Steaua Roşie, iunie 1988 (Anul 39, nr. 129-154)
1988-06-10 / nr. 137
MOurkoofil roATermt | IN LUMINA IHOITAŢIILOR ŞI CHIEHTĂRILOR TOVARĂŞULUINICOLAE CEAUŞESCU Forestierii mureşeni au realizat planul semestrial Şi în acest an, forestierii mureşeni se situează printre fruntaşii întrecerii socialiste, printre colectivele care, lună de lună, au depăşit planul la principalii indicatori. Succesele dobîndite în muncă sunt rodul aplicării cu consecvenţă a măsurilor din programul de modernizare a producţiei, cu prioritate a celor cu pronunţată eficienţă în creşterea volumului producţiei fizice, a exportului, a reducerii costurilor prin valorificarea superioară şi integrală a masei lemnoase, în primul rînd acelei rezultate din lucrările de igenizare şi a doborîturilor de vînt. Rezultatele remarcabile înregistrate în perioada trecută din 1988 evidenţiază capacitatea organizaţiei de parid, a consiliului oamenilor muncii în mobilizarea şi organizarea activităţii, în punerea în valoare a rezervelor existente în folosirea potenţialului tehnic şi uman de care dispune întreprinderea pentru sporirea rentabilităţii economice — obiect care a ocupat un loc central în Expunerea, din 29 aprilie, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi în cuvîntarea de la şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Naţional al Agriculturii. Acţionînd în acest spirit a crescut evident valoarea producţiei marfă, cantitatea producţiei fizice obţinute din acelaşi volum de masă lemnoasă, productivitatea muncii la toate sectoarele şi secţiile de prelucrare ca şi la nivel de întreprindere. In bilanţul celor 5 luni trecute din acest an, la indicatorul producţiei marfă s-a înregistrat un spor de 74.700.000 de lei, valoare care este cu 14 milioane de lei mai mare decit prevederile planului pe semestrul I, iar la export depăşirea este de 12.600.000 de lei, ceea ce demonstrează că această activitate a stat şi stă mereu în centrul preocupărilor înregului colectiv, aşa cum prevăd documentele Congresului al XHI-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului. Plusurile de producţie valorică se regăsesc în sortimente fizice realizate şi livrate peste plan beneficiarilor din ţară şi de peste hotare: 2.800 mc de lemn pentru celuloză, 7.400 de mc pentru PAL şi PFL, 3.600 de mc cherestea din răşinoase, fag şi diverse foioase, 1.050 de tone mangal de bocşă şi alte produse, cu desfacere asigurată, solicitate de economia naţională. Faptul că la sfîrşitul lunii mai, planul semestrial la producţia marfă era realizat şi depăşit cu 14 milioane de lei nu este întîmplător. El demonstrează exigenţă şi preocupare constantă pentru întărirea autogestiunii muncitoreşti şi autoconducerii economico-financiare, pentru valorificarea superioară a masei lemnoase, al cărei indice este cu 16 la sută mai mare faţă de cel prevăzut în plan, pentru creşterea productivităţii muncii, care la rindul ei s-a depăşit cu mai multe procente faţă de nivelul stabilit, pentru reducerea consturilor, a cheltuielilor în ansamblul lor, a consumurilor materiale şi energetice , factori esenţiali ai sporirii necontenite a eficienţei economice, subliniaţi în mod deosebit in Expunerea secretarului general al partidului din 29 aprilie. In spiritul acestor exigenţe se desfăşoară activitatea şi în luna iunie, în care se vor adăuga noi sporuri de producţie valorică şi fizică la bilanţul foarte bun al celor 5 luni trecute din 1988. Practic nu peste multe zile colectivul de la IFET va îndeplini planul pe 7 luni, făcînd astfel un nou şi important pas spre realizarea înainte de termen a planului anual, înfăptuind astfel hotărîrea Conferinţei Naţionale a partidului de a face din 1988 anul cu cele mai bune realizări din perioada trecută din acest cincinal. Succesele discutate sînt cu atît mai remarcabile cu cît ele înmănunchează voinţa şi munca întregului colectiv condus cu pricepere şi iscusinţă de organizaţia de partid şi de consiliul oamenilor muncii, în ampla bătălie pentru învingerea greutăţilor manifestate, pentru creşterea necontenită a producţiei fizice, a productivităţii şi rentabilităţii, a calităţii produselor, a reducerii costurilor prin valorificarea superioară a masei lemnoase exploatate. IOAN HUSAR în atenţia tuturor locuitorilor satelor: întreţinerea culturilor prăşitoare Pentru obţinerea unor producţii mari în acest an la culturile prăşitoare, acum, după perioada ploioasă şi favorabilă pentru aceste culturi, hotărîtoare sînt lucrările de întreţinere în scopul menţinerii curate a lanurilor, asigurării unor condiţii optime de creştere şi dezvoltare a plantelor. Iar aceste lucrări sînt cu atît mai urgente cu cît multe unităţi sunt rămase în urmă cu efectuarea prăşitului, iar multe lanuri de porumb, sfeclă şi alte culturi au început să se îmburuieneze. Iată de ce, în aceste zile, mai mult şi mai operativ ca oricînd toţi locuitorii satelor — mecanizatori, cooperatori şi necooperatori — trebuie să iasă cu mic cu mare la munca cîmpului, la întreţinerea culturilor prăşitoare, asigurîndu-le acestora condiţii cît mai bune de producţie. „ Pentru noi, cooperatorii din Mureşeni, vremea ploioasă nu a constituit o piedică în executarea la timp şi în condiţii de calitate foarte bună a lucrărilor de întreţinere mecanică şi manuală a culturilor prăşitoare, ne relata preşedintele CAP Mureşeni, tovarăşul Ilie Cheşa. Urmărind să folosim eficient orice moment favorabil dintre ploi, cooperatorii şi mecanizatorii noştri au reuşit să execute toate lucrările la zi. Pe cele 100 de ha cultivate cu sfeclă de zahăr am efectuat cite două praşile manuale şi mecanice, iar praşila a treia manuală am efectuat-o pe mai bine de 60 ha. Deși am avut la început unele probleme cu densitatea pe anumite parcele acum, după perioada ploioasă, sfecla a mai răsărit, astfel că la ora actuală avem în jur la 90 de mii plante în medie la hectar în toate solele, cultura aflîndu-se într-un stadiu de vegetaţie bun, chiar foarte bun. Spre exemplu, pe 70 de ha plantele acoperă deja pămîntul. Starea actuală a culturii ne îndreptăţeşte să sperăm, dacă şi timpul va ţine cu noi, să realizăm cel puţin 65 tone de sfeclă stas în medie la hectar, fapt pentru care îi vom acorda şi în continuare toată atenţia necesară. Promiţătoare se arată şi cultura porumbului pe cele 126 de ha care au fost prăşite mecanic de două ori şi manual o dată. Acum este în curs de efectuare cea de-a doua praşilă manuală, care o executăm nu că ar fi atît de necesară, întreaga suprafaţă fiind erbicidată şi în general curată, ci pentru a elimina buruienile ce au mai răsărit după ploi şi a asigura cele mai bune condiţii de producţie şi acestei culturi care se află într-o stare de vegetaţie deosebită, cum n-am mai avut în ultimii ani, cu o densitate de 60 mii — 70 mii plante la hectar. Avem şi o structură de hibrizi de porumb foarte bună: Pionier — 3.978 şi 3.901, un hibrid nou — Karla şi Turda — 200, toate fiind soiuri de mare productivitate. Şi la această cultură avem o amplasare foarte bună, i-am asigurat tot ce-i trebuie pentru o producţie de cel puţin 7.500 kg boabe în medie la hectar, cît s-a planificat, dar noi ne aşteptăm, după cum arată cultura, să realizăm chiar mai mult, şi anume în jur la 15.000 kg ştiuleţi la hectar. — Cum aţi reuşit să ajungeţi cu lucrările în acest stadiu avansat? — Am lucrat tot timpul printre ploi, dar n-a fost nevoie de mobilizarea oamenilor pentru că la noi fiecare îşi dă tot interesul pentrua-şi face la timp munca ce i s-a încredinţat. Avem o bună acoperire a întregii suprafeţe cu forţă de muncă stabilă şi cine lucrează la noi lucrează de bunăvoie şi asta con- VASILE ORZA (Continuare în pag. a 4-a) Fotó: IOSIF TRIF fl Anul XXXIXII Nr. 137 (9.376) 'A II Vineri, 10 iunie 1988 II V. 4 pagini jj V. 50 de bani JJ 11 IUNIE 1948 — 11 IUNIE 1988 O strategie profund ştiinţifică privind dezvoltarea intensivă a economiei naţionale înfăptuirea proiectului comunist al dezvoltării multilaterale a ţării, care se întinde pînă la borna anilor 2000, a determinat şi continuă să genereze mutaţii structurale, calitative, deopotrivă radicale în dinamică şi în amploarea forţelor de producţie, a relaţiilor de producţie şi sociale, în sfera conducerii şi în aceea a condiţiei umane, a afirmării personalităţii sale. Relevant este faptul că la 40 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, aceste determinări sunt evidente şi ele au la temelie strategia partidului privind industrializarea, dezvoltarea puternică a bazei tehnico-materiale, a proprietăţii socialiste. Pe bună dreptate, în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a marilor forumuri ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, din iunie a.c., se accentua faptul că astăzi valoarea fondurilor fixe se ridică la 2,5 trilioane de lei faţă de 80 miliarde lei în anul naţionalizării. Fondurile fixe actuale sunt, de altfel, în totalitate materializate în anii socialismului, îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului. Pornind tocmai de la această puternică bază tehnico-materială, secretarul general al partidului accentua în Expunerea din 29 aprilie 1988: „Este necesar să crească răspunderea colectivă a oamenilor muncii în calitate de proprietari şi producători care au în administrare o parte a bogăţiei întregului popor“. Partidul, secretarul său general cer astăzi clasei muncitoare, întregului popor, acel efort, acea concentrare de energii în măsură să asigure dezvoltarea intensivă, să determine creşterea răspunderii în gospodărirea întreprinderilor, în utilizarea şi perfecţionarea aparatului de producţie, a întregii activităţi. In suita tezelor fundamentale ale Expunerii din 29 aprilie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a obiectivelor construcţiei socialiste, se înscrie la loc de seamă dezvoltarea intensivă a economiei naţionale pe temeiul proprietăţii socialiste. In concordanţă cu realizările obţinute în aceşti ani eroici, cincinalul 1986—- 1990 prevede ca obiectiv fundamental tocmai continuarea fermă a procesului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea patriei spre comunism. „Obiectivele strategice de dezvoltare a societăţii noastre, accentua secretarul general al partidului, de trecere în acest cincinal la un nou stadiu — de ţară socialistă mediu dezvoltată —, de realizare pînă în anul 2000 a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de creare a condiţiilor pentru afirmarea largă a principiilor comuniste de muncă şi viaţă, dau o perspectivă largă, minunată privind progresul patriei noastre. Pornind de la acestea, trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea pentru a asigura înfăptuirea neagtă- GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Activitate complexă în fermele de păsări Printre unităţile specializate în creşterea păsărilor din judeţul nostru se înscrie şi Asociaţia economică intercooperatistă din Crăieşti — Consiliul agroindustrial Fărăgău. Deşi se află într-o perioadă de început, ca urmare a tehnologiei corect aplicate, în ferma de găini ouătoare se obţin rezultate bune. Dr. Ioan Conţiu, directorul asociaţiei, preciza că, de la cele peste 6.100 de găini anul acesta se preconizează a se realiza peste 600.000 de ouă, din care au fost livrate beneficiarilor mai bine de 115.000 de bucăţi. Zilnic, de aici, muncitoarele Irina Ungur, Ana Husar şi Maria Curticăpean, pe lingă grija ce o au de a furaja păsările, adună şi cite 4.500 de ouă. Activitate complexă şi diversificată este şi în cele trei hale în care se cresc cei peste 77.300 de pui pentru îngrăşare. Şi aici, colectivul de muncitoare are rezultate bune în producţie. In acest an au fost livraţi la fondul de stat peste 28.000 de pui. Interes sporit se acordă şi activităţilor anexe. Se cresc 42 de porci, din care 6 scroafe de prăsilă, fapt ce a permis asociaţiei ca în acest an să livreze la fondul de stat peste 2.600 de kg came.