Steaoa Dunărei, 1856 (Anul 2, nr. 1-68)
1856-01-24 / nr. 7
20 aminte agiungă merete, cipere tore, seori a consiliului Nostru Administrativu, asupra de toată însemnătatea pentru țara a perde soșetățile cele mai soliduanteacestui obiectu Nostră, și ai supusu generalu ori cării și servi rindu pănă minate. Ordonămu cu aceasta pute mai cere al fără întărziere Consiliul Nostru Administrativu pu va perde din vedere întru pregătirea acestei lucrări. Ca conclusie, pot face cu dorința ca această domnească ordonanță să rul articula. „Legiuirea pentru timbru, publicată în foile oficieale, fiind pre întinsă ființarea timbrului, sporindu cheltuelele s'ar aduce stăruitorilor în pricinile giudecătorești și administrative, este de neapăratu de a se regula pe cătu în căt să de Legi nu sufere ingrenere părțile înpricinate cu lucrările acteloru și sporitele cheltuele” O asemine lucrare s'au recomendatu de cătră Depart. Dreptății Comisiei spre procedurii civile.” a se elabora regularea Ogranisatia roghinstratelogu. La 9 Ianuari e. n. s'au începutu în Constantinopoli conferințile pentru organisațiea principateloru Dunării și a posiției raialiloru, între Înalta Portă și între aliații din 2 Dechemvri. Adunarea s'au ținutu în palatul Marelui Viziru și s'au comnusu din partea Turciei de Marele Viziru Ali Pașa și Fuad Pașa, iar din partea aliațiloru de Domnii Proches, Tuvenel și lordu Stratford. Domnul de Tuvenel se vede că au făcutu proposiții care se paru a corespunde păreriloru guvernului Turcestu. (Dunărea.) În privirea organisației principateloru Dunării se scrie din Galați Curierului Ipalianu, împărtășindu-se următoarea proposiție, făcută după cumu se zice Marelui Viziru în Dedhemvri trecutu prin lordul Redcliffe: 1. Unirea îmbelerii principate într'unu singuru statu vasalu a Sultanului. 2. Alegerea prin populu a unui principe pe viață, de la care domniea să treacă la succesorii sei. 3. Alegerea poate pica numai asupra unui indigenu, cu esclusie a tutuloru străinilori. 1. Tributu anualu la Portă, a căruia oferă s'ar hotări după alegerea printipelui. 5. Guvernu representativu cu doue camere. 6. Formație a unei armii naționale demnă de respectu. 7. Chcltisiea în viitoru a Turciei dela amestecarea în trebile din năuntru ale țerii.Dintr'unu lungu articulu scrisu în Debate de renumitul scriitoru Saint-Mage- Sigagdin, atingătoru de chestia politicei răsăritului estragemu numai ceea ce are privință cătră principatele Moldo-Romăne: Noua massimă de Statu pre care o va statornici tratatul din 1856 este neutralizarea Dunărei, și, prin urmare, și neutralizarea principatelor dunărene. Organizația ce trebuie a se da acestor principate va fi unul din ponturile principale a conferințelor ce au să se deschidă, oporeza, între Statele cele mari ale Europei. Dacă Rusia renunță la protectoratul ce ca crerea asupra acestor principate, dacă Valahia și Moldova trebuiesc să reintre curatu și simplu sub suzeranitatea Porței, totuși Europa nu va uita că întorcerea aceasta la suzeranitatea turcească trebuie să fie pentru principate o sporire de libertate și de independință, și nu restatornicirea vechei servitudine. Europa s'au angajatu a îmbunătăți starea poliși a Moldovei. Dacă precum și în îmbunătățirea politică și socială țiilor ca să se îndepărteze pe Rusia, el ar aceeași observin ziua de Rusia. vare și pentru principate. re ele au începutu să aibă o stare mai bună socială, ele au contenția de a se mai pleca spre Rusia. Tot a ceea ce Europa va pute să fi deie de independință și de prosperitate si va dispărți cu atăta mai multu (din Zimbru) de fostul protectoru.” auzitu Covlei, Imperatorul de scurtu s'au și Sămbătă au conversatu multu cu domnul de Seebach. Acesta s'au intăurnatu din Petersburgu intr'unu timpu ne mai elu pornitu anume Marți de acolo, o zi întreagă au petrecutu în Berlinu au fostu au ținutu mai bine de doue ore, disposiții V și Imperatorul au manifestatu foarte pacifice. S'au observatu ca lucru estraordinaru că în ședințele consiliului de resbeluțiambasazice că nu te pănă acumu n'au asistatu și dorul Turciei; cu toate aceste se eli au primitu o invitație espresă pentru a asista la această din urmă ședință. În cercurile militare se asigură, că în urmarea tratațiiloru consiliului de resbelu, debarcațiea unei armii pe țermurile Mării Baltice este foarte îndoielnică și că în anul acesta, operațiile la Nordu, după toată posibilitatea, se voru mărgini iarăși numai în resbeluri maritimu. Din contra armia din Crîma va remăne în posițiile sale, și mulți ofițeri aflați în concedie aru fi și primitu ordinul, de a se afla la sfărșitul lui Ferruari la corpurile loru. În generalu se facu alte preparații pentru resbelu cu cea mai mare activitate, și chiar deunăzi au priimitu ordinu intendanța militară a lui Cai Billi de a lifera provizii în cătimi nemăsuratu de mari. Lorgirea îndatorițiloru la miliție a claseloru anului 1855 s'au începutu ieri la casa municipalității. Numerul angegjamenteloru volontare este mai mare în anul acesta decătu altă dată; de altă parte este iarăși forte însemnatu numerul juniloru înstăriți, carii se rescumpără dela serviciul militaru plătindu suma prescrisă după lege. Dar mulți din studenții arestați săntu, carii este să se trimită în provincie la părinții loru oprindulise revenirea în Paris pentru continuarea studiiloru. Unu sergeantu care în amestecul cu studenții căzuse giosu și'și sdrobise fruntea, au muritu ieri aice. Succesiea contelui Mole, cu a cărtea regulare se ocupă acumu, se zice că s'ar sui la valorea de 6 milioane franci. Fii au asistatu la presentațiea piesii „favorita” la operă din ordinul Imperatorului 500 de soldați din regimentul al 20 de linie și din jandarmerie. Gardii carii au făcutu campaniea în Crîima. Domnul Hubner, ambasadorul Austriei se bucură în momentul de o față de mare autoritate în cercurile noastre politice și diplomatice. Elu este ca și asediatu cu visite și anume astăzi s'au văzutu mai multe șiruri de trăsuri dneintea otelului seu în Serada Grenelle St. Germain. După cumu se spune, elu este de unu umoru deoserbitu bunu, din care se încheie, că ar fi primitu bune înștiințeri de la Viena. Imperatorul, se zice, că este foarte plecatu pentru pace. În acestu simțu se zice că ar fi eștiu din gura lui următoarele cuvinte: „Dacă Imperatorul Alecsandru va face unu pasu pe calea împăcării, atunci noi vomu face doi pași.” Asemine și Jurnalele semioficiale au începutu acumu a vorbi de Rusia și Imperatorul seu camu în tonul în care au vorbitu inainte de începerea resbelului. Ele numescu acumu pe Imperatorul din nou pe numele seu, și Constituționelul se 'ncearcă a dovedi, că Imperatorului Alecsandru este reservată o mare rolă, dacă elu după resbelu se va ocupa cu încuragiarea intereseloru comerciale și industriale rusești, iară mai cu seamă cu civilisațiea populilorusei. (Gazeta Națională de Berlin.) libertatea nemărginită rumpîndu opinia publică contra, înțeleptu limitată. Numerul 2 al ordonanței țiganii. Ordonanța sclăvie a materiei, o vomu împărți în filoru Zimbrului. portu cătră 1. broșură gratisu, aruncăndule societăți, la posiția o mărește și dintăiu ordonanța au arătatu o procedură o înalță încuau desrobitu emancipatu doua emanC. noi în curănd mai înles insclăviea Zimbrul din însărcina ca ideii. 18 Ianuari să redigeze în aceadeliberației Divanului preșii înfățoșează ademai mari primejdii rătăcindu și cogradu, încătu să ea se face folositoare națiiloru celoru mai juca o visul de față cuprinde următoDivanul General prin vastă privință unu proiectu complectu, care de legiuire în viitoru. S. în grabă a într'unit să fie să poată abonacă în tulburări și anarhie, ce au at, că dacă „înce din publicatu, ajungă a cu se fi vatică și socială a Valahiei îngajamentul acesta iau observatu principatele state, elevilor, însă la lordul Audiența Convorbirea ar deveni un voește se de în de spiritu a avutu se face domnul a totu în care Orientul Independența ei iepită de o Trebuie de vasă va fi împlinitu, curatu să i Fgansia sa la Imperatorul că nu va mai Zica perde că dea ea au ai Turde ar redeveni forte de grabă ruși de inimă. În principate, Orientul trebuie prin simți rușu, atunci pututu să iubiască pe Ruși ca că în balul Seebah în a populade stăpăni, tot devinia de deunăzi și așa. Vedeți Grecia, disparte facu inimici aibă pe turcești în caaice, au Alecsandru 30 Decempri.