Ţara Noastră, iulie 1934 (Anul 12, nr. 629-651)
1934-07-04 / nr. 629
PAGWfl 2-a Activitatea editurii Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol I“ I —— După o activitate excepțional de rodnică, dacă ținem seamă mai ales de timpul destull de scurt care a trecut de la inaugurarea ei, editura Fundației pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” și-a închis sesiunea de lucru,, intrând în vacanță cu un impunător și select bagaj de cărți apărute. Bucurându-se de o excelentă primire din partea criticii literare autorizate, precum și a marelui public cetitor, volumele prezentate de această editură au reușit să pună în practică în sfârșit, un vechi deziderat al tuturor oamenilor noștri de cultură: cartea bună treime să fie și iefină, cartea bună trebuie să ajungă la îndemâna oricui. In ce privește calitatea operelor tipărite de editura Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” stau mărturie convingătoare: „Revolta în deșert” de colonel T. E. Lavrance, tradusă de d. Mircea Eliade; „Pustnicul din Sahara” de R. Bazin, în tălmăcirea d-lui Al. Hodoș; „Viața lui Ștefan cel Mare” admirabilul roman istoric al d-lui Mihail Sadoveanu (acestea în bibliotetca ENERGIA). De asemenea ,volumele de esseuri și critică: „Pentru arta literară” de regretatul Paul Zarifopol; „Mențiuni critice” de d. Perpessicius; „Isvoare și Popasuri” de d. G. M. Cantacuzino, care alcătuesc pentru cetitor un adevărat îndreptar în cultura, arta și literatura românească și străină. Din cărțile de autentică poezie oferite vitrinei acestui artetimp literar, trebue menționate deopotrivă: „Poesii” de d. G. Baicovia; „Cuvinte de dincolo”, de d. Dem. Botez; „Cartea Țării” de d. Adrian Maniu; „La Poarta din Urmă” de d. G. Gregorian, precum menționate trebue și cele șase volume premiate ale scriitorilor tineri („Inimi sub sabii” de d. E. Jebeleanu; „Memnen” de d. Horia Stamatu; „Cloșca cu puii de aur” de d. Dragoș Vrânceană; „Poesis” de d. Vladimir Cavarnali; „Pe culmile disperării” de E. Cioran și „Mathesis sau bucuriile simple” de d. C. Noica). Tot editura Fundației pentru Literatură și Artă „Regele Carol II” a mai dat la iveală prima „Antologie a poeților tineri” apărută la noi, datorită d-lui Zaharia Stancu, Intr’un timp destul de scurt așadar, o recoltă de cărți alese, de substanțială calitate, și de verificat interes pentru toate categoriile de cetitori. Carierii băilor Sanatoriul de la Schitul Păltiniș — Sibiu 1 Iulie. — Concediul de toabă fiecare și-l folosește potrivit babuintelior sale Cei cu sănătatea sorr unei miată își dau silința că și-o repare căutânidu-și localitatea balneară cea mai potrivită cu boala lor. Cei istoviți trupește de îndeplinirea conștiincioasă a misiunii tot, își caută iun loc de liniște întrer’o stațiune climaterică, unde prin aerul curat, confortul ales să-și poată recâștiga repede vigoarea necesară pentru un nou an de m muncă. Pentru aceștia cel mai potriivit loc de recreație este stațiunea climaterică dela Păltiniș din județul Sibiu. In special sanatoriul I de la Schitul Păltiniș, ca situație, iconfort și toate celeilalte cerințe tete în stare să mulțumească orice pretenție. Situat într’un cadru pitoresc, în mijlocul căldurlor de brad, departe de Zgomotuil Orașelor și satelor la 1400 m. altitudine ferită de -vânt și scăldat toată ziua în razele soarelui are alese condițiuni pentru lepra de aer dronat, care nutrește plămânii și contribuie la reconfortarea trupească și sufletească mai ales pentru cei ce sunt nevoiți să îndeplinească o muncă intelectuală intensă. Datorită așezării sale are o climă din cele mai minunate. Frumusețea lui naturală, așezarea pitorească, împrejurările cu minunate drumuri din apropiere, ce ating înălțimea de 2200 m, au făcut ca acest sanatoriu să fie vizitat an de an, de tot mai mulți oaspeți. Dar numai cei cari au petrecut o lună sau două în acest sanatoriu știu să aprecieze pe deplin toate condițiile prielnice pe cari le oferă vizitatorilor. Drumul de la Sibiu la Păltiniș se face zilnic cu cursa de autobuz în 12 oră cu prețul de 70 lei de persoană. Sezonul durează dela 1 Iunie până la 31 Septembrie. Cei cari se interesează de acest sanatoriu pot cere prospecte și informațiuni dela consiliul arhiepiscopesc ortodox din Sibiu. Adunarea generală a societății „Steaua Română“ f Sâmbătă la orele 11 a avut loc la sediul social, adunarea generala a acționarilor societății petrolifere „Steaua Română", > Prezidează d. I. Boalmică, președintele consiliului de administrație, asistat de d-uiu C. Osiceanu,director general, M. P. Ștefănescu, I. Mitilineu, I. Săvescu, O. Kaufman, , Boambă junior și prof. Tutun din partea sfatului. Scrutători sunt desemnați d-nii:'. Petrescu și G. Nada.r. După ce, d. I. Boambă, pereședintele consiliului de admiinistrație, aduce un cald prinos de recunoștință fostului cenzor Ștefan Ltambru, decedat, dă citire dării de seamă. Spune că taxele pe care le plătește azi industria petrolului o înăbușă. Numai „Steaua Română“ a plătit în cursul anului 1933, 610 milioane, taxe și impozite. Mai arată că față de pericolul Iracului, care va avea sonde putând da zilnic 500—1200 vagoane. Statul trebue să intervină de urgență cu scăderea taxelor dacă nu vrea ca întreaga idustrie română de petrol să dispară.4 Arată că legea Minelor, nu mai Corespunde nevoilor timpului și că deși acest lucru eaa arătat de nenumărate ori celor în drept, nimeni nu a intervenit să se ounne această intolerabilă stare de lucruri. D. I. Sfinescu, cenzor dă citire raportului cenzorilor. Mai vorbesc d-nii I. Glinceanu și Gr. Popescu-Agricola, cari după ce analizează bilanțul și declară că el este unul lichid, spune că toți conducătorii societăților de petrol trebue să se întrunească pentru a protesta și a determina Statul să micșoreze taxele asupra produselor petrolifere, pentru că altfel această industrie nu va mai putea trăi. D. Lascar Catargiu, spune că este un miracol că Steaua Română mai poate da dividend. Vorbește despre munca românească care nu este protejată și arată că deși Statul are la Uzina de Copșa Mică 70% din capital, nu are un reprezentant în consiliul de administrație. Se plânge contra fiscalității excesive și care ca Statul, acolo unde este interesat să-și trimeată câte un reprezentant, care să colaboreze efectiv cu conducătorii societăților. D. prof. Tutuc, reprezentantul Statului, se declară mulțumit de bilanț și spune că îl va vota. Toți vorbitorii au adus laude și mulțumiri tuturor lucrătorilor și în special d-lor C. Osiceanu, directorul general și Mătăsaru, director, cari au depus zi de zi o muncă asiduă. D. C. Osiceanu, spune că așa din senin, într’o noapte orașele Constanța și Haumei au înființat o taxă de 120 milioane, din care numai „Staua Română“ plătește 23 milioane. D. I. Boambă, spune că prețul vagonului a scăzut dela 7000 la 3000 lei vagonul. Aduce mulțumiri d-lui Osiceanu. D. C. Osiceanu . Am făcut economii până la sânge, pentru că nu știm — mai ales de când cu pericolul Îracului,pe ne poate aduce ziua de mâine. Trebue să ni se scadă taxele și impozitele, pentru că, din cauză că sunt prea mari, nu iam putut exporta și am fost nevoiți să dăm foc țițeiului. Pentru toacă nu pierdem un debușeu important în Radia, am cumpărat petrol din America, pentru a ne onora angajamentele. Mulțumește tuturor pentru încrederea arătată și îi asigură că nu va socoti nici un sacrificiu prea mare, când vor fi în joc interesele societății. După ce s-au reales membrii și cenzori i eșiți la sorți, adunarea a luat sfârșit. I ----------x#x--------- Vagoane directe București - Bazargic Regia C. F. R. a dispus să se atașeze zilnic din București, un vagon de dormit între București-Bazargic și înapoi la trenurile 905/907 și 908/909. Deasemeni se va atașa zilnic din București-Nord un vagon clasa II-a și I-a direct București-Bazargic la trenurile 901/905 și înapoi la trenurile 904/902. Ambele vagoane vor circula până la 15 Septembrie. ȚARA HOASTRÄ LITERATURE Iggl COMENTARII Moravuri literare Pentru cei care cunosc sau caută să-și dea seama de moravurile din lumea literelor de mai înainte și cele de astăzi, comparația — desigur — nu va fi în favorul timpurilor pe care le trăim. Nu mai sunt timpurile în care „bardul" își recitea și revedea opera de multe ori, făcându-și o serioasă auto-critică, ca apoi să pășească timid și fără pretenții pragul casei unui scriitor consacrat sau al unei redacții. Atunci fiecare scriitor tânăr se legitima prin admirarea operelor înaintașilor săi și nu prin această oarbă furie iconoclastă, care domnește astăzi. Fiecare se considera ca un umil continuator al modestului edificiu al literaturii naționale la care punea și el o cărămidă, iar nu un reformator anarhic, care vrea să distrugă tot ceea ce a fost înaintea sa ca material inutil și bun de dat la coș, pentru ca apoi el să clădească ceva grandios pe aceste dărâmături. Atunci nu exista naivitatea aceasta orgolioasă și cinică a unor tineri de azi, care, pe de o parte cred că nimic din ceea ce a fost înaintea lor nu e bun și pe de alta că tot ceea ce aduc ei reprezintă ultima putință și sensul adevărat spre care trebue să se îndrepte o literatură. Astăzi —fără a nega că mai există și firi din acelea pentru care literatura este un simplu sport, ci o misiune mare și grea — cei mai mulți tineri care știu să lege câteva cuvinte într’o frază sau să găsească niște rime pentru niște versuri chinuite se întitulează pompos „scriitori" și sfidează figurile mari ale trecutului, iar operele lor le consideră ca „anacronice", ba chiar „mizerii“. După ce au circulat câteva zile la braț pe stradă cu unul de același gen cu ei, dar mai vechiu, își publică vreo poezie (adevărată proză rimată) sau vreo bucățică de proză fadă și pretențioasă, pășesc mai departe. Fac servicii de lachei unor autori consacrați ca să-și vâre vre-o bucată în revistele lor, ca apoi ajunși — prin un șiu ce metamorfoză — tocmai în tabăra adversă (și diferitele tabere literare pentru ca să nu rămână în urma timpului sunt dar Domnului destule! să împroaște cu noroiul slovei lor analfabete în cer înaintea cărora făceau temenele demne de Dinu Păturică. Valorile literare nu sunt privite prin prisma unei vederi obiective drepte, nesinteresate, și pe bază și personale și cancanuriste**.’. Bitați literare submediocre și care ar face onoare prozei unui elev din clasele prime ale cursului inferior de liceu sau poeziilor prin care se face reclamă diferitelor obiecte de magazin parvin să vadă tiparul pe baza relațiilor amicale legate la masa vreunui restaurant, unde proaspătul „scriitor" a avut de grije să achite nota. Și pentru că n’ar fi destul atât, tânărul scriitor peste câteva luni își anunță un volum de poezii sau o carte de proză, iar cartea de proză să nu vă închipuiți că e vre-un modest volum de schițe, ci un roman. Inutil să mai vorbim despre marmelada aceea de cuvinte care umplu paginile cărții întitulate pompos roman. Putem însă aminti că pe copertă sunt anunțate alte noi volume și toate romane. Dar epilogul întregei maimuțăreli e tragi-comic și soarta acestor așa zise „opere" lipsite de talent sau concepute într-o epocă literară prematură au soarta tuturor surogatelor, soarta castelelor de nisip clădite de copt la marginea mării și pe care o undă ușoară le dărâmă refăcând planul orizontal al plajei, este cufundarea lor în marele coș al indiferenței. Și astfel ,scriitorul nostru ajunge la primul și ultimul volum cufundăndu-se în bezna anonimatului. Dar un fapt mai dureros, amintit tangențial și mai sus, este mahalaua noastră literară. Mărturisim sincer cazuri recente cari ne-au produs o impresie detestabilă. Cazuri de scriitori, care prieteni fiind cu alții i-au lăudat, apoi stria apărut „Albina” nr. 25, revistă pentru popor, scoasă de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”. La această revistă colaborează în permanență, unii dintre cei mai însemnați scriitori. Ultimul număr are acest cuprins: ,Marea noastră prietenă și soră Franța”; „Un sol al Franței, d. Louis Barthou; Pag. istorică: împăratul Napoleon III și Românii, de A. Nour; pag. religioasă: Cântări și laude, de Călugărul Firmilian; pag. literară: Ion Barac de Eduard Sbiera; povești-muzică,poezii, din diferite ținuturi ale țării; pag. agricolă: Secerați cu mâna (cu secera) de A. D. Carabella; medicina și higiena: Băile de soare, de Docent Dr. A. Voina; medicina veterinară: Adăparea vitelor, de Dr. Savu Timariu; pag. școlară: Să învățăm Carte, de Sofia Nădejde; glume-jocuri-ghicitori; pag. gospodăriei: Tunderea cailor, de prof. N. A. Dumitrescu; legiuiri-legi-regulamente: Legea vânatului, de P. Z.; astronomie-știință-mecanică: Blaise Pascal. Afară de acestea, mai sunt și pagini cu fotografii închinate Franței și pentru d. Louis Barthou, cu ocazia vizitei ce a făcut-o în România. Cărăbuș-Expres Cărăbușul cunoaște un mare succes cu excelenta revistă a d-lui N. Kirițescu: „Cărăbuș-Express”. Text, montare, interpretare și balet au colaborat desăvârșit la realizarea admirabilă a spectacolului. Cupletele lui Tănase, mai cu seamă „Așa se poartă”, „E frumos, mai frumos”, etc., sunt bisate și trișate. Deasemenea Li zică Petrescu în „Nunta de Diamant”, Mia Steriade în „Miky.Mouse”, Giugaru Sandi, Huși și Lulu Savu în „Triconferința”, Aurel Munteanu și Lisette Verea în „Wagons-Lits”, Maud Mary în „Ruleta” etc., au creații din cele mai aplaudate. Succesul e și al delicioaselor muzici, compuse din Elly Roman, P. Andreescu și G. Dendrino: „Călărași 36”, „Dormi, Baby” „Ai să iubești odată”, „Cânta pe înserat”, etc. etc. și al formidabililor dansatori acrobați Standler și Rose, de la Hollywood faimoșii stări din filmul „Regele Jazz-ului”, când prietenia să le deteste talentul și autenticitatea scrierilor, sunt foarte bine cunoscute. Este caracteristic pentru mentalitatea scriitorilor de astăzi și nu face decât să fie un caz tipic, cazul petrecut acum. El nu este decât apogeul unei stări de lucruri împământenite în ultimul timp la noi. Am dori ca în viața literară a noastră să intervină o purificare atât în ceea ce privește literatura precum și viața particulară a scriitorilor. Poetul trebue să fie deschizător de drumuri noui, reprezentant al unor aspirații spre o viață de o esență mai înaltă, un adevărat de drumuri noi, un profet al timpurilor deschizător vatei, acel antice. ȘL Lasăr La mormântul lui Pompaliu Eliade Implinindu-Se 20 de anii doi, moartea lui Pompiliu Eladhe, amitorii i dnasmali, soitili botaii, eterii, ®mirei și admiratorii regrataibunui defunct sunt încunoștiiințați că „Saciedatiii autorilor dramatici români“ a organizat un pelerinaj la mormântul fostului director general al toatelor șî aleuitlaut prieten al autorilor dramatici, în ziara de Sâmbătă 7 iulie, ora 10 dimineața. Persoanele ce vor să asiste se vor întâlni la cimitirul Beflilu, la ora indicată- Monumentul lui Pompiliu Eliade se găsește imediat la stânga capelei. Din partea societății autorilor dramatici va vorbi de Harta Furtună. Cei ce vor să țină cuvântări, siunt rugați a anunța din vreme secretariatul S. R. D. R., str. Bnezoianu nr. 44. Dela Academia Română Mult regretata Sofia Ștefan Popescu, soția pictorului Ștefan Popescu, prin testamentul său olograf dela 4 Ianuarie 1931, a testat Academiei Române suma de un milion lei cu care să se cumpere rentă de Stat. Generoasa testatoare a destinat venitul acestui fond pentru acordarea unui premiu celor mai bune lucrări cu caracter economic. Premiul este instituit in memoria unicului fiu al defunctei, mort în războiul pentru întregirea neamului Leon G. Pallade, al cărui nume îl va purta premiul. Valsul dimineții La grădina „Marconi“ din calea Griviței 94, se reprezintă în fiecare seară la ora 9 lum, precis „Valsul Dimineții“, comedie în trei acte, de d-nii Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu, după Grenet Dancourt. „Valsul Dimineții“ e o farsă irezistibilă, de un humor subliniat în fiecare seară de hohote de râs și ropote de aplauze la scenă deschisă. O interpretare de prim ordin, asigurată de cele mai valoroase elemente de comedie ale scenelor bucureștene asigură acestei piese un succes subliniat deopotrivă de întreaga critică dramatică și de numerosul public care umple în fiecare seară eleganta grădină din calea Griviței. ------—x#x Albina SPOR Venus-Crișana 3-® (1.®) Venus a devenit parabola din vechiul testament cu cele șapte vaci slabe și șapte grase, dovedindu-se în acelaș timp adeptul filosofiei consolatoare a lui Azais. Intr’adevăr, după ce a încheiat lamentabil turul din toamnă, când din șapte matchuri a pierdut patru și a făcut unul nul, în primăvară a pășit din victorie în victorie și câștigând toate cele șapte matchuri, și-a refăcut o situație pe care o considera definitiv pierdută-Atribuim acest fapt spiritului nou adus la conducerea Venusului de d. avocat Eladescu, care pe lângă faptul de a fi stimulat și cizelat mereu moralul echipei, a dotat Capitala cu cea mai frumoasă arenă de club. Aceste prime realizări ne înăbuuesc speranța că energia, priceperea și sacrificiile generoase ale d-lui Eladescu vor asigura sportului un cadru de seriozitate și de nobleță fără de care acest hulut sport nu-și poate revendica rolul de factor înalt educativ, rol pe care Romanii îl sintetizau așa de pregnant în formula „Mens sana in corpore sano". Așteptăm în primul rând o echipă românească imbatabilă, care să constitue argumentul peremptoriu al problemei de atâta vreme escamotată de o conducere federală incapabilă și venală — problema românizării echipei naționale. Matchul, deși s-a desfășurat sub auspiciile nepromițătoare ale necesității victoriei cu orice preț, a constituit o rară încântare a ochiului prin spectaculozitatea sa. Echipa Venus-ului T a fost de o omogenitate cum rar s'a mai văzut. Toți jucătorii au fost impecabili. După matchul lamentabil recent susținut de Ripensia, partida de Jos a fost o răsplată pentru amatorii pasionați ai acestui joc. Crișana s-a pierdut complet în fața avântului mereu susținut al negrilor. N’a avut inițiativa jocului decât cel mult 10 minute. Baratki n’a fost decât un prilej de amintiri. Scorul deși destul de sever nu oglindește real raportul de forțe. Cu jocul de eri Venus-ul a spulberat multe legende. Acum, în cavalcada vedetelor maghiare, simpatia adoratoare a mulțimii se îndreaptă, în sfârșit trezită, și spre „stelele" unui firmament românesc. Nume românești ca Stanciu, Bărbulescu, frații Vâlcov etc., vor descreți de acum frunțile crispate de așteptarea victoriei în luptele în care sunt angajate virtuțile ralse. Așteptăm pe curând aceste victorii ca pe singurele valabile. * Șt. Mot. Invidia — Ui?ma*e di® pagina l-a — palavra provinciala se leagă pălăria noiuă a cucoanei, de averea sporită a vecinului, de perspectivele de viitor alle fetelor mari. Invidia se revarsă peste toți, ea știe toți, ea iluminează orice colț al existenței mizere a provincialului adâncit în fondul vieții. Invidia atacă pe reprezentanții acidei aș profesiuni. Nimeni nu scapă neînvidiat: medici, avocați, scriitori, învățați, militari, ziariști, profesori, preoți. Din vechime sa spus că invidia medicorum pessima — cea mai urîtă invidie e a medicilor, acum „cea mai urâtă invidie” e a tuturor prodecesioniștiilor. Și te miri că această otravă devastează sufletul unor oameni, cari alcătuesc așa zisa elită a țării, intelectualitatea poporului. A devenit celebră invidia între scriitori. Voltaire turba de invidie aluzind pomenindu-se numele lui J. J. Rousseau. E cunoscută, invidia între Corneille și Racine — amândoi scriitori nemuritori. Saiant-Beuve, amic al lui Hugo, își invidia prietenul până la boală. Invidia face și a făcut ravagii în lumea artiștilor eterni: Michel Angela, atât de sublim, atât de aproape de Dumnezeu prin arta sa, muzia de invidie față de Rafael. Mulți compozitori francezi au persecutat din invidie pe Wagner în Franța. In mod foarte ridicol și distractiv se invidiază artiștii și actorii și cântăreții. Invidia la actor și un cântăreț e element consetiativ al firii lor. Cum privesc cu ochii așa invidiează ei cu sufletul. Cu cât actorul și cântărețul e mai mediocru, cu atât e mai invidios. Cei mai mari defăimători ai geniului lui Șaliapin au fost actorii și cântăreții, pe cari nimeni nu -a reținut în minte. Invidia naște și din prostie — și foarte rar găsești un actor întradevăr inteligent, adică unul care să nu facă — din îngâmfare și din supravalorificarea sa — opoziție evidențelor și bunului simț. Cea mai periculoasă invidie bântuie printre militari. Pentru a birui pe un rival, militarii invidioși riscă viețile oamenilor de sub ordinul lor. A rămas celebră invidia între Temistocle și Miltiade, Matellius și Marius, Sulla și Marius, Antoninu și Octav. Mult s-au invidiat și mareșalii lui Napoleon. Din invidie față de Daron, Bernadett lasă pe colegul său să fie învins la Erstadt. In războiul cu Prusia, în 1870— 1871, generalul Bazin intenționat nu a venit în ajutor generalului Froissard în bătălia de la Fonbach, zicând impresionant de cinic: „să-și câștige singur sceptrul de mareșal”. In timpul nostru, cel mai invidiat om a fost Clemenceau. „Tigrului” îi aplică autorul versuri unui poet latin: „invidia, ca trăsnetul, izbește mai cu deosebire înălțimile, tot ce se ridică deasupra nivelului”. In clipa în care îți poți dovedi că nu invidiezi pe nimeni pentru nimic — înseamnă a-ți fi dovedit că ești un adevărat om. G. M. Ivanov Cursurile de perfecționare dela Facultatea de Medicină din luj „Asociația Docenților Universitari dela Facultatea de Medicină din Cluj", a organizat între 25 iunie și 7 iulie 1934 un curs de perfecționare despre: „Actualități în terapeutica clinică", cu concursul medicilor oficiali și particulari din țară. Am anunțat la vreme programul lunei Iunie. Publicăm în continuare, programul din cursul lunei Iulie: 3 IULIE: 10—11 h. docent dr. I. Gavrila: Patogenia și tratamentul scarlatinei; 11—12 h. docent dr. F. Vancea: Concepții noui în terapeutica sifilisului ocular; 12—1 h. docent dr. V. Cimoca. Dermatozele alergice și tratamentul lor; 5—6 p. m. dr. T. Spârchez: Tratamentul colitelor; 6—7 p. m. prof. dr. A. Pop: Tratamentul chirurgical al ulcerului gastro-duodenal. 4 IULIE: 10—11 h. docent dr. Nichita. Tratamentul tuberculozei osteoarticulare; 11—12 h. docent dr. P. Vancea: Cura radicală in dacrioeistita cronică; 12—1 h. dr. Remus: Actualități terapeutice în otorinolaringologie; 4—5 p. m. dr. I. Mangiuca: Regimul alimentar în gestație; 5—6 p. m. docent dr. I. Voicu: Conduita operatorie in obstetrică; 6—7 p. m. dr. Purge; Tratamentul tulburărilor menstruale. 5 IULIE: 10—11 h. prof. dr. Titu Gane: Terapeutica tuberculozei infantile; 11—12 h. prof. dr. I. Goto; Examenul funcțional al aparatului renal; 12—1 h. docent dr. V. Cimoca. Tratamentul afecțiunilor neurocutanate; 5—6 p. m. dr. T. Spârchez: Tratamentul ulcerului gastric; 6—7 p. m. docent dr. I. Voicu: Terapeutica operatorie în obstetrică: 6 IULIE: 10—11 h. prof. dr. I. Goia: Tratamentul nefropatiilor medicale; 11—12 h. prof. dr. Titu Gane: Terapeutica tuberculozei infantile; 12—1 h. docent dr. Axente Iancu: Tratamentul tusei convulsive; 5—6 p. m. dr. I. Danielco: Tratamentul complicațiunilor chirurgicale ale blenoragiei; 6—7 p.m. docent dr. V. Cimoca: Erorile diagnostico-terapeutice grave în dermatologie. 7 IULIE: 10—11 K. docent dr. Daniello: Colapsoterapia, în tuberculoza pulmonară; 11—12 h. docent dr. Axente Iancu: Tehnica alăptării la nou- născuți; 12—1 h. docent dr. I. Gavrila.* Tratamentul Basedovului* -> Timpurile tulburi favorizează dezordinile sufletești la subiecți în aparență cei mai bine echilibrați. Neliniștea domnește pretutindeni; idea obsedantă la unii, teama responsabilităților, aceia a pedepsei la alții, duce la acele încercări de sinucidere, cari par, că se înmulțesc din ce în ce. In unele privințe, timpul actual nu ne reamintește pe acela al răsboiului, când o întreagă psihiatrie, cam specială, a fost studiată? Sub influența surmenajului, emoțiilor, insomniilor, nesiguranței și acelei vieți stranii și întunecoase din tranșee, se desvoltau stări de excitație, urmate de stări de depresiune cu neastâmpăr. Astăzi spiritele nu se află oare tot în luptă? Nu luptăm cu armele, ci lupta de idei, sentimentul nesiguranței, care ne apasă, perspectiva scandalurilor, cari ne ating pe toți, pentru că sânt o rușine pentru țară, exează la toți o excitare sau o depresiune sau ambele stări într’un mod succesiv. •# O supraexcitare intelectuală: ideile se îngrămădesc și se exprimă într’o pălăvreală neîncetată, o lagoree; sentimentele sânt de o extremă mobilitate; mâini violente isbucnesc pentru un motiv de mică importanță. Aceste perioade de exuberanță sunt urmate adeseori de o depresiune, care poate apărea de altmintrerea și singură; supărarea, frica, îngrijorarea se fac stăpâne pe individ. Subiecții, la cari se desvoltă asemenea tulburări pot fi niște predispuși, impresionabili din copilărie, cele mai deseori niște scrupulosi. Dar care din noi se poate lăuda, că nu se impresionează niciodată? Totul este chestie de măsură și emoție puternică, o oboseală intelectuală, poate răscoli sufletul cel mai călit. Obsesiunea nu este întotdeauna un stigma sufletesc al degenerescenței; ea se poate întâlni la subiecții cei mai normali. Sub diferite influențe, idea obsedantă se instalează, îngrijorarea, teama înhață pe individ și ideia cotropește tot câmpul conștiinței; idee, care n’are de ordinar nici o legătură cu preocupările obișnuite și care ca o astfel de amploare, atinge o așa de mare intensitate, că bolnavul încearcă un fel de amețeală fizică; bolnavul are impresia că e gata, gata să-și piardă mințile. Această idee obsedantă e variabilă; uneori este o idee de culpabilitate, alte ori ideia de sinucidere. Sinuciderea de altmintrerea are diferite cauze: 1) Obsesia, în contra căreia se luptă adeseori într-un mod victorios; 2) depresiunea melancolică, accesul de melancolie, stări mentale diverse; 3) perturbări morale; 4) viața agitată; 5) abuzul de toxice; 6) pierderea de avere și 7) în sfârșit remușcarea și rușinea. Fără îndoială factori diverși au putut intra în joc, în faptele cari s’au înmulțit de câtva timp. S’ar mai putea adăuga, într’o oarecare măsură, contagiunea exemplului, căci există epidemii de sinucidere. Ele se produc mai ales în perioadele de crize politice sau de crize economice. Atunci se desvoltă nemulțumirea, renunțarea la luptă, desgustul de viață. Să nu mai vorbim de cauzele pasionale, mai cunoscute: dragostea și gelozia. Mecanismele psihologiei ale sinuciderei sânt de patru feluri: a) Sinuciderea reflexă, care se observă la idioți. b) Sinuciderea impulsivă, uneori inconșient, alteori conștient (ca la obsedați), pentru motive variabile, în stările de depresiune sinuciderea este executată pentru motive, care provoacă o reacție impulsivă, care la individul sănătos ar fi fost combătută. c) Sinuciderea obișnuită pentru motive valabile și perfect motivate, pentru că nu toate sinuciderile pot fi considerate ca acte patologice. * Nu putem face în această cronică un studiu medical al sinuciderei atât de deasă astăzi și a cauzelor ei. Dar ce putem reține? Tulburarea este în spirite. De aci rezulta stări de supraexcitare, cari pot să alterneze cu stări depresive, realizând la unii o adevărată nebunie periodică. La cei mai mulți agitația este numai epizodică, nu duce la un act grav. Dar sunt subiecți mai puțin bine echilibrați sau mai profund atinși de evenimente sau la cari, vreo boală cronică și lanteană sau vreo intoxicație este pentru centrii nervoși o cauză de mai mică rezistență. Pe unii ideia obsedantă și chinne zi și noapte, ea poate da naștere la impulsiuni, dintre cari cea mai gravă, singura gravă poate, este impulsia la sinucidere. La alții depresiunea mentală ajunge la frică, la neliniște, la îngrijorare; această depresiune nu e uneori decât faza inițială a oarecăror boale mentale, cari pot duce la sinucidere. Astfel dezordinile politice sau economice, crizele mari sunt susceptibile de a determina tulburări grave în spiritele necăjite sau la subiecții, cari joacă un rol fără vină în afaceri grave și cari ating onoarea. De aceea se vede fără mirare, de câțiva ani un număr mai mare de boli mintale în legătură cu dezechilibrul social. Și atunci vedem cum indignarea cologe, contra scandalurilor, cari isbucnesc, cum toate spiritele sunt în prada neliniștei, cum se realizează ruinele materiale și morale. Mare medic va fi acela, care restabilind justiția și instaurând un regim de autoritate, respectând libertățile individuale, ar face să renască liniștea și încrederea; în acelaș timp s’ar stinge aceste stări bolnăvicioase de excitare și de depresiune cu toate urmările lor pentru persoane, familii și chiar pentru nație. Hr. M. I. Șerbănescu Cronica medicală Crize sociale și boale sufletești « -x&x- Noui reduceri pe c. f. r. pentru stațiunile climaterice Direcțiunea generală a regiei autonome c. f. r., a aprobat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare la trenurile de călători, pentru toți călătorii cari au ca punct de plecare una din stațiunile după linia București-Nord- Giurgiu-Videle și au ca stațiune de destinație Grădiștea sau Comana. Reducerea se acordă fără restricție de ședere de 8 zile în localitate. De asemenea, s-a aprobat reducerea de 50 la sută pentru călătorii cari pleacă din Sibiu spre Ocna Sibiului, cei din Cluj spre Someșeni și călătorii cari pleacă din Iași spre Bârnova sau Ungheni. Reducerea se acordă pe tot timpul sezonului și se aplică astfel: la ducere se plătește biletul întreg, iar la înapoere se vizeade către stația de destinație, călătorindu-se gratuit. Orar: teatru-cinona TEATRUL CĂRĂBUȘ: „Cărăbuș- Express“. GRADINA MARCONI (Griviței 94): „Valsul Dimineții“, comedie în 3 acte de Tudor Mușatescu și Sică Alexandrescu. * CAPITOL și ROXY: „Căpitanul Kopensek. TRIANON (sala și grădina): „Insula șerpilor“, RIO: „Răpește-mă“. SELECT (sala și grădina): mesa, eterna poveste“. VOX: „O fată ca tine“. REGAL: „Căsătoria secretă". CORSO: „Eterna lumină", PACKE:stil, MătusariL: Atlantic“, „Fe-