Steaua Roşie, septembrie 1988 (Anul 39, nr. 207-232)

1988-09-15 / nr. 219

PAGINA 2 STEAUA ROSIE „împlinim cu profundă dăruire şi responsabilitate înaltele atribuţii cu care este investită şcoala!“ . De fiecare dată începutul noului an şcolar presupune asi­milarea unor sarcini noi adău­gate retor considerate tradiţio­nale, sarcini pe care Ie include ca programe de muncă şi acţiu­ne considerîndu-le indispensabi­le progresului, creşterii calităţii întregii activităţi, în contextul creat de importantele evenimen­te politice ale acestui an, cum a ac­temet şi acţionează Inspec­toratul şcolar judeţean pentru aplicarea în viaţă a indicaţiilor şi sarcinilor reieșite din cuvîn­­tăriie tovarășului Nicolae I­eau­şescu, din recentele docu­mente de partid? — Avîrtd in vedere complex­i­­tatea sarcinilor ce revin tovăță­­mî­itul­ui din județul Mureș, ase­meni m'brogului invițămint ro­mânesc în noul­­an școlar 1988—­ 3 989, in lumina ideilor şi orien­tărilor cuprinse în documentele Congresullui­­al XIII-lea şî Con­ferinţei Naţionale ale partidu­lui, I­nspectoratirul şcolar şi-a con­centrat eforturile în direcţia perfecţionării stilului şi metode­lor de muncă, proiectindu-şi în­treaga activitate pe baza noilor idei, teze şi aprecieri ale­­secre­tarului general al partidului, mobilizând, în acelaşi timp, con­ducerile de şcoli, cadrele didac­tice la înfăptuirea lor. Avînd la bază concluziile desprinse la consfătuirile cadrelor didactice, din numeroase analize efectua­te cu directorii unităţilor de învăţământ, cu secretarii orga­nizaţiilor de bara­j din şcclii, cai directorii adjuncţi cu munca e­­ducativă, ne-am desfăşurat acti­vitatea in scopul realizării obiec­tivelor majore ,ale procesului in­­structiv-edu­cativ, cum sunt: rea­lizarea conţinutului ştiinţific şi meşterea rolului­­politico-forma­­tiv al procesului instructiv-edu­­cativ, şcolarizarea elevilor, dez­voltarea bazei didactico-materia­­le, perfecţionarea procesului di­dactic, perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organe­lor de conducere colectivă, con­lucrarea eficientă cu organizaţii­le revoluţionare de copii şi tine­ret, cu unităţile economice care patronează şcolile. — Care sunt condiţiile concrete create învăţămîntului din jude­ţul Mureş pentru reluarea acti­vităţii şi desfăşurarea unui pro­ces instructiv-educativ eficient in anul şcolar 1988—1989?­­— O atenţie aparte am­ acor­dat îmbogăţirii zestrei materia­le a şcolilor, pe baza programe­lor speciale de •dotare şi auto­dotare, urmărind­u-se concentra­rea fondurilor şi mijloacelor •spre realizarea unor dotări raţio­nale, sistematice şi de perspec­tivă ale unităţilor de învăţă­­mînt, creînd condiţii optime pen­tru desfăşurarea activităţii in­­structiv-educative. Astfel Învă­ţa­­­mîntul din judeţ dispune în pre­zent de 3.429 de cabinete şi săli de clasă, 454 de laboratoare, 348 de ateli­are şcolare, 34 de in­ternate şi 35 de cantense şcolare, întreagă această bază materială a fost renovată şi igienizată în această vară. Dar a asigura con­diţii optime procesului instinac­­tiv-educativ nu înseamnă a asi­gura doar baza materială. Con­ştienţi fiind că realizarea unei etape noi, calitativ superioare în activitatea colectivelor didactice ne poate realiza numai printr-un efort­­sistematic, pentru perfec­ţionarea pregătirii de specialita­te ne-am fixat într-un program obiectivele prioritare ale activi­tăţii de perfecţionare politico­­ideologică şi metodico-ştiusţ­iică, sarcinile şi activităţile specifice menite să contribuie la cunoaş­terea şi însuşirea temeinică a conţinutului documentelor de partid, la stabilirea modalităţi­lor optime de integrare a conţi­nutului de idei în lecţii şi acti­vităţi, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei contemporane, gene­ralizarea căilor şi metodelor ce­lor mai eficiente de muncă în procesul de predare-învăţare. De fapt în învăţămmtul din jude­ţul nostru s-au obţinut rezultate bune şi pînă acum. Aş aminti, de pildă, cele­­ 173 de premii şi menţiuni obţinute în anul şco­lar precedent la concursurile pe discipline de învăţămînt şi me­serii, buna pregătire a candida­ţilor la concursul de admitere în treapta a II-a, sau procentul de 98,8 la sută al candidaţilor reuşiţi la examenul de bacalau­reat în sesiunea din iunie, peste 2.090 dintre ei obţinînd medii între 7 şi 1­0. — O aduce nou acest an în ceea ce priveşte reţeaua şcolară a judeţului, corelarea ei cu ne­cesităţile economiei? — Schimbări deosebite nu sînt prevăzute în acest sector. Pe parcursul anului de învăţămînt trecut comducerile de şcoli, co­misiile de orientare şcolară şi profesională au desfăşurat o ac­tivitate intensă, ceea ce a dus la realizarea integrală a planu­lui de şcolarizare şi în structura aprobată, în această periooadă Inspectoratul şcolar, conducerile de şcoli au depus eforturi sus­ţinute pentru proiectarea reţelei şcolare pe baza unei analize ştiinţifice, aceasta cuprinzînd 859 de unităţi în care sunt şco­larizaţi peste 140.000 de perşco­­lari şi elevi a căror instrucţie şi educaţie este asigurată de un puternic detaşament de peste 7.000 de cadre didactice şi spe­cialişti ca­re, sub îndrumarea di­rectă a organelor şi organizaţii­lor de partid, asigură înarmarea elevilor cu cele mai înalte cu­noştinţe din toate domeniile, pregătind forţa de muncă în consens cu necesarul dezvoltării economnico-sociale a judeţului şi a ţării. Nu este, cred, lipsit de importanţă faptul că în această vară toţi cei 3.707 absolvenţi de liceu, care n-au continuat al­tă formă­­de învăţătailor, au fost încadraţi în producţie.­­ Pregătirea cadrelor, perfec­ţionarea şi modernizarea proce­sului instructiv-edu­cativ ca şi îmbunătăţirea mumii de îndru­mare şi control sunt probleme care, presupunem, stau perma­nent în atenţia Ins­pector­atu­­lui şcolar. Ce s-a întreprins în acest sens? — Biroul executriv al Inspec­toratului şcolar judeţean a ur­mărit ca atît în planul său de muncă, precum şi în cele ale u­­nităţilor de învăţământ, obiecti­vele referitoare la pregătirea ca­drelor, perfecţionarea procesului de învăţămînt să fie formulate clar şi precis, era un pronunţat caracter operaţional. Acolo unde elaborarea acestora a pornit de la cramoaşterea concret a ■sătraa­­ţiei şcolii, a claselor şi elevilor, precum şi a specificului obiec­telor de învăţămînt, a altor ac­tivităţi instructiv-educative a fă­cut posibilă repartizarea judici­oasă a sarcinilor, implicării în­tregului caractiv în rep­­liz­­i­rea lor. Aceeaşi motivaţie a stat la baza iniţierii a numeroase ac­ţiuni de perfecţionare la nivelul unităţilor şcolare, in comisiile metodice şî colectivele de ca­tedră, în paralel cu inspecţia şcolară propriu-zisă, bazate ca suport informaţional pe consta­tările consemnate în diferite etape rreiar la nive­lul unităţil­or şcolare. Avînd în vedere complexitatea satranilor ce revin tovăţânaîntu­­lui. Ins­pectorartul acxstor jude­ţean , îşi va compentza toate efor­turile în direcţia perfecţionării stilului, metodelor proprii de muncă penîru­ accent aparte pe ■organizarea ştiinţifică a imaturii atifit la nivellul inspectoratul rai cit şi al unităţilor şcolare. A­­vem­t în vedere câteva f­­otolreme importante cu­m ar fi perfecţio­narea forţuelor organizatorice, precizarea clară a atribuţiilor pe atara fiecare colectiv sau per­soană, mai buna coordonare a resurselor materiale şi name, în noul an şcolar vom acorda o atenţie deosebită problematicii de fond a învăţămîntului, per­fecţionării metodologiilor ,utiliza­te în instrucţie şi educaţie. Pen­tru realizarea acestor sarcini la­­văţămintul din judeţul Mureş dispune de o multitudine de mijloace şi forme de activitate, de o bogată tradiţie şi un valoros personal didactic care, acţioaaînd cu însufleţire pantira aplicarea în viaţă a h­otăririlor Congresu­lui al XIII-lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale, urmînd neabătut ideile de inestimabilă valoare teoretică şi pr­a­ctică­­cu­prinse în opera tovarăşului Ni­cola­e Ceauşescu, îşi vor con­sacra toate eforturile făuririi omului viitor­ulmi, împlinind cu profundă dăruire şi responsabi­­litate înaltele atribuţii cu care este investită şcoala. DORU MUREŞAN Interviu cu ŞTEFAN BEXTA, inspector general al Inspectora­tului şcolar Judeţean ­ s \\ s s s \ \ \\ \ s\ s \ \\ l FAPTA UNI­T CEFERIST .Cu bucurie în suflet, în redacţie s-a prezentat un tî­­năr chipeş. Se numeşte Gagy József, lucrător la IJGCLM,­­de loc din Sîngeorgiu de Mu­reş. In cuvinte simple, în­cărcate de multă preţuire fa­ţă de ult om pe care nu l-a cunoscut niciodată, ne-a po­vestit o întâmplare. Era ulti­ma zi a lui august. Atunci şi-a pierdut portmoneul cu acte şi bani. îşi luase orice speranţă de a mai intra în posesia lor. li părea mai rău după­­actele de identitate şi cele care îi confereau un drept la locul lui de muncă. Simbrită, 3 septembrie, pri­meşte o carte poştală: „Vă rog să vă prezentaţi la ... pentru a vi se înapoia port­moneul cu tot ce se află în­­el“. Simplu, concret ... Ioan Moldovan, ceferist, din Tîr­­gu-Mureş, strada Moldovei nr. 18/A, ap. 27, îi va înapoia ,ceea ce a pierdut. Mulţumiri­le im mai ■contenesc,­­cei doi­­îşi string mii­nile cu căldură. Așa s-a legat încă o prietenie. C­ONCEDHI MEDICAL SAU «CONCEDIU DE PLĂCERE? Vizavi de poarta nr. 1 a secţiei conductori opreşte un autoturism Dacia 1.300. Din ,rf coboară «o tânără. Nu apu­că să închidă portiera, cînd lingă ea apar două cunoscute, încep să dialogheze: • Ser­vus * Servus • Nu lucrezi? « N«. Sint în concediu medi­cal. • Da? Și veselia pune stăpînire pe toate trei, in mersul lor spre poarta amin­tită. Hotărît lucru, nu cre­dem, totuși, că cineva solici­tă concediu medical așa, doar de florile mărului. Dar mai sînt încă inși care fac pe „bolnavii“. Cînd se văd cu concediul medical în buzunar (ce tertipuri folosesc pentru a-l obţine?) se duc... Oricum, în asemenea situaţii se nasc o serie de întrebări. Ce, cum şi de ce? văzute si auzite CU SACUL, CU SACOŞA IN GRĂDINILE ALTORA O altă întîmplare mi-a răs­colit auzul nu cu multe zile în urmă» întâmplare care în­deamnă la reflecţie, dar mai cu seamă la purtările cele bune. Un cunoscut îmi zicea că lui î-a roşit obrazul de ruşine pentru fapta altuia. Consăteanul ăsta a­l lui a fost găsit pe ogorul vecinului de ogradă. Ce făcea dumnealui? Lua, ca să nu spun altcumva, păpuşoi şi-l îndesa în sacoşă. Ce a urmat e lesne­­de înţe­les. Se zice că cel prins CU mîţa-n sac e paznic. De noap­te. Ziua ce să facă? „Mun­ceşte“ sărmanul. Din păcate, din nefericire nu este un caz singular. Lui Vass Elemer, din Tîrgu-Mureş i-a fost furat tot porumbul cultivat pe o suprafaţă de 3 ari. Oameni în toată firea, chiar cu pova­ra multor ani pe umeri, dau iama în grădinile străine. Oare celor care caută să ,,a­­gonisească“ pe munca altora nu le-a şiroit niciodată su­doarea pe frunte, obraz, sau pe spinare? SCURTCIRCUIT LA „TIVOLI" Pentru a prinzi, duminică, 11 septembrie a.c., mulţi tu­rişti veniţi la Sovata au ales restaurantul „Tivoli“. Motive­le? Aer ozonat, preparate cu­linare gustoase, o orchestră populară care, cu melodiile interpretate, te-a „uns“ la inimă. Deci au fost destui consumatori, atît în localul restaurantului (unde aveai pu­ţine şanse să fii servit cu m în c­a­re), cît şî pe terasă. La atîţia consumatori — doar trei ospătari care şi-au făcut cu prisosinţă datoria. Dar ... ce făcea şeful. In bucătărie îşi umplea o farfurie cu de-ale gurii. Parcă îi pisa de cine­va? Aşii i-a lăsat pe cei toci ospătari să se­­descurce. Ştim, desigur,­­că din vara acestui ap. la Sovata, s-a înregistrat un volum mare de amantă» că staţiunea a fost­­aiciplină, şi că personalul muncitor al IBC mai are nevoie şi de o­­dihnă. Este un lucru clar. Insă de aici şi pînă la a lăsa descoperit un sector de­­ acti­vitate e­­o chestiune care a scăpat fact­orilor de conduce­re şi decizie. Păcat de inde­cizia şefului restaurantului „Tivoli“. Nu aşa se menţine un bun renume. Rubrică realizată de : DORIN BORDA­N| CICLISM La campionatele republicane de ciclism fond, juniori, ce s-au desfăşurat, recent, la Buzău, ti­nerii ciclişti de la CSM Electro­­mureş au avut comportări lău­dabile. Astfel, la juniori mari, Marian Făgăraş s-a situat pe lo­cul II la contratimp individual, parcurgînd cei 30 de km in 42 :06, la 14 sec. de învingător, A. Balazs (Voinţa Cuj-Napoca), iar Bene Zoltan, la juniori mici, s-a clasat pe locul TIT, la contra­timp individual 16 km, la 23:44, la 1 min., şi 6 sec. de învingă­tor, I. Dumitru (Stara( Bucu­reşti). La proba de contratimp pe echipe (40 km), juniorii mari, de la CSM Eterttromiureş s-au­­clasat pe locul III, cucerind medaliile de bronz, echipă alcă­tuită din Marian Făgăraş, Gokk­­­er Wilhelm, Kenyeres Barna, Györfi Levente, antrenor Be­rekmeri Csombor. INOT In Capitală au avut loc cam­pionatele naţionale de înot pen­tru juniori I şi seniori. Oraşul nostru a fost reprezentat de înotători de la CSS Constructo­rul, care au reuşit să obţină un frumos loc III, prin Jánosi Bar­na la 200 m bras. Această me­dalie de bronz este cu atît mai preţioasă cu cit acest sportiv este încă la virsta juniorilor mici Felicitînd pe acest talentat sportiv, îi dorim noi succese la concursurile viitoare. De pregă­tirea lui se ocupă prof. Petelei Attila. Știri sportive INSTANTANEE la Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Tîrgu-Mureş s-a vernisat, recent, expoziţia fotografică a colaboratorului nostru Koncz Janos. ——- - «*■■■ •—--— CALENDAR Joi 15 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,54; apune la ora 19,26. Zile trecute 259, zile râma­se 107. CINEMA TÎRGU-MUREŞ - Arta: Or­ganizaţia. Unirea: Noaptea ge­neralilor (seriile I—II). Progre­sul: Extemporal la dirigenţie. Sefert- Şarada. Tineretului: Ve­ronica (de la orele 9. 11, 15. 17). Nişte băieţi grozavi (de la orele 19 şi 21). Placura: Pisicile aris­tocrate. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Sfârşitul legendei (Şeriful din Tennessee) — partea a II-a. REGHIN — Patria: Cei 13 de l­a Barletta. TÎRNĂVENI — Me­lodia: A doua variantă. LUDUȘ — Flacăra: El Dorado (seriile I —II). SOVATA — Doina: In cadrul medalionului Victor Re­­bengîuc. Panel ... şi de la ca­păt. Muncitorul: Privește înapoi cu minte. SARMAȘU — Popular: Răfuiala. IERNUT — Lumina: Regina cîntecelor. SÎNGEORGIU PE PĂDURE — Popular: Egre­ta de Ploies. FÎNTÎNELE — Pa­tria: Legenda negri I ii Charley. MIERCUREA . MIRAJULUI — Nirajul: Totul se plătește. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19, Bădăranii (secţia româ­nă), ora 19,30, Comedie de modă verbe (secţia maghiară, sala mi­că). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, la Teatrul de vară Sovata, ora 1930. Un bazar ... bizar — spectacol­e de divertisment pen­tru adulţi (secţia română). PRONOEXPRES Tragerea Pronoexpres din 14 septembrie 1988. Extragerea I: 1­, 45, 1, 43, 21, 39 Extragerea a II-a: 2, 24, 35, 17, 28. 5 Fond de premiere: 490.027 lei.

Next