Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)
1856-07-10 / nr. 44
174 . coăsgologăbțui, „ ți tntu încă mărturisimu înse că unele și nu și, spre onorea loru, încărrația asupra boierimei, pentru ca să se să o dună peste Pruni, pe urmă ampră de amăgire, pei popi Bisericei Resești plații voru de s'nu cpre de a combate Îmmăratul presa vieneză, după pre, am dobândi și prin desele -- -. - - i Se știe ce și ce întrunirea, revuie să schimbatu tactica și tonul, au susținutu mai întăiu, răsărirea unui lunațiea, numai pentru ce pu manifestatu puțineloru simpatii ce aiu ștersu și cea de nici joruințele, nici pleca milițiea denează mai multu, căndva temere naționalu, pre și vre odată a urma trupele că populațiile din principate că ar fi în contra intereseloru lori, și că la congresu s'au hotăritu de a remăne despărțite, văzindu că rostirile dorințiloru ale acestoru popus'o cheie de minciună, și anu alesu acumu unu altu cămpu de tătaie. „Dorbanuli nicidecumu, zice „Gazeta Austriacă”, a se pune împotrivire rostului voinței poporului romăni, și de a împedeca cru pe care îl națiea îl Scopul Puterilorunu i de a înăbuși îmboldirile și să arunce regimele care și'l alege voința poporului, numai de aceea, pentru că unu regime, așezatu pe o peemine bază, n'ar ai potrivitu în generalu.” Dar „u se pote pune încredere în poporele grea ortodocsă, și aceste de independință, ai previne cunoscută, și știe de relicu dreptu cuvăntu, marea precumpănire care o are Rusia asupra acestoru popoare se religiose ademinitoriu leagă ea cu cele politice, precumu și cu cătă ghibăcie întrevuințează pe popi ca agenți ai Țarului-Papă”)” - eî Așadară toate se reducu la deslegarea întregărei postură ar lua țe Fața oare, în Rusiei, noul Statu care s'ar crea? Fior în stare a'și apăra independința sa în contra propagandei religiose asupra poporului seu, și în contra multeloru mesteșugiri de ademenire le care ar ne la or ce împrejurare?”„La întrebarea aceasta nu ne voru pute respunde ecorii și fesorii, boierii și neguțitorii carii subscriu petiții și strigă 'să trăiească întrunirea! Respunsului forte simplu, și cu plăcere luămu asupra noastră de a respunde azetei Austriace'” la întrebarea ce face eforiloru, boieriloru neguțitoriloru și profesoriloru. De o sută și mai bine de ani, de căndu au înînmurire în totă gibăciea politicei sale, cu toată propaganda ceputu Rusia a avo Principate, cu religiósă, cu tote ademenirile și corumperile ce au întrebuințatu, încă n'au isbutitu a ave simpatii trainice în populațiea acestoru țeri; și cu toate că, în totu cursul acestui timpu, cabinetul răsescu, întemeinduse pe drepturi smulse prin tratatele cu Turcia, n'au stimpitu unu minutu de a face totu felul de amestecături și de uneltiri, totuși chiar și aceia din pămănteni, carii, porniți din interesuri, sau resbunări private, au șerpitu mai cu căldură pe Rusia, încă din inimă nu săntu partizanii sei. Iar poporul din principate, deși adeseori văntuitu, aruncatu onii asupra puterniciloru vecini ortodocși, crezăndu că adevărată creștineschi, au văzutu că în dosul crucei erau șiile înăduși, de tare sărutăndu crucea spre măntuirea sa, pentru ca să știe că adevărata cruce pentru dănsul îi numai crucea părințilorusei și crucea loru sale. La toți acei ce au păzuni de aprope adănca mălipire de care au fostu cuprinse populațiile la de pe urmă întrare a trupeloru resești în prinpre Rusia în perile acestea. Rausia press tine piepsta. Trista esperiință făcută de Generalul Budeergu penora miliției moldovene, căndu poigi au fostu numai atunii căndu au socotitu că recumu, înse, căndu creștinii din imperiului otomanu au dobănditu drepturi, hărăzescu some numeroase pentru urziri de biserici, ce cuvăntu aru pute ave Popii) ca să Romănu, aceasta putea fi atunci căndu încă nu'și lansă o desfășurare atălu de mare, că nu o are în timpul de față. Zădarnică spaimă își face dar, Gazeta Austriacă, despre influința politică ce ar putea avă Rusia prin comunitatea religiei asupra fluința perdută în principate, apoi desigura aceasta nu va fi prin propaganda religiosă. O propagandă numai, deopotrivă de fatală pentru Principate, pentru Turcia și Austria, cătu și pentru numai una, însuși Europa, ar pute face pe Romăni să'și îndrepteze privirile iarăși cătră Rusia; și acea propagandă este maniea de a ataca naționalitatea, a amenința driturile și autonomiea, a manifesta dorința de a surpa esistința Romăniloru, strecurată prin tote îmbăluirile timpuriloru, și pe care Rusia, de n'au avutu sinceritatea, au avutu celu puținu ghidăciea de a o apăra, într'unu cuvăntu, numai rema politică a megieșiloru și aplicarea nesocotiteloru teorii ale presei austriace și ale Jurnalului de Constantinopoli aru pute sili pe Romăni să se arunce în brațele Rusiei! DIN JURNALUL DE CONSTANTINOPOLI 26 IUNI. (urmare:) N ') Nare pupăntu negopeea Aesprinsă de a desprepui pe pași postri. Dacă prebpțimea poastră din nenorocire pui înzestrată cu mai multe cunoștinți, ei li lipsescu poate multe din meteriile preoțimei altori rituri. lume nici o putere care să aibă însușirea de a modifica legiuitu, prin întrunire, dritul Suveranu, formalu consfințitu, în timpul organisației primitive a îmbelerii provincii. Cu tote aceste înaintea ședințeloru congresului, și de atunce, au fostu mai multe discuții în jurnalele Europei spre a statornici că întrunirea era lucru folositoru, și că se putea face și voiea Înaltei Porți. Principele Ghica,nul Moldaviei, trimisă congresului, enoi nu știmu cu ce titlu, o adresă, în care elu sprijinia această opinie, pre care au făcutu a se îmbunătăți principatului, apoi elu prin Divanul fără ca să știmu asemine prin acui împuternicire” Se asigură chiar că elu voește întrunirea cu unu principe străinu, și că elu este de socotință că populațiile, dacă voru fi consultate, voru fi de aceeași socotință. Principele Ghica este unu bărbatu demnu de toată stima, a se greși, dar poate Aice elu s'au înșelatu spre hicnirea drituriloru Suveranului seu, și îngăimarea sa ar fi mare, dacă ar fi ținutu de a dovedi seu și a votului Divanului din Iași, pre care sau comlegalitatea pasului pusu după placul seu, și care nu representează aici decumu interesele populațiiloru!” MI. n'au căutatu nici odată a cuprinde această întrunire în tratatele ce ea ca biru„Noi amu văzutu că, în nici într'unu timpu, întrunirea n'au esistatu (afară de cătu sub Sghefan, sub Mihai, etc.C.), că ea n'au fostu nici odată cerută (?), și vomu adăogi că populațiile îmbeleru principate și au făcutu adesu resbelu; (tocma spre a cuceri una pe alta, și prin urmare după modul și mijloacele seculiloru de atunce teriloru, adesu în contra alteia le; (tocmai spre în timpul căndu Porți, a a ajiunge la în- C.); că nu se mai întămpla aceasta, cereau Unirea.C.) și că Restea, ea era puternică în aceste teri și asupra hotăririlor uitare împunea Turciei.””” Această consultănduse dorințele nei bune dislegări populațiiloru. Plenipotențiarii otomani s'au învoitu la această hotărire a congresului, dar ei au zisu că nu puteau primi întrunirea ambelorii provincii, și de această legiuită opunere li s'au și ținutu semă. Aici este casul de a ne întreba ce va puînsemna cercetarea Într'o țeară de caste care au posiții și drituri atătu de deosebite și de opuse? Noi nu sus ideea care are ocărmuirea îmbeleri provinuii întrunite în măncadu unu mare număru de Moldoveni s'au întercatu a cere Adunarea obștească, însuși curtea Suzeraau respunsu că Divanul ad coc avea deplină și legiuită putere. Să se vadă în Sgeoapul Moldaviei. Aceasta arată cu a cui împungternicire Divanul obștescu au a făcutu legi. Dacă elu avea dintu în ceșe plăcute, prică dungi și în cele neplăcute.C. Aceaeta au fosti ziso cu multu mai înpinte, acei ce au ad hoc. Dreptu respunsu Ec. tratatu de tulbărători liniștei publice, iau amenințintu cu pedepei, și au declaratu pre Dinaru ca organu ginitu pl țorii.II. Prin urmare, articolul din Reglementi, care cere unirea principateloru, nepfiindu cerutu de Ruși, este linera dorință a Romănilorui, așadar Romănii, pu pentru întiinși dată, pă pumai în, 1856 apu cerutu Unirea principateloru? C în cinate, apatien timpul ocăptrei, pentră aliați, nu peră de îndoială voiește timpii de baionetele mai asupra unu trecuți stau friptu îndestulu se înfiloșea cu care s'au simpatiile voru întrunirea, întrebuinpoată susțiere în totu nici o umdreptăl de simpatiile aceste gata pote Resiei șiui fostu șuatiu de a'l cu cernu ajutoru desinteresatu ocupări ce au suferitu perile, pratatureșăne o știe că chipu proșieru cea patimi au ademenirile, nici amenințerile viței și politicei Rusiei. Nu mai puținu se manifestează se facă apostoli domniței rusești? aceasta este statornicită, tocmai ca loru, mai și dacă sa, ligiea tarii să teo aibă au avutu poporului în vpre s'au pututu mdupoată redobăndi inau fostu mai dea dreptul clerul din principate, o putemu ști, dar rusești, și de și supusă influpentru dinprovinciile și Sussimțimăntul Principateastăzi chiaru care din zi în zile lumicontra tendințiloru Rusiei; e opiniea noastră întru că nu este în odată simpatii romănu o înrurire ca Rusia ar să'și fi amenințată, chiar De citată, A- au fostu ca înrudirea religioasă cu Rusia periculoasă asupra poporului alesu dacă s'aru întruni. Deva mai „După victorie, Puterile s'au adunatu în congresu la Parisu, spre a discuta condițiile păcii, și acolo, plenipotențiarii rusești, spre a acoperi înfrăngerea loru, au zisu, că ei nu eserciaseră niciodată de cătu unu dictu de privighiare asupra administrației provinciiloru Moldo-muntene. Ușorii au fostu de a dovedi din contra, și în congresu s'au hotăritu că Rusiea nu va mai ave acestu dictu, nici orțeri, tratatele care altul asupra acestoru resbelul victoriosu asupră'i oborindu ce ea împusese înaltei Porți. De aceea trebui micstă se va aduna la această pururea dar mai alesu fiindu ținută spiritu în numerósele sale articole 1 t de D. St-Marc-Girardin, care n'are de cătu se găndi la reorganisațiea administrației acestoru țeri, și spre acestu scopu s'au hotăritu că o comisie fața locului, fostu acelașu, dăndu seamă, cântu căteva luni, de o carte a D. Elvis Cornauda- spre a culege elementele a- 7 D. Elias Cernand asupra principateloru, D. Sen-Marchardin a trmitea nile unui din aceste de șină chestie de scopu principe a contesta de puterea legislagivă una au a trada străinu : și sgtență în presa Occidentului, în Jurnalul des Derate, pana anul și a cărora 1856, scrisoarea Ecsuoscrisu protestul în una simțu și fără Dommersu înaltei despre N. 1a din Divanului cu trupele imperiaS. Fănd-Efendi cătră Domidee este nouă; multumai idei au găsitu cea mai vie contra nau n Dinenului al competenții S. Fănd-Ependi inu nouă alta ashoca le Dunării