Steaua Roşie, ianuarie 1988 (Anul 39, nr. 1-25)

1988-01-20 / nr. 15

PAGINA 2 STEAJJA ROŞIE " Simpozion omagial Astăzi, 20 ianuarie, ora 13, în sala nr. 45 a Comitetului mu­nicipal Tîrgu-Mureş al PCH va avea loc un simpozion omagial organizat sub egida Comitetului municipal de educaţie politică şi cultură socialistă, simpozion in­titulat: „Opera şi activitatea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, strălucită încununare a teoriei şi practicii revoluţionare, a trium­fului ideilor şi împlinirilor so­cialismului în România“. Vor conferi­ : Angela Isăroiu, secretar cu probleme de propa­gandă al Comitetului judeţean de partid — „Concepţia secre­tarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, des­pre activitatea­ ideologică ca parte integrantă a procesului făuririi societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. Intensifica­rea activităţii multilaterale de ridicare a conştiinţei socialiste, revoluţionare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii“, Iro­­nim Buda, prim-secretar al Co­mitetului municipal Tîrgu-Mureş al PCR — „Opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu — contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea şi dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii revoluţionare de edifi­care a socialismului în Româ­nia“, ing. Ioan Boitan, directorul Fabricii de medicamente — „Ro­lul şi locul ştiinţei şi tehnicii în opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ca factori dinamici fundamentali în dezvoltarea ac­celerată a vieţii economico-so­­ciale a României socialiste“, ing. Radvanyi Iosif, secretar al Co­mitetului de partid de la TAG.CM — „Spiritul revoluţio­nar, dinamic şi intransigent, tră­sătură dominantă a conţinutului activităţii organizaţiilor­­de par­tid, imperativ desprins din do­cumentele Conferinţei Naţionale a PCR, din sarcinile trasate de secretarul general al partidului, tovarăşul , Nicolae Ceauşescu“, dr. Vasîle Dobrescu — „Evoluţia istorică a societăţii româneşti, parte integrantă a procesului e­­dit­ării socialiste pe păm­întul României“. _ Cu şi iată comentaţii. APA I»: PI­­OAIE? întrebaţi de banala apă mine­rală, majoritatea vânzătorilor, vânzătoarelor şi a şefilor de ma­gazine te priveau, în zilele de 30 şi 31 decembrie 1987 — de fapt, şi după aceea! — de parcă s-ar fi aşteptat să treacă prin preajmă nu ştiu ce cometă Hal­ley. După zeci de kilometri par­curşi cu sacoşa în căutarea (za­darnică) necesarei ape, abia la magazinul „Mercur“ am dat de cîteva sticle răzleţite de. .. Slă­­nie Moldova. In lipsă de altceva, bună şi asta! N-are­ importanţă câ-i sărată. Aşadar, la unităţile din centru — răspunsuri nega­tive. La cele mai mărginaşe — la fel. Pînă şi restaurantul „Pre­deal“, recunoscut de altfel pen­tru buna lui aprovizionare avea exact atîtea sticle cîţi şi clienţi cu locuri reţinute pentru reve­lion. Să te mai uimeşti? Ar fî o naivitate. Oare cineva chiar cre­de că se pretinde imposibilul? Nu era vorba nici de televizoare color, nici de haine şi cizme din piele. Doar de apă minerală! Cei care au provocat (voluntar sau involuntar) acest gol, tocmai de Anul Nou să binevoiască să se explice. N-avem nevoie nici de scuze, nici de argumente, invo­cate cu abilitata avocăţească, ci de măsuri eficiente, cu urmări vizibile. Ar fi păcat să ni se arunce, superior, ceea ce ştim bine: numai cine caută apă ştie preţul fîntînii! CINE ARE URECHI DE AUZIT... Poc! Şi iarăşi poc! Plesnituri, prin mai multe cartiere tirgumu­reşene, atît în orele da odihnă, cit şi în afara lor, incit să tre­sară şi morţii. Isprăvi ale unor puşti. Am insistat­ şi cu alte pri­lejuri — chiar după derularea unei nenorociri — nu atît asu­pra unei reale poluări fonice, c­ît mai ales asupra pericolului grav pe care-l reprezintă aceste mici „bombiţe“ asupra integrită­ţii fizice a copiilor. Mai ales a ochilor şi­ a degetelor. Nu o dată aceste ,,nevinovate“ jocuri s-au soldat cu răniri, schilodiri chiar şi cu invalidităţi pentru o în­treagă viaţă. Pînă nu-î prea tîr­­ziu ne mai facem o dată dato­ria, invocând un adevăr atât de simplu: mai lesne "este să previi, decit să vindeci! VANDALISM Am trecut zilele acestea prin mai­ multe cartiere tirgumureşe­­ne, am vizitat zone verzi şi străzi — de pildă, Măgurei, Gheorghe Marinescu, „1848“, Tu­dor Vladimirescu. O constatare dureroasă: adevărate „răni“ prin zonele verzi, pentru a căror a­­menajare s-a depus atîta efort uman. In unele locuri un sfert din brăduţi au fost retezaţi, pur şi simplu, unii de la pămînt, alţii de pe la mijloc, cei mai mulţi — şi cei mai frumoşi! — de la vârf! O sluţire. Un masa­cru. Vandalism. Un adevărat de­zastru. N-am vrea, în ruptul ca­pului, să invocăm acum o con­secinţă, indiferent din ce punct am privi problema. Totuşi, exis­­tînd şi o logică a bunului-simţ, fără a minimaliza unele raţiuni, dar fără a putea ignora nişte consecinţe in favoarea altor cal­cule, din moment ce altă natu­ră exterioară nu avem, am în­treba: unde au fost cei 20.000 de brăduţi, promişi de Inspectora­tul silvic judeţean, pentru săr­bătorile de iarnă, în fond pen­tru bucuria copiilor? Au fost oare suficienţi la o populaţia de peste 500.000 de locuitori, a jude­ţului?­­Trăgind linie, adunând şi scăzînd, permis fie-ive să între­băm: ce se cîştigă şi cu­, în anu­mite situaţii, se pierde? N-ar fi cazul să apelăm ceva mai mult la logică şi la realitate? TOT UN DEAL ŞI-O VALE Am mai spus-o, chiar din col­ţul acestei pagini, şi altădată: cineva parcă are bucuria sadică să pregătească automobiliştilor nişte mici capcane pe arterele de circulaţie. După anumite săr­bături, amenajări, paraamenajări efectuate pentru introducerea u­­nor conducte sau cabluri, porţiu­nile de carosabil supuse inter­venţiilor sunt refăcute de mântu­ială. .Sau chiar de loc. De aici denivelări şi deteriorări greu de evitat uneori de cei aflaţi la vo­­lan. Dovadă — unele porţiuni din strada­ Budiului, din preaj­ma întreprinderii „Prodcom­­plex“ etc. Motiv pen­tr care cei cu... gropile sunt cam des­ po­meniţi, fie ceva mai discret, printre dinţi, fie cu glas tare. Vă asigurăm, deloc măgulitor. Cetăţeanul doreşte nu inutile diagnostice reducţioniste şi in­terpretări taxe, ci artere de cir­culaţie mai bine puse la punct şi mai comode, pentru care, în fond, achită necesarele taxe. LÁZÁR LADAKHI — Cinema „PROGRESUL" — Vulcanul stins Un film de George Cornea, pe un scenariu de Dumitru Carabăţ. Un film cu Mircea Antdreescu (un excelent actor al teatrului din Braşov, mai puţin cunoscut de cinefilii, Adrian Pintea şi Alexandru. Repan în rolurile principale. Un film ai cărui eroi sunt geologi. Un film despre pa­siune, despre lupta cu natura ca­­re-şi dezvăluie greu — uneori chiar cu preţul unor teribile jertfe — t­einele, dar şi despre lupta, parca şi mai grea, şi mai aprigă, şi mai greu de risti­gat, cu­ inerţia, rutina, scepticismul, pesimismul, comoditatea şi frica­­ proprii sau ale altora. Un film, despre măreţia omului şi despre slăbiciunile, oamenilor. Un film tonic, luminos şi înăl­ţător, un film dureros, care-ţi sfişie inima. O tragedie opti­mistă. Ceea ce mi-a plăcut in mod deosebit în acest film a fost, pe de o parte, modul în care a reu­şit Mircea An­dreescu să ne re­dea, cu vorbe puţine dar bine cumpănite şi cu o e­rpresie par­că imobilă şi totuşi foarte eloc­ventă, tăria de caracter a lui Romulus Strejan, credinţa lui în ipotezele pe care le-a formulat (bazate pe o nouă şi originală teorie ştiinţifică), cinstea şi pro­bitatea lui, marea sa omenie, iar, pe de altă parte, capacitatea lui Adrian Pinte­a de a trăi cu o ex­traordinară credinţă şi intr-un mod deosebit de interiorizat şi expresiv zbuciumul tinărului Va­sila Făerag, entuziasmul său ti­neresc, dar şi momentele de de­primare, nobleţea sa sufletească dar şi graba cu care e gata să o acuze şi să jignească, intr-un cu-­­ rimn drama pe care o trăieşte a­­cest băiat capabil, sensibil şi lu­cid, care-şi vede spulberate vi­sele de fericire personală şi se crede, profesional, un ratat. Ceea ce mă nemulţumeşte este ritmul prea lent şi faptul că po­vestea curge mult prea molcom, că nu există înfruntări dramatice mai puternice, noduri conflic­­tuale mai ascuţite, mai t-an­inna­te, că n-a fost exploatată posibi­litatea realizării unor scene mai specta­­loase, care să-i ,,prindă“ mai bine pe spectatori. Există in acest film multe e­r­­culente posibilit­ări pierdute, dar și multe lucruri foarte frumoase. Printre acestea din urmă, în afa­ra interpretărilor amintite, este și imaginea lui Gabriel­­Cosuth. Datorită acestor împliniri, cei ce vor viziona filmul nu vor re­greta. ZENG FODOR Nou în cooperaţia meşteşugărească Centru de informare şi reclamă Locul vechilor dispecerate ce existau î­n cadrul unor coopara­­tive meşteşugăreşti, dispecerate cu rost şi fără rost, iată acum este luat de centrele de infor­mare şi reclamă ale UJCM. Ele sunt constituite din iniţia­tiva UCECOM şi fiinţează in o­­raşele de reşedinţă ale judeţe­lor. Un Centru de informare şi reclamă a fost organizat şi la Tîrgu-Mureş, el avîndus-şi sediul în strada Călăraşilor nr. 1. Des­pre scopul acestui centru ne-a­u oferit informaţii Olga Jalea, dis­pecer informator.­­ Aşadar, acest centru are drept scop realizarea unei cit­­mai complete informări a be­neficiarilor noştri asupra tutu­ror serviciilor prestate de unită­ţile cooperativelor meşteşugăreşti ,aflate nu doar în municipiul Tîrgu-Mureş, ci şi în celelalte localităţi ale judeţului Mureş. De asemenea, ni se pot adresa sugestii, reclamaţii cu privire la serviciile prestate de meşteşu­garii mureşeni. — In ce mod se realizează a­­ceastă informare? — Furnizăm informaţii la se­diul centrului sau prin telefon la solicitarea beneficiarilor asu­pra serviciilor şi lucrărilor pe bază de comandă ce se efectuea­ză în cooperativele UJCM Mu­reş, asupra produselor ce se vînd prin centrele de prezentare şi prin magazinele proprii ale uni­unii. — De ce natură sînt informa­ţiile? — Ele se­ referă la serviciile prestate şi la­ lucrările ce se e­­xecută in cadrul unităţilor, la domiciliul beneficiarului sau chiar pe traseele turistice ale ju­deţului, la gama sortimentală a produselor, la adresele unităţi­lor de prezentare sau desfacere a produselor realizate de coope­raţia meşteşugărească. 1— Spuneţi-mi, de îndată ce primiţi o solicitare in legătură cu prestarea unui anumit servi­ciu, cum se face servirea? — După ce preluăm comanda, servirea se face, fie in regim de urgenţă, la dom­icil­iul­­solicitan­tului, în această categorie inclu­­zîndu-se orice intervenţie care are ioc la cel mult 4 ore de la înregistrarea comenzii, fie „pe loc“. — Ce trebuie să înţelegem prin acest „pe loc“? — Trebuie înţeles că, la ce­rere, prestaţia se realizează ime­diat în cadrul unităţii, de multe ori chiar in prezen­ţa celui care apelează la serviciile noastre. Este o formă de servire caracte­rizată prin satisfacerea operativă a unor solicitări. — Intuim deci că serviciile care se pretează la o astfel de formă de servire sint, in gene­ral, de necesitate imediată și ca­re lpot fi executat, intr-o peri­oadă scurtă de timp. — Exact, așa este. Avem no­menclatoare cu serviciile ce se fac, atît in regim de urgenţă, cît şi „pe loc“. Nu le nominalizăm, pentru că sînt multe. — Văd că aveţi aici, în inte­riorul centrului, obiecte mărunte. Sunt doar recuzită de decor? — Nu Tot în scop de recla­mă, prin centru desfacem o serie de produse­ mărunte, care pot crea o imagine asupra activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti, a serviciilor oferite populaţiei . — La ce număr de telefon răs­punde centrul şi care este pro­gramul lui de funcţionare? — Numărul de telefon al cen­trului este 1.57.59, iar programul de funcţionare între orele 8,30— 17, sîmbătă, între 8,30—­13, în­chei prin a spune că efectuăm şi unele prestaţii de servicii ca: completat cereri pentru paşa­poarte, copiat acte. DORIN BORDA CALENDAR Miercuri 20 IANUARIE Soarele răsare la ora 7,45, apune la ora 17,07. Zile trecute 20, zile ră­mase 316. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Cor­sarul, Unirea, Locotenent Co­lombo Progresul: Vulcanul sfins, Select. Mai iubesc, mai sper. Tineretului: Luminile din larg (orele 9 şi 11); Vandana (seriile I­I I­, orele 14, 17 şi 20); Fla­căra- Şarada. SIGHIŞOARA­­— Lumina- Anotimpul iubirii. Clu­bul CFR: Un amanet ciudat. RE­GHIN — Patria: Răzbunarea „STnfnhii". TÎHNAVENI — Melodia: Cea mai ftwîn­tătoare, cea mai atrăgătoare. LUDUȘ — Fla­~ăra: Dragoste de copil. SQ­­VATA — Doina: Călătorie în­­tr-u-' automobH vechi. Muncito­rii': r ' 'ă legile vremii de război. SARMAFU — Popular: Aripi roşii. TERNUT — Lumina: Ca­ravana misterioasă. SINGEOR­­GIU DE PÂDURE — Popular: Scopul şi mijloacele. FÎNTÎNELE — Patria: Călăreţul fără cap. MTVPCUREA MIRAJULUI — Nirajul: Pe urmele adevărului. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 18: Curcubeul înşelător (sec­ţia maghiară); ' ivttTUTUL DE TEATRU, azi, ora 18,36: Scoica de lemn (speţ­a, românii). SIMPOZION Sala de conferinţe şi spaţiul exp­o­­ionil de la Arhivele Sta­tului au găzduit, recent, simpo­zionul şi expoziţia fotodocumen­­tara „Republica sub semnul în­noirilor după Congresul al IX-lea“, la care a participat un numeros public. Din încheierea simpozionului s-a vernisat expoziția care va râmi­ne în­ continuare deschisă. VREMEA D­­­IN 3 comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost 0 grade, iar la ora 14,­ s-au înregistrat 2 grade. C­P­D Sibiu prognozează. Vremea va fi în general în­chisă, în zonele joase, unde se va produce ceaţă, dar va fi fru­moasă în zonele de deal şi mun­te, unde cerul va fi mai mult senin. Vîntul va sufla slab. Tem­peraturile minime vor oscila în­tre minus 7 şi minus 3 grade, iar cele maxime, între 1 şi 3 gra­de. Izolat ceaţa va fi însoţită şi de depunere de chiciură. Vă informăm ••• • Lectură: în cursul anului 1987, în evidenţele Bibliotecii judeţene Mureş au fost înregis­traţi 22.899 de cititori, cu 1.578 mai mulţi decât în 1986. Aceş­tia, păşind de 207.625 ori în sec­ţiile bibliotecii, au consultat şi împrumutat 581.188 publicaţii şi cărţi, cifră mult superioară ce­lei din anul 1986. De notat fap­tul că în prezent biblioteca eli­berează de aproape 5 ori mai multe publicaţii social-politice şi de 3 ori mai multe lucrări teh­­nico-ştiinţifice, decît acum două decenii. Biblioteca judeţeană, a­­flată în al 75-lea an de existen­ţă, a iniţiat şi organizat, peste 200 de acţiuni de masă, care­ s-au bucurat de o largă audienţă din partea publicului şi a cititorilor ei statornici. • Festivitate. Sîmbătă, 23 ia­nuarie, ora 13, în sala­­mare a Teatrului Naţional, va avea loc festivitatea d­e absolvire a stu­denţilor din promoţia 1988, a In­stitutului de subingineri din Tîrgu-Mureş. • Invitaţie la munte: în cursul lunii­ ianuarie, tinerii mureşeni au posibilitatea să-şi petreacă concediul de odihnă în bazele rezervate lor la Pîrîul Rece, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureşului şi Geoagiu. • Util de ştiut. Vă facem cu­noscut că la atelierul Cooperati­­vei „Metalul“ din Tîrgu-Mureş, situat în strada Arany Janos nr. 3,­ se execută operaţii de anti­­fonare şi vopsire a autoturisme­lor, de reparare motoare cu ar­dere internă, se montează table ce conţin numere de circulaţie, cu suport şi­ şuruburi reflectori­zante. Tot aici pot fi găsite nu­merele de circulaţie cu cifra ,­4“, pînă la numărul de ordine 2.500. (Marin Căldărariu, corespondent).­­ Cursuri de iniţiere la in­strumente de suflat. Casa de cul­tură a sindicatelor Tîrgu-Mureş organizează, pentru iubitorii mu­zicii, cursuri de inițiere la in­strumentele de suflat — taragot şi saxofon.

Next