrări tehnico-ştiinţifice, decît acum două decenii. Biblioteca judeţeană, aflată în al 75-lea an de existenţă, a iniţiat şi organizat, peste 200 de acţiuni de masă, care s-au bucurat de o largă audienţă din partea publicului şi a cititorilor ei statornici. • Festivitate. Sîmbătă, 23 ianuarie, ora 13, în salamare a Teatrului Naţional, va avea loc festivitatea de absolvire a studenţilor din promoţia 1988, a Institutului de subingineri din Tîrgu-Mureş. • Invitaţie la munte: în cursul lunii ianuarie, tinerii mureşeni au posibilitatea să-şi petreacă concediul de odihnă în bazele rezervate lor la Pîrîul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului şi Geoagiu. • Util de ştiut. Vă facem cunoscut că la atelierul Cooperativei „Metalul“ din Tîrgu-Mureş, situat în strada Arany Janos nr. 3, se execută operaţii de antifonare şi vopsire a autoturismelor, de reparare motoare cu ardere internă, se montează table ce conţin numere de circulaţie, cu suport şi şuruburi reflectorizante. Tot aici pot fi găsite numerele de circulaţie cu cifra ,4“, pînă la numărul de ordine 2.500. (Marin Căldărariu, corespondent). Cursuri de iniţiere la instrumente de suflat. Casa de cultură a sindicatelor Tîrgu-Mureş organizează, pentru iubitorii muzicii, cursuri de inițiere la instrumentele de suflat — taragot şi saxofon.