Steaua, 1980 (Anul 31, nr. 1-12)

1980-01-01 / nr. 1

GRĂDINARUL Din ramuri vechi alege mlada noua Grădina ruginită s-o învie; Sub ochii lui la adăpost sînt, ştie, Tulpinile crestate-n ochi de rouă. Altoi adînc va dărui livezii Dor şi miresme-n fructele-aurite; Drumeţii să le guste cu ispite, Opriţi de sete-n arşiţa amiezii. Aude-n muguri ancestrale, şoapte — Şi vede-n zori cum se aprinde floarea, Iar în amurg adună mere coapte. Senin şi-nfiorat ca niciodată, închină lumii sîngele şi zarea Grădinii lui, de viaţă luminată! George Ionaşcu PROMOTOR $I FĂURITOR DE ISTORIE Sunt bine cunoscute dragostea şi pasiunea cu care marile personali­tăţi dintotdeauna ale poporului nostru — un Mihai Viteazul ori Dimi­­trie Cantemir, un Nicolae Bălcescu ori Avram Iancu, un Mihail Kogăl­­niceanu ori Alexandru loan Cuza, toţi gînditori şi făuritori de istorie în acelaşi timp — s-au apropiat de trecutul istoric al neamului româ­nesc, iar din studiul celor mai însemnate momente şi evenimente au ştiut să desprindă idei şi învăţăminte pentru propria lor activitate politică şi, respectiv, să formuleze concluzii şi deziderate, adecvate fiecărei epoci, prin care să asigure neîntrerupta evoluţie şi dezvoltare a ţării pe calea libertăţii şi progresului, a unităţii şi independenţei naţionale. Cu aceeaşi dragoste şi pasiune s-a apropiat şi a studiat, încă din tinereţe, istoria patriei şi Secretarul general al partidului şi Preşedintele ţării noastre — deopotrivă gînditor revoluţionar şi făuritor de istorie nouă. Se ştie, spre exemplu, că cele mai înălţătoare momente şi cele mai stră­lucitoare figuri ale istoriei noastre naţionale — din rîndul cărora, pentru valoarea de simbol a faptelor sale, pe prim plan e situat numele lui Mihai Viteazul (Michel-P. Hamlet, Nicolae Ceauşescu, Biografie şi texte selecţionate, Bucureşti, 1971, p. 10, 87—88) — i-au stat drept pildă şi îndemn in propria muncă şi luptă revoluţionară de pînă la Elibe­rare, precum şi în multilaterala sa activitate creatoare desfăşurată in anii construcţiei noii orînduiri pe pămîntul României. Această mare dragoste şi pasiune pentru trecutul istoric al poporului său nu l-a îm­piedicat să poată privi cu luciditatea cuvenită tarele moştenite, din acelaşi trecut, de istoria contemporană, de societatea contemporană lui — acea orinduire „crudă şi nedreptă, ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi“, după cum dureros şi plastic se exprimă poetul — la îndrepta­rea căreia se va angaja conştient, înregimentîndu-se de la o vîrstă fra­gedă în mişcarea revoluţionară comunistă. Şi, fapt îndeobşte cunoscut, atît nouă cît şi altora, după ce îi vor fi încredinţate cea mai înaltă funcţie de partid, şi, apoi, şi în stat nu se îndepărtează de istorie, ci, dimpotrivă, îi acordă o şi mai mare atenţie şi importanţă, consacrîn­­du-i — în ciuda amplificării răspunderilor — cum e firesc, timp pre­ţios pentru studierea şi analiza celor mai însemnate probleme şi mo­mente, legîndu-se de fiecare dată prin concluziile desprinse şi clar for­mulate, de realităţile imediate şi sarcinile impuse de viaţă, de practica socială nemijlocită. Astfel, în anii care au urmat, va formula — în spi­ritul materialismului dialectic şi istoric — cele mai cuprinzătoare, ştiinţifice şi pătrunzătoare aprecieri, caracterizări şi definiţii de va­loare inestimabilă cu privire la cercetarea şi prezentarea istoriei, înce­puturile îndepărtate ale istoriei noastre, caracterul unitar al dezvol­tării poporului român şi a ţărilor române, formarea şi afirmarea na­ţiunii române, constituirea şi desăvîrşirea statului naţional român uni­tar, locul şi însemnătatea unor momente importante din istoria mo­dernă a patriei — prima unire a ţărilor române, revoluţiile de la 1821 şi 1848, Unirea Principatelor, cîştigarea deplinei independenţe de stat a României etc. —, precum şi la apariţia şi dezvoltarea mişcării mun­citoreşti şi socialiste în ţara noastră, crearea partidului politic al clasei muncitoare, transformarea în 1921 a partidului socialist în partid co­munist şi rolul acestuia în mişcarea revoluţionară şi democratică din România în perioada interbelică şi în lupta împotriva primejdiei fas­ciste, pentru independenţa patriei, revoluţia de eliberare socială şi nu- PORTRETUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PICTURA IN ULEI DE EUGEN PALADE

Next