Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)
1858-11-25 / nr. 85
STOA DUNAHEI- 251 ministrarea excluzivă a milelaceloru de comunicăciune, comu poștele, telegrafulu, pe întregu teritoriul Romăniei. În privința suveranităței interiore, aceia ce este cunoscută sub numirea de autonomie, noi românii săntem învestiți cu dreptul acestei suveranități în toată plenitudinea luiputerea legiuitore mărginită în sfera sa de lucrare numai prin principiile cuprinse în actul de convenciune, prin acel de libertatea omului și acel de egalitate politică (art. 6, 32), puterea executivă liberă de orice amestecu din partea Î. Porți. (art. 2) în deplină dreptate de a lua tote măsurile necesare spre apărarea ordinului social de ingresiune de din afară, și de tulburări lăuntrice (art. 43), eară ambele puteri publice așezate pe suveranitatea națională manifestată prin alegerea indirectă a Șefului Statului (art. 10) și prin represăntăciunea națională în o adunare generală fără despărțirea în clase (art. 16). Puterea legiuitore este împărțită între represăntăciunea națională, comisiunea centrală și Șeful Statului (art. 3), săntăciunea națională presidată de Mitropolitul țerei, (art. 18) cu o durată de 7 ani (art. 10), este învestită excluzivu cu dreptul facerei legiloru, cu dreptul acusăciunei Minieteriale (art. 15) cu acel al votărei dăriloru (art. 25) cu acel de controlă asupra întrevuințerei loru (art. 24) și cu drituluficiărei listei civile la venirea la tronu a Domnitoriului (art. 14), permanentă. Cu omisiunea Centrală așezată în Focșanei compusă pe giumatate de Șeful Statului, pe giumatate aleasă de represăntăciunea națională a țăriloru surori, și anume din optu Munteni și optu Moldoveni, cu dreptul de ajumare pe 4 luni (art. 20) este învestită cu dreptul de inițiativă în facerea legiloru de interesu generalu (art. 33) și cu acel de revisiune asupra legiloru votate de adunările generale ale Romăniloru, spre sfărșitu de a le pune în cu constituciunea căpătată (art. 36, 37). Șefulu Statului, ca parte din puterea legiuitoare, este învestitu cu dreptul de inhciavită în privința legiloru de interesu localu (art. 1420), servează de organu comunicărei adunăriloru locale, a proiecteloru lucrate de comisiunea centrală, (art. 33) este sanționatorulu și promulgătorulu legiloru, (art. 35 14) are dreptulu de a convoca adunarea și de a o desface chiaru, sub condiciunea convocărei unei altia în restimpu de trei luni. Puterea esecutivă este centralisată în măna Domnitoriului, (art. 414) în prăstă cel puținu de 35 ani, fiiu de tată născutu Moldovanu sau Munteanu, (art. 13) cu mărginire de a delega administrăciunea dreptăței la magistrați anume destinați spre aceestu finitu, numiți de elu, (art. 7), inamovibili întru că nu privește pe F. Curte de căsăciune și de siuetiție (art. 38), și fără nici unu amestecu în ea, afară numai de unu amestecu în administrăciunea dreptăței penale prin modulu grațiarei și a comutării pedepseloru, eară nici cumu prin acelu alu amnestiei eau aju Însă esercițiului acestei puteri aboliciunei, supreu controlei comisiunei centrale, (art. 32) va trebui să fie înlocuitu prin unu ministeriu, (art. 14) cu drctulu de desbatere în adunare, Chiara nefăcănd parte din ea (art. 21), să acopere persoana Domnitoriului de răspunderea pentru înfrăngerea legiloru (art. 15). Numai la cazu de vacanță a tronului, puterea esecutivă va căde în mâna ministeriului fart 11), care atunci se va mărgini la lucrări administrative, la espeduirea afaceriloru și la convocarea adunăriloru a t. 12. de justiție comună Romăniloru din Principatele Unite (art 388), dădea, pe lângă dritulu examinării contestățiiloru civile și criminale, se află învestită cu dritulu disciplinei asupra celorlalte ceneurei și a tribunale, cu dritulu de jurisdicțiune excluzivă în materie penală asupra membriloru sei, (art 40) și cu dritul judecății fără furt 41) și să aperămu și fără ca Domnulu să-și întindă dritulu de gramimie tri. 10) ru ape lu, tiaree în cazulu condamnărei Ministerieale. În ceea ce privește brațulu înarmatu a puterei esecutive, (ară 45) ambele miliții voru purta stindardulu loru actualu cu adăogirea unei banderole, simbolu alu Unirei fart 4)). ea parte mai multu decjtu se stipulează prin Ele se voru putea crește cu a tri- Regulamentulu Organicu (art. 45), suptu 42), sau și mai multu după înțălegere prealabilă cu Înalta Poartă; și se vor organiza astfel cu ca dânsele să poate, la cazu de necesitate, forma o singură armie (ari comanda unui Șef numitu alternativu de Principi. (fart 44). Raportulu dintre cetățeni cu puterile 16( anechea 7), adicătatea fondeară este proprietaza participărei Proprietatea cetățăniloru la puterea statului prin participarea la Legislatură. Proprietatea mică de unu venitu anualu de 100 galb. concurge la exercițiulu acelei puteri prin o alegere indirectă fart 3 an.) districtuală, când proprietatea mare prin alegere directă fart 4 an). Numai clerulu se reprezentează în puterea unui diitu corporativ( fare 1). Această reprezentăciune națională este însă îngrădită cu mărginiri din respectulu vrmetei, a naționalității și a credinței religioase (art. 9, 946) cerânduse, spre a fi alegătoru, vrăsta de 25 ani și născutu eau naturalizatu Moldovanu ori Munteanu, spre a fi alesu vimeta de 30 ani. Poli alegătoriulu și alesulu trebuie să fie de religiunea creștină fără deosebire de ritu. Romănii din ambele Principate sunt de peste Milcova și de dincoace de elu. fart 410). admisibili la funcțiunele publice Față cu puterile publice libertatea individuală se garantează, nimene neputăndu fi închisu sau prigonitu decatu potrivitu legei fart 46), dreptulu vieții nevătâmate. Prin urmare fiecare cetățanu are dreptulu întregimei trupului, dreptulu liberii mișcări, negreșitu pectulu siguranției sau conservării ordinului sociealu. Fiecărui acestu din urmă mărginitu din res cealu și politicu, în Nățiunea Romănă. În sfera dreptului privat( actulu de Convenciune pune în perspectivă schimbarea raportului dintre munca caimpeană și proprietatea, înbunătățirea soartei țăranului fupt 46) ce formează baza întregului edificiu al societăței Române. Iată în scurt principiile priimite și dievălite în actulu de convenciune, principii ce nu elitu declintu acele ale filosofiei seculului trecutu, principii ce au străbătutu toate științele și artele, principii pornitoare dela principiulu generatoriu de Suveranitate națiopolitice se prefacu în unu singuru corpu serea unei descăunări prealabile fart 46. Cetățanu se garantează dreptulu proprietății cu mărginirea numai din respectulu unui steresu publicu și pe pute Ori ce privilegiu de clasă sau scutirea de mono- Impoziciunea devine o Astafelu clasele sociale și poluri se desființază, lege generală, nală, esereatu de cătră un șefu alesu guvernăndu prin ministeru, esereată de cătră o comisiune centrală și de cătră o camere legislativă cu dritulu votărei dăriloru și a luărei de socotele cumu și cu acelu alu acuzăciunei Ministeriale principii, fundamentale a sistemei de basculă constituțională. Această sistemă născută în atmosfera neguroasă a tmgliterei, transplănintată apoi în Europa, după ce au înspiratu publicietii securiloru trecute, începjndu de la Moptesștica, amu căpătat'o și noi din mânile generoase ale Înalteloru Puteri. Carte năciuni nu ejentu geloase de o așa sistemă ce nu constituie decautu o republică monarhică, unu Guvernământu cu rădăcina în Inima Năciunei. Dacă în unu așa ordinu publicu totuși Șefulu Statului are puterea sancționărei legiloru și prin urmare și putința înlănțării puterii legislative, și Representăciunea națională are puterea de a încătușa pe Șefulu Statului, punandu subu acuzăciuni pe Miniștri și abțiinduse de la votarea dăriloru. Fără îndoială donstituciunea aceasta acrolată de Marele Puteri ale Europei prin espediciunea Înaltei Porți, și să sperămu octroiată care„ra ca urmă dată, nu este în totuși scutită de defecte; ca toate lucrurile omenești ea cuprinde lipsuri! Însă perfectibilitatea ei nu atjrnă decast de la noi, de la conduita noastră publică, de la simțimentele nostre de Patriotiemu și de Naționalitate. Aceste simțimente, niște așa moravuri publice, eluntu tocmai sprijinuluprincipalu a unei organizăciuni politice și aoțioale. Fără moravuri legea este o literă moartă unu preceptu scrisu pe năsipulu cerlin, tulu răscoală și spulberă în toate laturile. Atuncea când o năciune este deprinsă a trăi în puterea abuzului și nu a legalității, a trădin înșelare, corupciune și rapină în serviciu publicu, și , din răspândirea sprîngieire, elugărie miserabilă nu din o muncă onestăritului de discordie și nu din aceea a spiritului de armonie; din intrigile lăuntrice și străine și nu din stricta aplecare a legiloru și din înăbușirea unora așa rele; atuncee, ea merge spre peire. Devotamentulu pentru Patrie, abnegăciunea individuală, conlucrarea desinteresază la rădicarea edificiului societăței viitoare a Romăniloru, întruniți întru'un singuru corpu, respirând de o singură euflare, ezistindu de o singură vieață, vieață națională, fie de deviza noastră, și a defectuositățile ce s'aru cuprinde în de convențiune voru peri ca fumulu de vânturi. Noemvrie 4. Dg. Apostolean p. Ministeriu strictele Reprecare În ceea ce privește curtea ordinulu giudinearu, publice mai eue cipiulu de rea activă puterile ca emanăndu da adăciune, publice a ei, espuse a Romăniloru supremă în curtea de căsăciune și se întemeiază pe prinsuveranitatea națioanală. Toate se recunoscu adecă de la parde la clasa capitalistă fart curatu tuncea actulu bătutu Agotosoarele CONFERINȚELOR ȚINUTE LA PARIS atingătoare de organizația PRINCIPATELOR ROI ZMNE. - ---(Urma protocolului No. VI) va înstitui o curte supremă de „Casație pentru amăndoue principatale. ăți„Hotărările curților și jindecăt propundate de tribunalele unica sau celelalte provincii vor fi esclusive aduse înaintea acestei curți de casație. „I independența membriloru acestei „curți va fi garanțiată de principiul de „neamovibilitate (neschimbare din post). „Între amăndote principatele va fi uni de la ”„ Mai pănă „le „a 2 „de la 7/19 August 1858 și