Steaua Roşie, iunie 1988 (Anul 39, nr. 129-154)

1988-06-10 / nr. 137

MOu­rk­oofil roATe­rmt | IN LUMINA IHOITAŢIILOR ŞI CHIEHTĂRILOR TOVARĂŞULUINICOLAE CEAUŞESCU Forestierii mureşeni au realizat planul semestrial Şi în acest an, forestierii mu­reşeni se situează printre frun­taşii întrecerii socialiste, printre colectivele care, lună de lună, au depăşit planul la principalii indicatori. Succesele dobîndite în muncă sunt rodul aplicării cu consecvenţă a măsurilor din pro­gramul de modernizare a pro­ducţiei, cu prioritate a celor cu pronunţată eficienţă în creşte­rea volumului producţiei fizice, a exportului, a reducerii costu­rilor prin valorificarea superi­oară şi integrală a masei lem­noase, în primul rînd a­celei rezultate din lucrările de igeni­­zare şi a doborîturilor de vînt. Rezultatele remarcabile înre­gistrate în perioada trecută din 1988 evidenţiază capacitatea or­ganizaţiei de parid, a consiliului oamenilor muncii în mobiliza­rea şi organizarea activităţii, în punerea în valoare a rezervelor existente în folosirea potenţialu­lui tehnic şi uman de care dis­pune întreprinderea pentru spo­rirea rentabilităţii economice — obiect­ care a ocupat un loc cen­tral în Expunerea, din 29 apri­lie, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi în cuvîntarea de la şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Naţional al Agri­culturii. Acţionînd în acest spi­rit a crescut evident valoarea producţiei marfă, cantitatea pro­ducţiei fizice obţinute din ace­laşi volum de masă lemnoasă, productivitatea muncii la toate sectoarele şi secţiile de prelu­crare ca şi la nivel de întreprin­dere. In bilanţul celor 5 luni tre­cute din acest an, la indicatorul producţiei marfă s-a înregistrat un spor de 74.700.000 de lei, va­loare care este cu 14 milioane de lei mai mare decit prevede­rile planului pe semestrul I, iar la export depăşirea este de 12.600.000 de lei, ceea ce demon­strează că această activitate a stat şi stă mereu în centrul preo­cupărilor înregului colectiv, aşa cum prevăd documentele Con­gresului al XHI-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale ale partidului. Plusurile de producţie valorică se regăsesc în sortimente fizice realizate şi livrate peste plan be­neficiarilor din ţară şi de peste hotare: 2.800 mc de lemn pen­tru celuloză, 7.400 de mc pentru PAL şi PFL, 3.600 de mc che­restea din răşinoase, fag şi di­verse foioase, 1.050 de tone man­gal de bocşă şi alte produse, cu desfacere asigurată, solicitate de economia naţională. Faptul că la sfîrşitul lunii mai, planul semestrial la pro­ducţia marfă era realizat şi de­păşit cu 14 milioane de lei nu este întîmplător. El demonstrea­ză exigenţă şi preocupare con­stantă pentru întărirea autoges­­tiunii muncitoreşti şi autocondu­­cerii economico-financiare, pen­tru valorificarea superioară a masei lemnoase, al cărei indice este cu 16 la sută mai mare faţă de cel prevăzut în plan, pentru creşterea productivităţii muncii, care la rindul ei s-a depăşit cu mai multe procente faţă de ni­velul stabilit, pentru reducerea consturilor, a cheltuielilor în an­samblul lor, a consumurilor ma­teriale şi energetice , factori e­­senţiali ai sporirii necontenite a eficienţei economice, subliniaţi în mod deosebit in Expunerea se­cretarului general al partidului din 29 aprilie. In spiritul acestor exigenţe se desfăşoară activitatea şi în luna iunie, în care se vor adăuga noi sporuri de producţie valorică şi fizică la bilanţul foarte bun al celor 5 luni trecute din 1988. Practic nu peste multe zile co­lectivul de la IFET va îndeplini planul pe 7 luni, făcînd astfel un nou şi important pas spre realizarea înainte de termen a planului anual, înfăptuind astfel hotărîrea Conferinţei Naţionale a partidului de a face din 1988 anul cu cele mai bune realizări din perioada trecută din acest cincinal. Succesele discutate sînt cu atît mai remarcabile cu cît ele înmănunchează voinţa şi munca întregului colectiv con­dus cu pricepere şi iscusinţă de organizaţia de partid şi de con­siliul oamenilor muncii, în am­pla bătălie pentru învingerea greutăţilor manifestate, pentru creşterea necontenită a produc­ţiei fizice, a productivităţii şi rentabilităţii, a calităţii produ­selor, a reducerii costurilor prin valorificarea superioară a masei lemnoase exploatate. IOAN HUSAR în atenţia tuturor locuitorilor satelor: întreţinerea culturilor prăşitoare Pentru obţinerea unor produc­ţii mari în acest an la culturile prăşitoare, acum, după perioada ploioasă şi favorabilă pentru a­­ceste culturi, hotărîtoare sînt lucrările de întreţinere în sco­pul menţinerii curate a lanuri­lor, asigurării unor condiţii op­time de creştere şi dezvoltare a plantelor. Iar aceste lucrări sînt cu atît mai urgente cu cît mul­te unităţi sunt rămase în urmă cu efectuarea prăşitului, iar mul­te lanuri de porumb, sfeclă şi alte culturi au început să se îmburuieneze. Iată de ce, în a­­ceste zile, mai mult şi mai ope­rativ ca oricînd toţi locuitorii satelor — mecanizatori, coopera­tori şi necooperatori — trebuie să iasă cu mic cu mare la mun­ca cîmpului, la întreţinerea cul­turilor prăşitoare, asigurîndu-le acestora condiţii cît mai bune de producţie. „ Pentru noi, cooperatorii din Mureşeni, vremea ploioasă nu a constituit o piedică în executa­rea la timp şi în condiţii de ca­litate foarte bună a lucrărilor de întreţinere mecanică şi ma­nuală a culturilor prăşitoare, ne relata preşedintele CAP Mure­şeni, tovarăşul Ilie Cheşa. Ur­mărind să folosim eficient ori­ce moment favorabil dintre ploi, cooperatorii şi mecanizatorii noştri au reuşit să execute toate lucrările la zi. Pe cele 100 de ha cultivate cu sfeclă de zahăr am efectuat cite două praşile manuale şi mecanice, iar praşi­­la a treia manuală am efectua­t-o pe mai bine de 60 ha. Deși am avut la început unele pro­bleme cu densitatea pe anumite parcele acum, după perioada ploioasă, sfecla a mai răsărit, astfel că la ora actuală avem în jur la 90 de mii plante în medie la hectar în toate solele, cultu­ra aflîndu-se într-un stadiu de vegetaţie bun, chiar foarte bun. Spre exemplu, pe 70 de ha plan­tele acoperă deja pămîntul. Sta­rea actuală a culturii ne îndrep­tăţeşte să sperăm, dacă şi tim­pul va ţine cu noi, să realizăm cel puţin 65 tone de sfeclă stas în medie la hectar, fapt pentru care îi vom acorda şi în conti­nuare toată atenţia necesară. Promiţătoare se arată şi cul­tura porumbului pe cele 126 de ha care au fost prăşite mecanic de două ori şi manual o dată. Acum este în curs de efectuare cea de-a doua praşilă manuală, care o executăm nu că ar fi a­­tît de necesară, întreaga supra­faţă fiind erbicidată şi în gene­ral curată, ci pentru a elimina buruienile ce au mai răsărit du­pă ploi şi a asigura cele mai bune condiţii de producţie şi a­­cestei culturi care se află într-o stare de vegetaţie deosebită, cum n-am mai avut în ultimii ani, cu o densitate de 60 mii — 70 mii plante la hectar. Avem şi o structură de hibrizi de po­rumb foarte bună: Pionier — 3.978 şi 3.901, un hibrid nou — Karla şi Turda — 200, toate fi­ind soiuri de mare productivita­te. Şi la această cultură avem o amplasare foarte bună, i-am a­­sigurat tot ce-i trebuie pentru o producţie de cel puţin 7.500 kg boabe în medie la hectar, cît s-a planificat, dar noi ne aşteptăm, după cum arată cultura, să rea­lizăm chiar mai mult, şi anume în jur la 15.000 kg ştiuleţi la hectar. — Cum aţi reuşit să ajungeţi cu lucrările în acest stadiu a­­vansat? — Am lucrat tot timpul prin­tre ploi, dar n-a fost nevoie de mobilizarea oamenilor pentru că la noi fiecare îşi dă tot inte­resul pentru­­a-şi face la timp munca ce i s-a încredinţat. A­­vem o bună acoperire a întregii suprafeţe cu forţă de muncă sta­bilă şi cine lucrează la noi lu­crează de bunăvoie şi asta con- VASILE ORZA (Continuare în pag. a 4-a) Fotó: IOSIF TRIF fl Anul XXXIX­­­II Nr. 137 (9.376) 'A II Vineri, 10 iunie 1988 II V. 4 pagini jj V. 50 de bani JJ 11 IUNIE 1948 — 11 IUNIE 1988 O strategie profund ştiinţifică privind dezvoltarea intensivă a economiei naţionale înfăptuirea proiectului comu­nist al dezvoltării multilaterale a ţării, care se întinde pînă la borna anilor 2000, a determinat şi continuă să genereze mutaţii structurale, calitative, deopotri­vă radicale în dinamică şi în amploarea forţelor de produc­ţie, a relaţiilor de producţie şi sociale, în sfera conducerii şi în aceea a condiţiei umane, a afir­mării personalităţii sale. Relevant este faptul că la 40 de ani de la naţionalizarea prin­cipalelor mijloace de producţie, aceste determinări sunt eviden­te şi ele au la temelie strategia partidului privind industrializa­rea, dezvoltarea puternică a ba­zei tehnico-materiale, a proprie­tăţii socialiste. Pe bună dreptate, în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa comună a marilor forumuri ale democraţi­ei muncitoreşti, revoluţionare, din iunie a.c., se accentua fap­tul că astăzi valoarea fondurilor fixe se ridică la 2,5 trilioane de lei faţă de 80 miliarde lei în a­­nul naţionalizării. Fondurile fi­xe actuale sunt, de altfel, în to­talitate materializate în anii so­cialismului, îndeosebi după Con­gresul al IX-lea al partidului. Pornind tocmai de la această puternică bază tehnico-materia­­lă, secretarul general al parti­dului accentua în Expunerea din 29 aprilie 1988: „Este necesar să crească răspunderea colectivă a oamenilor muncii în calitate de proprietari şi producători care au în administrare o parte a bogăţiei întregului popor“. Par­tidul, secretarul său general cer astăzi clasei muncitoare, în­tregului popor, acel efort, acea concentrare de energii în măsură să asigure dezvoltarea intensivă, să determine creşterea răspun­derii în gospodărirea întreprin­derilor, în utilizarea şi perfecţio­narea aparatului de producţie, a întregii activităţi. In suita tezelor fundamentale ale Expunerii din 29 aprilie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a obiectivelor construcţiei socia­liste, se înscrie la loc de seamă dezvoltarea intensivă a econo­miei naţionale pe temeiul pro­prietăţii socialiste. In concordan­ţă cu realizările obţinute în a­­ceşti ani eroici, cincinalul 1986—- 1990 prevede ca obiectiv funda­mental tocmai continuarea fer­mă a procesului de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea patriei spre comunism. „Obiectivele strategice de dezvoltare a socie­tăţii noastre, accentua secreta­rul general al partidului, de tre­cere în acest cincinal la un nou stadiu — de ţară socialistă me­diu dezvoltată —, de realizare pînă în anul 2000 a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de creare a condiţiilor pentru afir­marea largă a principiilor comu­niste de muncă şi viaţă, dau o perspectivă largă, minunată pri­vind progresul patriei noastre. Pornind de la acestea, trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea pen­tru a asigura înfăptuirea neagtă- GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 2-a) Activitate complexă în fermele de păsări Printre unităţile specializate în creşterea păsărilor din jude­ţul nostru se înscrie şi Asociaţia economică intercooperatistă din Crăieşti — Consiliul agroindus­trial Fărăgău. Deşi se află în­­tr-o perioadă de început, ca ur­mare a tehnologiei corect aplica­te, în ferma de găini ouătoare se obţin rezultate bune. Dr. Ioan Conţiu, directorul asociaţiei, pre­ciza că, de la cele peste 6.100 de găini anul acesta se preconizează a se realiza peste 600.000 de ouă, din care au fost livrate benefi­ciarilor mai bine de 115.000 de bucăţi. Zilnic, de aici, muncitoa­rele Irina Ungur, Ana Husar şi Maria Curticăpean, pe lingă gri­ja ce o au de a furaja păsările, adună şi cite 4.500 de ouă. Activitate complexă şi diversi­ficată este şi în cele trei hale în care se cresc cei peste 77.300 de pui pentru îngrăşare. Şi aici, colectivul de muncitoare are re­zultate bune în producţie. In acest an au fost livraţi la fondul de stat peste 28.000 de pui. Interes sporit se acordă şi activităţilor anexe. Se cresc 42 de porci, din care 6 scroafe de prăsilă, fapt ce a permis asocia­ţiei ca în acest an să livreze la fondul de stat peste 2.600 de kg came.

Next