Steaua Roşie, septembrie 1988 (Anul 39, nr. 207-232)
1988-09-15 / nr. 219
PAGINA 2 STEAUA ROSIE „împlinim cu profundă dăruire şi responsabilitate înaltele atribuţii cu care este investită şcoala!“ . De fiecare dată începutul noului an şcolar presupune asimilarea unor sarcini noi adăugate retor considerate tradiţionale, sarcini pe care Ie include ca programe de muncă şi acţiune considerîndu-le indispensabile progresului, creşterii calităţii întregii activităţi, în contextul creat de importantele evenimente politice ale acestui an, cum a actemet şi acţionează Inspectoratul şcolar judeţean pentru aplicarea în viaţă a indicaţiilor şi sarcinilor reieșite din cuvîntăriie tovarășului Nicolae Ieauşescu, din recentele documente de partid? — Avîrtd in vedere complexitatea sarcinilor ce revin tovățămîitului din județul Mureș, asemeni m'brogului invițămint românesc în noulan școlar 1988— 3 989, in lumina ideilor şi orientărilor cuprinse în documentele Congresulluial XIII-lea şî Conferinţei Naţionale ale partidului, Inspectoratirul şcolar şi-a concentrat eforturile în direcţia perfecţionării stilului şi metodelor de muncă, proiectindu-şi întreaga activitate pe baza noilor idei, teze şi aprecieri alesecretarului general al partidului, mobilizând, în acelaşi timp, conducerile de şcoli, cadrele didactice la înfăptuirea lor. Avînd la bază concluziile desprinse la consfătuirile cadrelor didactice, din numeroase analize efectuate cu directorii unităţilor de învăţământ, cu secretarii organizaţiilor de baraj din şcclii, cai directorii adjuncţi cu munca educativă, ne-am desfăşurat activitatea in scopul realizării obiectivelor majore ,ale procesului instructiv-educativ, cum sunt: realizarea conţinutului ştiinţific şi meşterea roluluipolitico-formativ al procesului instructiv-educativ, şcolarizarea elevilor, dezvoltarea bazei didactico-materiale, perfecţionarea procesului didactic, perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organelor de conducere colectivă, conlucrarea eficientă cu organizaţiile revoluţionare de copii şi tineret, cu unităţile economice care patronează şcolile. — Care sunt condiţiile concrete create învăţămîntului din judeţul Mureş pentru reluarea activităţii şi desfăşurarea unui proces instructiv-educativ eficient in anul şcolar 1988—1989?— O atenţie aparte am acordat îmbogăţirii zestrei materiale a şcolilor, pe baza programelor speciale de •dotare şi autodotare, urmărindu-se concentrarea fondurilor şi mijloacelor •spre realizarea unor dotări raţionale, sistematice şi de perspectivă ale unităţilor de învăţămînt, creînd condiţii optime pentru desfăşurarea activităţii instructiv-educative. Astfel Învăţamîntul din judeţ dispune în prezent de 3.429 de cabinete şi săli de clasă, 454 de laboratoare, 348 de ateliare şcolare, 34 de internate şi 35 de cantense şcolare, întreagă această bază materială a fost renovată şi igienizată în această vară. Dar a asigura condiţii optime procesului instinactiv-educativ nu înseamnă a asigura doar baza materială. Conştienţi fiind că realizarea unei etape noi, calitativ superioare în activitatea colectivelor didactice ne poate realiza numai printr-un efortsistematic, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate ne-am fixat într-un program obiectivele prioritare ale activităţii de perfecţionare politicoideologică şi metodico-ştiusţiică, sarcinile şi activităţile specifice menite să contribuie la cunoaşterea şi însuşirea temeinică a conţinutului documentelor de partid, la stabilirea modalităţilor optime de integrare a conţinutului de idei în lecţii şi activităţi, a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei contemporane, generalizarea căilor şi metodelor celor mai eficiente de muncă în procesul de predare-învăţare. De fapt în învăţămmtul din judeţul nostru s-au obţinut rezultate bune şi pînă acum. Aş aminti, de pildă, cele 173 de premii şi menţiuni obţinute în anul şcolar precedent la concursurile pe discipline de învăţămînt şi meserii, buna pregătire a candidaţilor la concursul de admitere în treapta a II-a, sau procentul de 98,8 la sută al candidaţilor reuşiţi la examenul de bacalaureat în sesiunea din iunie, peste 2.090 dintre ei obţinînd medii între 7 şi 10. — O aduce nou acest an în ceea ce priveşte reţeaua şcolară a judeţului, corelarea ei cu necesităţile economiei? — Schimbări deosebite nu sînt prevăzute în acest sector. Pe parcursul anului de învăţămînt trecut comducerile de şcoli, comisiile de orientare şcolară şi profesională au desfăşurat o activitate intensă, ceea ce a dus la realizarea integrală a planului de şcolarizare şi în structura aprobată, în această periooadă Inspectoratul şcolar, conducerile de şcoli au depus eforturi susţinute pentru proiectarea reţelei şcolare pe baza unei analize ştiinţifice, aceasta cuprinzînd 859 de unităţi în care sunt şcolarizaţi peste 140.000 de perşcolari şi elevi a căror instrucţie şi educaţie este asigurată de un puternic detaşament de peste 7.000 de cadre didactice şi specialişti care, sub îndrumarea directă a organelor şi organizaţiilor de partid, asigură înarmarea elevilor cu cele mai înalte cunoştinţe din toate domeniile, pregătind forţa de muncă în consens cu necesarul dezvoltării economnico-sociale a judeţului şi a ţării. Nu este, cred, lipsit de importanţă faptul că în această vară toţi cei 3.707 absolvenţi de liceu, care n-au continuat altă formăde învăţătailor, au fost încadraţi în producţie. Pregătirea cadrelor, perfecţionarea şi modernizarea procesului instructiv-educativ ca şi îmbunătăţirea mumii de îndrumare şi control sunt probleme care, presupunem, stau permanent în atenţia Inspectoratului şcolar. Ce s-a întreprins în acest sens? — Biroul executriv al Inspectoratului şcolar judeţean a urmărit ca atît în planul său de muncă, precum şi în cele ale unităţilor de învăţământ, obiectivele referitoare la pregătirea cadrelor, perfecţionarea procesului de învăţămînt să fie formulate clar şi precis, era un pronunţat caracter operaţional. Acolo unde elaborarea acestora a pornit de la cramoaşterea concret a ■sătraaţiei şcolii, a claselor şi elevilor, precum şi a specificului obiectelor de învăţămînt, a altor activităţi instructiv-educative a făcut posibilă repartizarea judicioasă a sarcinilor, implicării întregului caractiv în replizirea lor. Aceeaşi motivaţie a stat la baza iniţierii a numeroase acţiuni de perfecţionare la nivelul unităţilor şcolare, in comisiile metodice şî colectivele de catedră, în paralel cu inspecţia şcolară propriu-zisă, bazate ca suport informaţional pe constatările consemnate în diferite etape rreiar la nivelul unităţilor şcolare. Avînd în vedere complexitatea satranilor ce revin tovăţânaîntului. Inspectorartul acxstor judeţean , îşi va compentza toate eforturile în direcţia perfecţionării stilului, metodelor proprii de muncă penîru accent aparte pe ■organizarea ştiinţifică a imaturii atifit la nivellul inspectoratul rai cit şi al unităţilor şcolare. Avemt în vedere câteva fotolreme importante cum ar fi perfecţionarea forţuelor organizatorice, precizarea clară a atribuţiilor pe atara fiecare colectiv sau persoană, mai buna coordonare a resurselor materiale şi name, în noul an şcolar vom acorda o atenţie deosebită problematicii de fond a învăţămîntului, perfecţionării metodologiilor ,utilizate în instrucţie şi educaţie. Pentru realizarea acestor sarcini lavăţămintul din judeţul Mureş dispune de o multitudine de mijloace şi forme de activitate, de o bogată tradiţie şi un valoros personal didactic care, acţioaaînd cu însufleţire pantira aplicarea în viaţă a hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului, ale Conferinţei Naţionale, urmînd neabătut ideile de inestimabilă valoare teoretică şi practicăcuprinse în opera tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îşi vor consacra toate eforturile făuririi omului viitorulmi, împlinind cu profundă dăruire şi responsabilitate înaltele atribuţii cu care este investită şcoala. DORU MUREŞAN Interviu cu ŞTEFAN BEXTA, inspector general al Inspectoratului şcolar Judeţean s \\ s s s \ \ \\ \ s\ s \ \\ l FAPTA UNIT CEFERIST .Cu bucurie în suflet, în redacţie s-a prezentat un tînăr chipeş. Se numeşte Gagy József, lucrător la IJGCLM,de loc din Sîngeorgiu de Mureş. In cuvinte simple, încărcate de multă preţuire faţă de ult om pe care nu l-a cunoscut niciodată, ne-a povestit o întâmplare. Era ultima zi a lui august. Atunci şi-a pierdut portmoneul cu acte şi bani. îşi luase orice speranţă de a mai intra în posesia lor. li părea mai rău dupăactele de identitate şi cele care îi confereau un drept la locul lui de muncă. Simbrită, 3 septembrie, primeşte o carte poştală: „Vă rog să vă prezentaţi la ... pentru a vi se înapoia portmoneul cu tot ce se află înel“. Simplu, concret ... Ioan Moldovan, ceferist, din Tîrgu-Mureş, strada Moldovei nr. 18/A, ap. 27, îi va înapoia ,ceea ce a pierdut. Mulţumirile im mai ■contenesc,cei doiîşi string miinile cu căldură. Așa s-a legat încă o prietenie. CONCEDHI MEDICAL SAU «CONCEDIU DE PLĂCERE? Vizavi de poarta nr. 1 a secţiei conductori opreşte un autoturism Dacia 1.300. Din ,rf coboară «o tânără. Nu apucă să închidă portiera, cînd lingă ea apar două cunoscute, încep să dialogheze: • Servus * Servus • Nu lucrezi? « N«. Sint în concediu medical. • Da? Și veselia pune stăpînire pe toate trei, in mersul lor spre poarta amintită. Hotărît lucru, nu credem, totuși, că cineva solicită concediu medical așa, doar de florile mărului. Dar mai sînt încă inși care fac pe „bolnavii“. Cînd se văd cu concediul medical în buzunar (ce tertipuri folosesc pentru a-l obţine?) se duc... Oricum, în asemenea situaţii se nasc o serie de întrebări. Ce, cum şi de ce? văzute si auzite CU SACUL, CU SACOŞA IN GRĂDINILE ALTORA O altă întîmplare mi-a răscolit auzul nu cu multe zile în urmă» întâmplare care îndeamnă la reflecţie, dar mai cu seamă la purtările cele bune. Un cunoscut îmi zicea că lui î-a roşit obrazul de ruşine pentru fapta altuia. Consăteanul ăsta al lui a fost găsit pe ogorul vecinului de ogradă. Ce făcea dumnealui? Lua, ca să nu spun altcumva, păpuşoi şi-l îndesa în sacoşă. Ce a urmat e lesnede înţeles. Se zice că cel prins CU mîţa-n sac e paznic. De noapte. Ziua ce să facă? „Munceşte“ sărmanul. Din păcate, din nefericire nu este un caz singular. Lui Vass Elemer, din Tîrgu-Mureş i-a fost furat tot porumbul cultivat pe o suprafaţă de 3 ari. Oameni în toată firea, chiar cu povara multor ani pe umeri, dau iama în grădinile străine. Oare celor care caută să ,,agonisească“ pe munca altora nu le-a şiroit niciodată sudoarea pe frunte, obraz, sau pe spinare? SCURTCIRCUIT LA „TIVOLI" Pentru a prinzi, duminică, 11 septembrie a.c., mulţi turişti veniţi la Sovata au ales restaurantul „Tivoli“. Motivele? Aer ozonat, preparate culinare gustoase, o orchestră populară care, cu melodiile interpretate, te-a „uns“ la inimă. Deci au fost destui consumatori, atît în localul restaurantului (unde aveai puţine şanse să fii servit cu m în care), cît şî pe terasă. La atîţia consumatori — doar trei ospătari care şi-au făcut cu prisosinţă datoria. Dar ... ce făcea şeful. In bucătărie îşi umplea o farfurie cu de-ale gurii. Parcă îi pisa de cineva? Aşii i-a lăsat pe cei toci ospătari să sedescurce. Ştim, desigur,că din vara acestui ap. la Sovata, s-a înregistrat un volum mare de amantă» că staţiunea a fostaiciplină, şi că personalul muncitor al IBC mai are nevoie şi de odihnă. Este un lucru clar. Insă de aici şi pînă la a lăsa descoperit un sector de activitate eo chestiune care a scăpat factorilor de conducere şi decizie. Păcat de indecizia şefului restaurantului „Tivoli“. Nu aşa se menţine un bun renume. Rubrică realizată de : DORIN BORDAN| CICLISM La campionatele republicane de ciclism fond, juniori, ce s-au desfăşurat, recent, la Buzău, tinerii ciclişti de la CSM Electromureş au avut comportări lăudabile. Astfel, la juniori mari, Marian Făgăraş s-a situat pe locul II la contratimp individual, parcurgînd cei 30 de km in 42 :06, la 14 sec. de învingător, A. Balazs (Voinţa Cuj-Napoca), iar Bene Zoltan, la juniori mici, s-a clasat pe locul TIT, la contratimp individual 16 km, la 23:44, la 1 min., şi 6 sec. de învingător, I. Dumitru (Stara( Bucureşti). La proba de contratimp pe echipe (40 km), juniorii mari, de la CSM Eterttromiureş s-auclasat pe locul III, cucerind medaliile de bronz, echipă alcătuită din Marian Făgăraş, Gokker Wilhelm, Kenyeres Barna, Györfi Levente, antrenor Berekmeri Csombor. INOT In Capitală au avut loc campionatele naţionale de înot pentru juniori I şi seniori. Oraşul nostru a fost reprezentat de înotători de la CSS Constructorul, care au reuşit să obţină un frumos loc III, prin Jánosi Barna la 200 m bras. Această medalie de bronz este cu atît mai preţioasă cu cit acest sportiv este încă la virsta juniorilor mici Felicitînd pe acest talentat sportiv, îi dorim noi succese la concursurile viitoare. De pregătirea lui se ocupă prof. Petelei Attila. Știri sportive INSTANTANEE la Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Tîrgu-Mureş s-a vernisat, recent, expoziţia fotografică a colaboratorului nostru Koncz Janos. ——- - «*■■■ •—--— CALENDAR Joi 15 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,54; apune la ora 19,26. Zile trecute 259, zile râmase 107. CINEMA TÎRGU-MUREŞ - Arta: Organizaţia. Unirea: Noaptea generalilor (seriile I—II). Progresul: Extemporal la dirigenţie. Sefert- Şarada. Tineretului: Veronica (de la orele 9. 11, 15. 17). Nişte băieţi grozavi (de la orele 19 şi 21). Placura: Pisicile aristocrate. SIGHIŞOARA — Lumina: Sfârşitul legendei (Şeriful din Tennessee) — partea a II-a. REGHIN — Patria: Cei 13 de la Barletta. TÎRNĂVENI — Melodia: A doua variantă. LUDUȘ — Flacăra: El Dorado (seriile I —II). SOVATA — Doina: In cadrul medalionului Victor Rebengîuc. Panel ... şi de la capăt. Muncitorul: Privește înapoi cu minte. SARMAȘU — Popular: Răfuiala. IERNUT — Lumina: Regina cîntecelor. SÎNGEORGIU PE PĂDURE — Popular: Egreta de Ploies. FÎNTÎNELE — Patria: Legenda negri I ii Charley. MIERCUREA . MIRAJULUI — Nirajul: Totul se plătește. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19, Bădăranii (secţia română), ora 19,30, Comedie de modă verbe (secţia maghiară, sala mică). TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, la Teatrul de vară Sovata, ora 1930. Un bazar ... bizar — spectacole de divertisment pentru adulţi (secţia română). PRONOEXPRES Tragerea Pronoexpres din 14 septembrie 1988. Extragerea I: 1, 45, 1, 43, 21, 39 Extragerea a II-a: 2, 24, 35, 17, 28. 5 Fond de premiere: 490.027 lei.