Ştiința şi Tehnică, 1977 (Anul 28, nr. 1-6)

1977-01-01 / nr. 1

ŞTIINŢĂ, TEHNICĂ, PRODUCŢIE TINERETUL-FACTOR ACTIV ÎN ÎNFĂPTUIREA productivităţii utilajului şi îmbunătăţirea calităţii produselor, precum şi economii la consumul de materiale şi manoperă. Un alt colectiv de tineri se ocupă de o problemă tehnică de mare actualitate: proiectarea rezervoarelor sferice. Pe plan mondial, rezervoarele sferice cîştigă o tot mai largă răspîndire, deoarece ele asigură un volum maxim de înmagazinare la o suprafaţă minimă, în prezent se înregistrează o adevărată explozie a construcţiei de asemenea utilaje, deoarece ele au avantajul unui consum minim de materiale. în țara noastră, dat fiind necesarul mereu crescînd al industriei chimice în plină dezvoltare, sînt preocupări importante pentru acest domeniu. In 1976 s-au produs de 1,5 ori mai multe utilaje de acest fel decît în 1975. Această problemă de proiectare de mare importanţă economică şi complexitate tehnică a fost încredinţată colectivului de tineri condus de inginerul Adrian Anghel, în vîrstă de 28 de ani, responsabilul resortului profesional în comitetul U.T.C. pe institut. Problema nu este deloc simplă. Elaborarea proiectului cuprinde o analiză preliminară a presiunii şi densităţii mediului înmagazinat pentru stabilirea grosimii minime a tablelor ce vor fi folosite. Apoi, cu ajutorul calculatorului, se stabilesc eforturile de rezistenţă ce apar , în special la limita de contact cu sistemul de sprijin — pentru a se asigura condiţiile de durabilitate garantate de 20—25 de ani. Ulterior se trece la proiectarea propriu-zisă, în cadrul căreia soluţiile tehnice urmăresc asigurarea unui consum minim de materiale, manoperă şi timp. în această direcţie merită a fi menţionată şi o altă realizare a colectivului de tineri: sub conducerea inginerului Virgil Cernat — singurul specialist mai vîrstnic —, tinerii au realizat tipizarea proiectării rezervoarelor sferice, in prezent, gradul de tipizare pentru aceste utilaje este de cca 80%. Performanţele utilajelor româneşti au permis ca ele să fie livrate nu numai pentru necesităţile interne, ci şi pentru export. Recent au fost predate proiectele pentru 8 rezervoare sferice ce vor fi exportate în Siria. O altă preocupare o reprezintă participarea tinerilor la efortul ce se face în institut pentru asimilarea unor norme şi coduri internaţionale, necesare proiectării şi realizării unor produse care să poată pătrunde pe piaţa externă. Colectivul de proiectare al rezervoarelor sferice asimilează în prezent normele ASMECOD şi API, operaţie complexă ce implică o restructurare a întregii activităţi de proiectare. Realizări la fel de interesante obţin şi tinerii din alte compartimente ale institutului. Dintre ultimele creaţii ale colectivului de proiectare a locomotivelor—unul dintre principalele «articole» de export ale întreprinderii «23 August», care reprezintă cu cinste înaltul nivel tehnologic al construcţiei de maşini româneşti în numeroase ţări ale lumii — este de menţionat locomotiva diesel-hidraulică de 2 400 CP. La realizarea acestui nou produs — după încercările efectuate cu succes în ţară, noile locomotive vor fi expediate beneficiarilor din R.D. Germană pentru o nouă serie de probe —o contribuţie deosebită, mai ales în proiectarea istalaţiei de aer, au adus-o inginerul utecist Dumitru Bozdoc şi colectivul de tineri pe care el îl conduce. Caracteristica activităţii proiectanţilor colectivului de locomotive o constituie preocuparea pentru satisfacerea cererilor celor mai exigente ale beneficiarilor din economia naţională sau externi. Pentru aceştia din urmă, în afara tipurilor obişnuite de 250, 450, 700 şi 1 250 CP, se execută, în funcţie de comenzi, variante modificate sau chiar tipuri deosebite de locomotive. Astfel, pentru Egipt au fost proiectate locomotive de 300 CP, pentru R.P.U. şi Costa Rica de 900 CP, iar pentru Bulgaria de 1 100 CP. De asemenea, locomotivele au fost proiectate pentru ecartamente diferite, nu numai pentru cel normal de 1 435 mm. Aceasta face ca, odată cu asigurarea exigenţelor beneficiarilor, produsele româneşti să aibă posibilităţi deosebite de penetraţie pe piaţa internaţională. Nu mai puţin prestigioase sunt şi rezultatele obţinute de tinerii din colectivele de motoare şi utilaje complexe. Aici, prin eforturile lor calificate, au fost proiectate numeroase produse de înalt nivel tehnologic destinate diferitelor ramuri ale economiei naţionale — chimie, transporturi, materiale de construcţii etc. —, precum şi exportului în numeroase ţări ale lumii. Nu putem încheia succinta enumerare a preocupărilor Institutului «FAUR» fără a aminti faptul că aici se realizează toate proiectele netipizate pe economia naţională pentru necesităţile de autoutilaje ale întreprinderii «23 August». Atenţia deosebită acordată acestei probleme este subliniată şi de faptul că în cincinalul revoluţiei tehnico-ştiinţifice valoarea utilajelor produse prin autoutilaje va creşte de cca 5 ori faţă de perioada 1971—1975. Numai în anul 1976, valoarea utilajelor produse la întreprinderea «23 August» a fost de peste 46 milioane de lei. Trebuie spus că şi aici este vorba despre o contribuţie directă a tinerilor care lucrează în acest compartiment foarte important al proiectării. Printre ultimele realizări ale colectivului de auto- V utilaje se numără maşina de îndoit tablă groasă folosită în confec- ţionarea subansamblurilor liniilor de ciment și a vaselor sferice . Pînă nu demult, tablele erau prelucrate la I.M.G.B., pe utilaje din m import. Utilajul, de o complexitate deosebită — el se prezintă ca un gigant de circa 8 m lungime, 4 m înălţime şi 4 m lăţime — este de o concepţie originală, parametrii săi funcţionali fiind la acelaşi nivel . REPERE ALE CREŞTERII EFICIENTEI ACTIVITĂŢII DE CREAŢIE TEHNICO-STIINTIFICA 9 9 9 Discuţiile purtate cu tinerii de la întreprinderea «23 August» şi Institutul de cercetare şi proiectare «FAUR», analiza activităţii desfăşurate de comisia profesional-ştiinţifică, de comitetele U.T.C. au relevat, alături de existenţa unor realizări şi preocupări meritorii, şi cîteva direcţii asupra cărora, credem, acestea ar trebui să-şi concentreze atenţia în vederea creşterii eficienţei activităţii de creaţie tehnicoştiinţifică a tinerilor de aici. Iată cîteva repere ale unei asemenea reevaluări şi îmbunătăţiri a stilului de muncă al comitetelor U.T.C., ai organismelor lor specializate pentru creaţia tehnico-ştiinţifică a tineretului. • La întreprinderea «23 August» şi la Institutul «FAUR» — ca, dealtfel, şi în alte unităţi economice de cercetare şi învăţămînt—nu sunt cunoscute în amănunţime instrucţiunile şi recomandările Comisiei naţionale pentru creaţia tehnicoştiinţifică a tineretului privind organizarea acestei activităţi, modalităţile de atragere a tinerilor, de utilizare cît mai eficientă a potenţialului lor creativ. lată de ce în cele două organizaţii nu sunt utilizate forme care în alte locuri şi-au dovedit pe deplin eficienţa. • Comitetele U.T.C. din cele două organizaţii nu au găsit încă cele mai bune şi eficiente metode de atragere a maselor largi de tineri în activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică, în mişcarea pentru invenţii şi inovaţii. Astfel, la Institutul «FAUR», de exemplu, numai doi tineri şi-au înscris numele, în cursul anului 1976, ca autori a trei propuneri de invenţii şi inovaţii. • Munca patriotică calificată, ca formă de sporire a contribuţiei pe care tinerii o aduc la rezolvarea problemelor de înnoire şi diversificare a producţiei, este încă puţin răspîndită. în cursul anului 1976, tinerii de la Institutul «FAUR» au totalizat abia 200 de ore de proiectare, ceea ce, pentru posibilităţile organizaţiei şi, mai ales, faţă de sarcinile colectivului, este prea puţin. • Comitetele U.T.C. nu s-au preocupat de preluarea de către colective mixte, multidisciplinare, formate din tineri specialişti şi muncitori din producţie şi cercetare, a unor probleme concrete, desprinse din planul tematic de cercetare al întreprinderii sau institutului şi care să fie rezolvate prin muncă patriotică. • Deşi în întreprindere şi în institut îşi desfăşoară practica de producţie şi de diplomă numeroşi studenţi de la diferite facultăţi ale Politehnicii bucureştene, nu s-a stabilit încă nici o colaborare între ei şi tinerii din cele două organizaţii U.T.C. pe linia creaţiei tehnico-ştiinţifice. Preocuparea pentru remedierea acestor neajunsuri, ne permitem să opinăm, va contribui la creşterea eficienţei activităţii de creaţie tehnico-ştiinţifică a tinerilor de pe platforma cunoscutei întreprinderi bucureştene. p.i.