Steaua Roşie, martie 1989 (Anul 40, nr. 50-76)

1989-03-01 / nr. 50

IMAGINA 2 STEAUA ROȘIE Plenara Comitetului judeţean al femeilor La Tîrgu-Mureş s-au desfăşu­rat, ieri, lucrările plenarei Co­mitetului judeţean al femeilor. Plenara a analizat, în spiritul înaltelor exigenţe revoluţionare formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, activitatea desfăşura­tă de organizaţiile de femei pen­tru înfăptuirea hotărârilor Con­gresului al XIII-lea şi ale Con­ferinţei Naţionale ale PCR, a sarcinilor revenite judeţului din Planul naţional unic de dezvol­tare economico-socială a ţării pe 1989 şi pe întregul cincinal. La plenară a participat tovară­şa Angela Isăroi­U, secretar al Comitetului judeţean de partid. Atît raportul Comitetului jude­ţean al femeilor, cît şi interven­ţiile participantelor în cadrul dezbaterilor au cuprins, î­ntr-o abordare exigentă, în spirit cri­tic şi autocritic, tabloul faptelor ■— regăsite în împliniri notabile — purtînd amprenta dăruirii fe­minine în prestigioase colective de muncă mureşene; nu au fost ocolite nici neîmplinirile care mai impietează asupra bunului mers al activităţii, în consens cu exigenţele actuale şi de per­spectivă. Atît prin aport nemijlo­cit, cât şi prin multiple şi diver­se acţiuni poliitico-organ­izatori­ce, femeile au contribuit la îndepli­nirea sarcinilor de plan şi a an­gajamentelor asumate în între­cerea socialistă în industrie, la creşterea producţiei agricole, ve­getale şi animale, în unităţile a­­gricole, la transpunerea în viaţă a obiectivelor noii revoluţii a­­grare. Insuficiente şi ineficiente încă demersurile privind îmbunătăţi­rea stării de sănătate, reducerea incapacităţii temporare de muncă a femeilor. Neajunsuri mai per­sistă şi în educarea materialist­­ştiinţifică, în activităţile vizînd întărirea familiei, creşterea nata­lităţii, formarea tinerei genera­ţii. Se-nţelege, toate rămîn direc­ţii de acţiune concretă pentru perioada următoare, regăsite şi înt­r-un program de măsuri a­­doptat de plenară. Mobilizator pentru toate orga­nizaţiile de femei, pentru condu­cerile acestora, şi răspunsul la chemarea la întrecere lansată de Comitetul judeţean al femeilor Cluj. De azi, 1 martie: Începe o nouă etapă de majorare a retribuţiilor şi pensiilor CT urmare din pag. I) oameni ai muncii din toate ra­murile economiei naţionale. In continuare, în perioada 1 noiem­brie 1988 — 1 ianuarie 1989, s-a aplicat etapa a Il-a de majorare a retribuţiilor cuprinse între 2.001—2.250 lei lunar, noile retri­buţii tarifare majorate fiind cu­prinse între 2.401—2.650 lei lu­nar, adică cu circa 20 la sută mai mari. De aceste majorări au beneficiat circa 1,9 MILIOANE de oameni ai muncii. Numărul total al celor care au primit retribuţii majorate în pri­ma şi a doua etapă s-a ridicat la peste 4,4 MILIOANE persoa­ne, ceea ce reprezintă aproape 60 LA SUTA din întregul perso­nal muncitor. Ca urmare a ma­jorării retribuţiilor, oamenii muncii au beneficiat în 1988 de venituri suplimentare de 5,8 mi­liarele lei, la care s-au adăugat în luna decembrie alţi 1,7 mi­liarde Iei, reprezentând 50 la su­tă din fondul de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la îm­părţirea beneficiilor pe anul tre­cut. De asemenea, tot anul trecut, în perioada 1 august — 1 oc­tombrie, au fost majorate pen­siile, cu procente diferenţiate, pensiile mai mici cunoscînd o creştere de 45,5 la sută. De aceste majorări au beneficiat 801.500 persoane, fiind majorate pensiile invalizilor de război, pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîr­­stă de pînâ la 1.500 Iei lunar şi pensia minimă pentru pierderea capacităţii de muncă, gradul II de invaliditate. Veniturile supli­mentare obţinute de pensionari prin aceste majorări au însumat anul trecut 300 milioane lei. Conform hotărârilor şi regle­mentărilor legale adoptate, în­­­cepînd de azi,­­­1 martie, se trece la o nouă etapă de majo­rare a retribuţiilor şi pensiilor. Pe parcursul a şase luni, pînă în august a.c., se vor majora în mod eşalonat, pe ramuri şi do­menii de activitate, toate retribu­ţiile mai mari de 2.250 lei, ast­fel incit, începînd de la 1 au­gust, întregul personal muncitor din economie va beneficia de re­tribuţii majorate. La încheierea acţiunii de majorare, retribuţia medie pe economie va ajunge la 3.300 LEI, faţă de 2.980 lei, cît a fost înainte de începerea ac­ţiunii de majorare. De noile creş­teri de retribuţii din cadrul eta­pei a IlI-a vor beneficia peste 3,4 MILIOANE oameni ai mun­cii. Sumele ce vor fi încasate în plus în acest an de întregul per­sonal muncitor din economie, ca urmare a majorărilor de retri­buţii, se ridică la 24,4 MILIAR­DE LEI. Tot începînd de azi, 1 mar­tie, se vor majora şi pensiile de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîr­­stă cuprinse între 1.501—3.000 Iei lunar, încheindu-se astfel întrea­ga acţiune de majorare a pensii­lor, de care beneficiază în total peste 1,4 milioane persoane. Prin încheierea acestei majorări, pensia medie pentru limită de vîrstă cu vechime integrală a­­junge la 2.000 lei lunar, faţă de 1.873 lei, cît a fost înainte de începerea acţiunii de majorare. Pensionarii vor beneficia, în a­­cest an, de venituri suplimenta­re de 2 miliarde lei, iar în 1990 de 2,4 MILIARDE LEI. În spiritul umanismului poli­ticii partidului nostru, noile ma­jorări de retribuţii şi pensii care se aplică începînd de azi, 1 martie, nu vor afecta drepturile de alocaţie de stat pentru copii şi nici chiriile, menţinîndu-se de asemenea neschimbate pînă la 31 august a.c. contribuţiile lunare ale părinţilor pentru copiii-- din creşe şi grădiniţe, înfăptuirea în totalitate a mă­surilor de creştere a veniturilor populaţiei, asigurarea unor con­diţii tot mai bune de muncă şi viaţă pentru întregul popor sunt strîns legate de îndeplinirea in­tegrală, la toţi indicatorii, a pla­nului pe acest an şi pe întregul cincinal, de promovarea largă în întreaga activitate economică a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, de întărirea continuă a proprietăţii socialiste şi creşte­rea susţinută a avuţiei sociale. Produse noi (Urmare din pag. 1) ţionare cu ocazia reparaţiilor ac­cidentale şi preventive, să găsim şi să aplicăm tehnologii noi care să conducă la obţinerea de ţe­sături cu fiabilitate mai mare, cu consumuri mai reduse, concomi­tent cu creşterea gradului de va­lorificare a materiilor prime, în aceeaşi idee este prevăzută modernizarea, prin dioa­rea ţesă­­toriei cu maşini noi. Insă, facto­rul hotărîtor în aceste acţiuni es­te omul nu maşina, fapt pentru care organizaţiile de partid, sin­dicat, de tineret şi de femei, îm­preună cu consiliul oamenilor muncii, se ocupă, prin tot ceea ce întreprind, în primul rînd, de educarea oamenilor, de pregăti­rea lor profesională, făcîndu-i să înţeleagă că de felul cum mun­cesc ei depinde realizarea pla­nului, eficienţa economică şi pro­priul cîştig. Avem un colectiv bun, harnic şi priceput, care în al treilea an consecutiv se men­ţine in fruntea întrecerii socialis­te pe ramură, din rîndul căruia doresc să amintesc fruntaşii anu­lui trecut, aprobaţi şi cinstiţi de recenta adunare generală: Ko­vács Maria, Csupor Amalia şi Maria Boanda. ţesătoare, grupa a doua din schimbul A, condusă de Schmidt Egon, grupa a doua din schimbul C, condusă de Mar­cel Gavrilă, şi grupa a treia din schimbul B, condusă de Theill Freideric­h la acord global. Luna martie o începem ferm hotărîţi să înfăptuim toţi indi­catorii de plan, în primul rînd producţia fizică şi cea de export, iar majoritatea lor să-i depăşim încît să realizăm înainte de ter­men planul pe trimestrul I şi pe întregul an, în cele mai bune condiţii de calitate şi eficienţă. Transportul şi aplicarea îngrăşămintelor organice (Urmare din pag. 1) la sută, consemnăm la transport şi în consiliile agroindustriale Iernut, Tîrgu-Mureş şi Rîciu. Slab s-a acţionat însă în cea mai ma­re parte a cooperativelor agrico­le din consiliile Tîrnăveni, Bah­­nea, Ungheni, Miercurea Niraju­­lui şi altele, unde realizările se situează doar în jur la 35 la sută din program, chiar dacă în une­le consilii au fost transportate cantităţi mari de îngrăşăminte pe cîmp. Faptul că la nivelul multor consilii se înregistrează stocuri mari de îngrăşăminte, cum sunt cele din Sighişoara, Tîrnăveni, Fărăgău, Tîrgu-Mu­­reş şi altele — între 23.000 şi 29.000 de tone — impune intensi­ficarea la maximum a acestei ac­ţiuni, mobilizarea tuturor forţe­lor existente, astfel Incit declan­şarea campaniei de primăvară să găsească această acţiune încheia­tă peste tot. Bine s-a acţionat în această di­recţie, aşa cum arătam, în unită­ţile consiliului agroindustrial Sărmaşu, unde prevederile pro­gramului au fost cu mult depă­şite, — încă de la începutul anului — ne relata inginerul-şef al CUASC, tovarăşul Vasile Das­căl — pentru realizarea sarcinii stabilite am urmărit să mobili­zăm la lucru toate atelajele uni­tăţilor agricole, un număr cît mai mare de cooperatori, să fo­losim eficient timpul bun de lu­cru din perioada iernii. Astfel, am reuşit să transportăm în a­­cest an în cîmp peste 15.000 de tone de îngrăşăminte naturale, din care peste 7.000 de tone le-am aplicat pe 257 ha de teren destinat cu precădere pentru sfe­clă şi cartofi. Acestea se adaugă celor 818 ha fertilizate în toam­nă. Important e că această ac­ţiune s-a desfăşurat bine în toa­te unităţile consiliului. La Mi­­heş am lucrat o perioadă şi cu mijloace mecanice de transport şi fertilizare. De asemenea, cu 3.500 tone de îngrăşăminte orga­nice am fertilizat şi 270 ha de pajişti naturale. Acum, cînd practic am epuizat stocul de în­grăşăminte destinat fertilizărilor, ne-am concentrat forţele pentru transportul biocombustibilului necesar amenajării platformelor de răsadniţe. — Aproape toată luna februa­rie am lucrat din plin cu 70 de atelaje la transportul îngrăşă­mintelor organice pe ogoare, fi­neţe naturale şi pentru răsadniţe — ne spunea tovarăşul Nicolae Lepădat, inginer-şef la CAP Sîn­­petru. Cu aceste forţe, cooperato­rii noştri au reuşit să care în cîmp aproape 5.000 tone de în­grăşăminte (aproape cît în unele consilii — n.n.), din care peste 3.000 tone le-am aplicat pe 130 ha de teren destinat culturilor de primăvară, cît şi pe fîneţele na­turale şi lucernieră. Acum ac­ţionăm cu toate aceste forţe la transportul îngrăşămintelor ne­cesare amenajării celor 5.700 mp de răsadniţe în care vom produ­ce răsadurile de tutun pentru 143 de hectare. „IZVORAŞ CU APA LINA“ Ansamblul artistic profesionist „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş va prezenta joi, 2 martie, o­ra 17, în sa­la Palatului culturii din Tîr­­gu-Mureş, un spectacol folcloric intitulat: „Izvoraş cu apă lină“. Spectacolul este dedicat oame­nilor muncii, fruntaşi în întrece­rea socialistă, de la UJECOOP. APICULTURA Prin membrii săi, Asociaţia a­­picultorilor din judeţul Mureş a obţinut în decursul anilor rezul­tate notabile în domeniu. Măr­turie stau numeroasele diplome acordate pentru locurile I, II, III obţinute pe plan naţional. In fie­care an această asociaţie orga­nizează cursuri de perfecţionare pentru apicultorii din sectorul de stat şi pentru deţinătorii par­ticulari de albine. Acum, în 1989, sîmbătă, 4, şi duminică, 5 martie, la Centrul de cultură şi creaţie „Cântarea României“ al sindicatelor din Tîrgu-Mureş. Va avea loc o dez­batere- instruire cu tema: „în ce măsură contribuie tehnologia a­­picolă la îmbunătăţirea stării de sănătate a albinelor“. De reţinut faptul că pentru apicultorii care vin din diferite localităţi ale ju­deţului nostru se asigură cazare. m­i. INSTANTANEE Fotó: IO­AN FLOH­LA CALENDAR Miercuri 1 MARTIE Soarele răsare la ora 6,53, apune la ora 18,03. Zile trecute 60, zile răma­se 305. CINEMA TIRGU-MUREŞ — Arta: Că­lătorie peste mări. Unirea: Pe­trecerea. Progresul: Moara cu no­roc. Select: Desculţ în parc. Ti­neretului: Povestea Mahal­enei (orele 9 şi 11). Legenda lui On Dal (orele 15, 17, 19 şi 21). Fla­căra: Munţii în flăcări. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Mirajele iu­birii. Clubul CFR: Pînă trece ploaia de toamnă. REGHIN — Patria: Desculţ în parc. TÎRNA­­VENI — Melodia: Passo dobie pentru trei. LUDUŞ — Flacăra. Fantomele se grăbesc. SOVATA­­— Doina: Samba. Muncitorul: A­­lerg după o stea. SĂRMAŞU — Popular: Severino. IERNUT — Lumina: Pînă cînd Vom fi des­părţiţi. SÎNGEORGIU DE PĂDU­RE — Popular: Liniştea după furtună. FÎNTINELE — Patria: Pisicuţa de catifea. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: I­romi­­suri. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19: Ce mai avem prin pod? (secţia maghiară) — abonament 1. INSTITUTUL DE TEATRU, azi, ora 18,30: Ioneştii (secţia română). TIZ­T­ARUL DE PĂPUŞI, azi, la sediu, orele 9, 10,30 şi 12: Fram, ursul polar (secţia ma­ghiară). Mîine, 2 martie, la sediu, o­­rele 9, 10,30 şi 12: Fram, ursul polar (secţia maghiară). DIN PROGRAMUL TV 19.00 — Telejurnal. 19.25 — Tezele şi orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — program de muncă şi acţiune revoluţionară. 19.50 — Programe prioritare. Exportul — problema nr. 1 a economiei româ­neşti. 20,10 — Trăim decenii de îm­pliniri măreţe. Emisiune literar-mu­­zical-coregrafică. 20,40 — Mîndria de a fi cetăţean al României socialiste. 20,55 — Din marea carte a patriei. 21,10 — înalta răspundere patriotică, revoluţionară a tineretului pentru vii­torul României. 21,30 — Te cîntam, iubită ţară! Muzică uşoară româ­nească. 21.50 — Telejurnal. AVANCRONICA Simfonicul de vineri seara ne va oferi surpriza întîlnirii cu a­­preciatul dirijor al Operei din Sofia, Mihail Popov. Solista se­rii va fi tîrgumureşeanca Koreh Orsolya, studentă la Conservato­rul „Ciprian Porumbescu­“ din Bucureşti, care va interpreta Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră de J. Brahms. In pro­gram, vom mai putea audia u­­vertura „Oberon“ de K. M. von Weber şi Simfonia a IV-a „Ita­liana““ de F. Mendelssohn-Bar­­tholdy.

Next