Ţara Noastră, august 1935 (Anul 13, nr. 932-955)

1935-08-01 / nr. 932

* PAGINA 2-a -v Un avion militar german a aterisat la Băneasa Avionul a fost sechestrat. Piloții nu au permis să sboare deasupra teritoriului României . pri 1a ora 2:30 d. a., a aterisat pe aeroportul Băneasa un avion mono­motor cu inscripția D.­U. M. A. L. și svastica.­­Avionul a sosit din Germania și este deghizat în avion de tu­rism. In realitate este un avion militar de vânătoare prevăzut cu­­ două turele pentru mitralieră, un aparat de cinematografiere și o instalație de radio-tel­egrafie. Din avion au descris trei persoa­ne și anume căpitan-inginer Ro­bert Umrucht, mecanicu­l-șef Iosef Kazmarek și mecanicul Heinrich Rflaeging. Imedi­at du­pă aterisare, 3. Ma­negen, șeful­ traficului deia Bă­neasa a cerut aviatorilor permi­sul de a sbura de-asupra terito­riului țării noastre și toate docu­mentele de călătorie. Aceștia au declarat că nu le posedă, de­oarece au înaintat fo­rurilor în drept cererea pentru obținerea permisului, dar că au plecat din Germania înainte de a­ primi autorizația necesară. Natu­ral, cazul a părut suspect­­ d-lui Mănescu, care a vrut să per­cheziționeze avionul,­­ înștiin­țând în acelaș timp pe d-nii co­mandor Scarlat Rădu­lescu, direc­torul aviației civile și comandor Minen, cari au sosit de îndată la aeroport. Aviatorii s’au opus iisa, ast­fel că avionul a fost sechestrat și pus sub pază, până la sosirea d-lui subsecretar­ele stat aii aerului. Cum, d. Garanfil se află la Cons­tanța, unde a fost înștiințat de celle petrecute, d-sa a cerut să i se trimită un avion, cu care va veni azi dimineață în Capitală spre a cerceta cazull. Intre timp aviatorii germani au cerut să vorbească cu o persoa­nă anume Carol Blaumaier. A­­cesta n­u a fost însă găsită. Le­gația germană aflând de cele în­tâmplate, a trimis un secretar de legație la aerodrom care a condus pe cei trei aviatori la legație unde îi va găzdui. Șeful echipajului, anume căpit. ing. R. Umracht a declarat că este în drum spre Istambul. -----—x#x-------­ Maior ungur arestat pentru spionaj in Cehoslovacia Bratislava, 29. — Maiorul Ár­pád Konus, din jandarmeria un­gară, a fost arestat în localita­tea cehoslovaca Leopoldov, unde se afla în vizită la mama lui. Poliția a stabilit că maiorul, in cursul vizitelor ce le-a făcut, în ultimul timp, mamei sale, a in­trat în relațiuni cu persoane sus­pecte, fiind pus din această cau­ză în supraveghere. El este acu­zat de spionaj în favoarea Unga­riei. Cu toate că nu a fost intero­gat până acum, dosarul lui con­ține peste 160 pagini de mașină de scris. -------x'#x-------­ Bancherul Costăchescu condamnat la 5 ani închisoare Pariss, 29 (Rador). — Azi s’a dat sentința în procesul agen­tului de bursă și bancher, Costăchescu. Cos­tăchescu, care este de origi­nă român, era dat in judecată pentru escrocherii. El a fost condamnat la cinci ani închisoare și 3.000 franci amendă. Doi ziariști europeni, capturați de bandiții chinezi Peking, 29 (Rador). — O bandă de tâlhari chinezi a făcut ori o cap­tură senzațională. Cei prinși sunt ziaristul german Herbert Mueller, corespondentul agenției „D. N. B.“ și Jones, fostul secretar particular al d-lui Lloyd George. Bandiții l-au atacat pe când mergeau cu un au­tomobil de l­a Peking la Dolonor, în Mongolia. Atacul s-a produs lângă Pangkiang, în Mongolia. Cei doi au fost luați ostateci. Șo­ferul automobilului, un rus, care d­e asemenea fusese prins ,a fost eli­berat și trimis de bandiți la Kalgan, cu o scrisoare, prin care bandiții cer 100.000 dolari ca preț de eliberare a celor doi captivi. CUM S'A SAVARȘIT RAPIREA Peking, 20 (llador). —­ Șofeurul automobilului in care călătoreau ziariștii Mueller și Jones, răpiți de bandiți, a trimis o telegramă de la Paochang la Kalgan, declarând că răpirea celor doi ziariști s-a produs era, la ora 11. Ziariștii au fost capturați în a­­propiere de Paochang, de trupe chi­neze în debandadă și purtând uni­forma armatei. Au fost trase mai multe focuri de armă. Ziariștii au încercat să scape in goana mașinei, dar două gloanțe gloanțe au stricat motorul, astfel că automobilul a fost nevoit să se o­­prească. Toate bagajele călătorilor au fost furate, șoferul a reușit să fugă la ora 18, împreună cu un slujitor chi­nez al celor doi ziariști. Se crede că Mueller și Jones se mai află încă ascunși de bandiți în împrejurimile localității Paochang. Pe lângă răscumpărarea bănească de 100 000 dolari, bandiții mai cer în schimbul prizonierilor și 200 re­volvere. Mauser. Un reprezentant al autorităților militare japoneze fiind întrebat de ziariști, a declarat că japonezii au deschis o anchetă. Dacă incidentul s-a produs un adevăr în regiunea Dolonor, ei vor lua toate măsurile necesare. Dacă incidentul a fost în regiunea Chahar, se vor trimite in­strucțiuni misiunii militare japoneze din Kalgan, ca aceasta să stăruiască pe lângă autoritățile chineze în ve­derea luării tuturor măsurilor ne­cesare. Dacă ancheta dovedește că în provincie există o bandă nume­roasă și primejdioasă, autoritățile japoneze vor interveni prin toate mijloacele pe care le au la dispoziție. §00 POLIȚIȘTI IN URMĂ­RIREA BANDIȚILOR Peking, 29 (Rador). — In urma intervenției oficiale făcută de gu­vernul englez, autoritățile chineze au trimes 500 de polițiști pentru a căuta și găsi pe ziaristul englez Gareth Jones, fost secretar al d-lui Lloyd George, precum și pe colegul său, ziaristul german Herbert Muel­ler, făcuți prizonieri de bandiții chi­nezi în regiunea Laochang. Autoritățile militare japoneze și-au oferit serviciile lor pentru prinderea bandiților. D. LLOYD GEORGE SE IN­TERESEAZĂ DE SOARTA FOSTULUI SAU SECRETAR Londra, 29 (Rador)­. — D. Llloyd George a făcut azi dimineață o an­chetă la Foreign Office asupra a­­restării de către bandiții chinezi a fostului său secretar, Gareth Jones. In urma acestei anchete, minis­terul de externe, care nu cunoștea această știre, a telegrafiat ambasa­dorului britanic din China pentru a obține detalii. Aceste detalii vor fi comunicate d-lui Lloyd George. Gareth Jones este un ziarist cu­noscut. El și-a pus pana mai ales în serviciul ziarelor liberale și și-a câș­tigat oarecare reputație în urma unui reportaj asupra Rusiei noui. Vânturi!e fierbinți din America Paris. 29. — Se comunică din New­ York că din cauza vânturi­lor fierbinți de sud car­e bat fără încetare, viața în o­raș a­ devenit insuportabilă. Exodul spre pla­jele înconjurătoare a cunoscut un adevărat record. Animalele suferă și ele foarte mult, mai ales din cauza umezelii pe care o aduc aceste vânturi de sud. Ancheta privitoare la traficul de muniții descoperit la Havre Paris, 29 (Rador).­­ Siguranța generală a statului a publicat o notă prin care se arată că anche­ta judicară prvitoare la traficul de munițiiuni descoperit la Havre își continuă lucrările. Nota confirmă că substituirea ar­melor și raumițiril­or din lăzile ex­pediate nu s’a făcut pe teritoriul francez. Exproprierea urbană (Urmas?e ü in pag. I-a) românii de la orașe să aibă lo­cuințe igienice.­­ Dacă unul sau doi orășeni nu vor avea case de locuit, ei vor su­feri cu familia lor, dar societatea nu se va resimți; acelaș lucru s’ar întâmpla atunci când unul sau doi țărani nu ar avea pământ de arat. Când însă mare parte din orășeni sunt amenințați să ră­mână pe drumuri, pericolul so­cial devine iminent cu atât mai mult cu cât criza de locuințe lo­vește în pătura muncitoare cu brațele și cea intelectuală de la orașe. Pături cari dau funcționarii gobiici, arab cari coastitu« roțile indispensabile bunului mers al mecanizmului Statului; lucrătorii de prin fabricii și lucrătorii de pă­mânt — albine cari muncesc pen­tru binele obștesc; conducătorii și ostașii cari la nevoie ne apără hotarele. In ziua în care vor înceta efec­tele seriilor de prelungire a con­tractelor de locațiune criza de lo­cuințe va deveni un pericol so­cial mai ales pentru românii de la orașe,­­ suficient de grav spre a motiva exproprierea urbană pentru cauză de utilitate natio­nally. ȚARA NOASTRĂ ITERATURĂ IDEI COMENTARII Cartea românească literară și didactică Suntem în vacanță. Totuși edi­turile pregătesc programul de lucru pentru activitatea lor, ce va înce­pe în toamnă. Preocuparea de că­petenie a editurilor, este în prezent, cartea didactică, adică manualele pentru școlile secundare și prima­re. Printre picături, se mai discută și despre eventuale proecte litera­re, cu un scriitor mai grăbit, ce vroește să-și vândă un manuscris. Multă vreme, cărțile de școală, au constituit o calamitate, pentru e­­ducația noastră națională. Și a­­ceasta din două motive: întâi, felul în care se tipăreau, aceste cărți, a constituit multă vreme, o rușine pentru țara noas­tră. Ne aducem aminte cu tristețe și cu jenă firească, de halul de hârtie și de forma acestor cărți. O hârtie negricioasă, cu găuri prin ea, ca aspect de sălbăticie, în tot ce era lucrare zisă grafică. Tiparul, nu vorbesc, era ilizibil. Dacă acesta era felul tehhnic, poate cuprinsul să fi fost ceva mai luminos. Dar și aici, sărăcie de viață spirituală. Am con­statat lucruri uimitoare. O întrea­gă carte de citire, era formată din compilații ordinare, din operele scriitorilor români și străini, fără ca măcar să se arate locul de unde „s’a inspirat“ neobositele foarfece ale domnului autor. Și lucrul acesta se practica, mai ales față de operele scriitorilor morți, știți era mai sigur, și mai „cinstit”, nu se expuneau la pro­cese și daune. Oameni fără nici o pregătire, dar cu situații de a putea impune ofi­cial, o carte, construiau la moment, I. E. Torouțiu autorul acelor importante „Studii și documente literare”, din care au apărut până acum patru volume, are sub tipar încă două volume cari vor cuprinde mișcarea junimistă și cea semănătoristă. Atât prin va­loarea lor documentară, cât și prin felul în care eruditul profesor I. E. Toronțiu înțelege să prezinte a­­ceastă valoare, „Studiile și docu­mentele literare” sunt așteptate cu viu interes. La Rucăr Neagu Rădulescu și-a pus in gând să-și termine romanul al cărui titlu îl ține ascuns. Cine știe ce surpriză ne pregătește pentru la toamnă, acest „copil teribil” al literilor noastre. Radu Boureanu care și-a petrecut vacanța la cămi­nul scriitorilor din Sâmbăta-de-Sus, a terminat primul său roman „Fata din umbră“ pe care îl va publica într’o editură din București. De a­­semenea are pregătită și o altă lu­crare, ce va apare în editura ..Fun­dațiilor Regale“. Ion Pogan un subtil Scriitor, ce l-am întâlnit în diferite reviste, cu realizări poe­tice­, de o valoare incontestabilă, are pregătit un volum de poezii. Titlul acestui volum este „Zogar“ și a­ fost luat, spre tipărire, de „Fun­dațiile Regale“. N­ așteptăm­ lucrări didactice de o nenorocită ținută educativă. De nicăieri, nici un gest de protest, nici o obiecțiu­­ne temeinică, contra acestor gușați culturali, cu mintea strâmtă și pun­ga plină de arginți. Ani după an, au fost torturați copilașii acestei țări, cu resturile acestea de cărți, ce se vindeau pe un preț, revoltă­tor de mare. A trebuit ca un grup de scriitori, mânați de o dorință de curată atitudine românească să pornească a da la iveală, cărți bune, la înălțimea vremurilor de azi. Și rezultatul a fost uimitor. Speriați, de lovitura ce li se pre­gătea, vechii autori au prins a se sfătui, pentru a preîntâmpina vii­toarea situație precară ce li se creea.­­ De aici încolo, cartea didactică ia un nou aspect, de civilizată viață. Și teh­nicește și în ce privește con­ținutul astăzi cărțile sunt mai bune mult ca înainte vreme. Dar mai este un punct, destul de dureros, în pri­vința cărților didactice , prețul. E un lucru foarte important, a­­cest preț, care dă mult de gândit părinților. In vremuri, când banul e atât de chibzuit în buzunarele sărace, o carte didactică costă prea scump. Să fie vina pornită din cauza editorilor, sau autorii sunt prea lacomi la câștig mare ? Iată ceva, la care nu știm ce răspuns să dăm. Totuși rămâne deschis punctul acesta vulnerabil, care răs­­bate în fiecare an, mai ales toam­na, când se numără banii, pentru cărți. Trecând mai departe, la viața cărții literare, vom căuta să redăm câteva ecouri ce pornesc din expe­ Despre GH. M. Vlădescu scrie în ziarul „Naționalul Nou” rânduri sincere de Teodor Scarlat sub titlul „Un mare artist: Gh. M. Vlădescu”, la sate s’a trimis, pentru echipele regale studențești, al treilea număr din „Curierul echipelor studențești“ pe care îl scoate „Fundația culturală Principele Carol”. Acest ziar, ser­vește cu mult îndrumarea echipe­lor cari muncesc în satele noastre, o muncă serioasă pentru ridicarea socială și materială a populației rurale. Acest curier, este îngrijit cu foarte multă înțelegere de către d-nii H. H. Stahl și O. Neamțu, in­spector al Fundației Regale. Premiile pe care editura „Cugetarea“ le dă în fiecare an, autorilor de romane pentru copii între 13—18 ani, se vor da anul acesta, mai târziu. Aceasta, din faptul că depunerea manuscri­selor s’a amânat, până la 31 Octom­brie a. c. Premiile sunt în valoare de 60000 lei. Depunerea manuscri­selor se face în str. Mătăsari 23, editura „Cugetarea“ fie personal, fie trimise prin poștă, riența unor întâmplări trăite. S’a pornit o goană teribilă, din partea editorilor, după romane. Se cer, de către cititori, spun unii, numai romane. Deci, nici o altă carte, nu are căutare. Poezia? Ah / O citesc doar romantici întârziați și așa zișii snobi moderniști. Nuve­la? E prea banală, nu cuprinde viața omenească în toată întinderea ei, în toată amploarea ei. Așa să fie ? Nouă ni se pare că lucrurile sunt expuse fals, de către semi­docții vremurilor. Și exemplul l-au dat „Fundațiile Regale” care tipă­rind: nuvele, poezii, memorii, jur­nale de călătorii și lucrări de știin­ță, au vândut din toate acestea su­ficiente volume, ca să rămână și un câștig. Deci eronată toată apărarea e­­ditorilor. Dacă tipăresc romane, o fac după un criteriu de selecție, cei cari le tipăresc? Se vede din ceea ce s’a tipărit. Pe lângă câteva romane, de valoare indiscutabilă, — o sume­denie de romane, lipsite de orice interes și scrise într’un jargon de o aproximativă limbă românească. Nici un folos și din această ofen­sivă a romanului. Fiindcă suntem în preajma des­chiderii sezonului literar, socotim util să dăm un sfat. Să se tipă­rească numai opere, ce merită un cuvânt de laudă, fiindcă altfel, se compromite complet scrisul româ­nesc. Fie nuvelă, roman, poezie, es­­seu sau teatru, dar să fie artă. Acest lucru e principal. Restul, doar păreri greșite. C. Dan Pantazescu fata lui Fănică Luca astfel este intitulată cartea la care lucrează intens d. Geoge Dorul- Dumitrescu, autorul acelui savuros „Jurnal basarabean”, „ha­ietița dulce”. în curând va apare într’o editură bucureștea­­nă, un roman scris de tânărul Sil­viu Cernea, ce s’a dovedit a fi unul dintre cei mai serioși mânuitori ai condeiului. A și publicat în diferite reviste, unele din capitolele acestui roman. Pentru toamnă sezonul literar se va i­bogăți cu un volum de autentică și înaltă artă — romanul d-lui Mihail Straje. Autorul, cunoscut din culegerea de nuvele „Sora Emilia“, ca scrii­tor ce-și respectă până la prețiozi­tate munca, aduce în paginile ro­manului un scris frust, valabil și în afara mizerilor curente care ne îngrețoșează lunar. Care este edi­torul ce se va cinsti, tipărind ro­manul : „Surâzătoarea Doamnă Mi­­hu”, de Mihail Straje ? Cireși amare astfel se chiamă volumul de schi­țe pe care-1 pregătește la Tecuci poetul D. N. Teodoreneu. SPOR Pe marginea reluării raporturilor sportive cu Ungaria!■ [UNK] [UNK] Problema reluării raporturilor, de ordin sportiv cu ungurii părea a fi ajuns la un rezultat satisfă­cător atât pentru noi cât și pentru el, mai ales pentru ei. Iată însă că această chestiune revine în discuție, intrând într-o fază pe care nimeni nu o bănuia. Pentru a fi mai lămuriți, să fa­cem o recapitulare. Acum șasesprezece luni au sistat toate raporturile sportive pe cari le aveam cu vecinii dela Vest. Cauza ? Se zice că Siguranța statului a constatat că echipele ungurești fă­ceau iredentism sub scutul foot­­ballului. De atunci ungurii ne-au sabotat, în ceea ce privește sportul, când și cum au putut. O ocazie prielnică li s’a oferit acum, când România urma să fie admisă a lua parte în Cupa Europei Centrale. Ungurii ne-au lucrat împreună cu austriacă și astfel am pierdut ocazia de a lupta cu echipele de vară ale Europei, de a ne afirma în Occident. Meritam acest lucru, deoarece echipe ca Admira, Sparta, au plecat steagul de câte ori ne-au vizitat. Prin urmare era ca un drept pe care ni-l revendicam. Acum 16 luni echipe ca : Atilla, Bocksai, Sorocsar, Ferencváros Gyresi etc., ne vizitau destul de des. Cluburilor ungare, cari au un bu­get destul de mare, le conveneau aceste vizite, deoarece plecau cu un capital destul de frumos. Listarea raporturilor le-a cauzat un prejudiciu material destul de însemnat. Aici trebue să căutăm cauza boi­cotării echipei românești, la recen­ta comisiune a Cupei Europei Cen­trale. Ministerul de interne aprobând această reluare de raporturi a dat o decizie cam tardivă. Credem că era mai oportun să le reluăm înainte de a avea loc fai­moasa conferință a Cupei Europei Centrale. Când clubul Universitatea din Cluj a cerut admiterea intrării in țară a clubului Hungária am pri­vit cu simpatie acest fapt având speranța că ungurii ne vor susți­ne în viitoarea conferință a Cupei Europei Centrale și că pe viitor nu vor mai da ocazia de a fi suspec­tate de ird­entism, dând dovadă de spirit de sportivitate și de cavale­­ ­­ rismul unguresc atât de mult trâm­bițat de vecinii dela Vest. In acest stadiu se ajunsese, când iată că, tocmai Ungaria, care cum am mai spus are mai mult interes în reluarea relațiunilor, se împotri­vește și oprește turneul clubului Hungária în România. Acest fapt oglindește perfect men­talitatea acelor cari conduc federa­ția ungară. Cine știe... poate va surveni ceva nou în această afacere care ne in­teresează îndeaproape. Așteptăm ! Un mare eveniment sportiv — Vizita echipei Admira în Capitală — A doua clasată în campionatul Austriei Admira, ne va vizita susți­nând două matchuri în Capitală contra Juventusului și C. A. C.-ului. Dată fiind valoarea teamului vie­­nez, fără îndoială că vor arăta lu­cruri frumoase de la care cluburile bucureștene nu au decât de învățat. De C.A.C. nu mai discutăm, sun­tem siguri că vor lupta și vor de­monstra clasa foot-ballului bucu­­reștean. Juventus, în urma performanței de la Constanța unde a învins pe Victoria cu 3-1, dovedește a fi în perfectă formă. Aceste întâlniri sunt așteptate deci, cu legitimă curiozitate. BELGIA CAȘTIGATOARE IN TURUL FRANȚEI Belgia s’a clasat prima pe țări în turul Franței, mutată în ordine de Franța, Germania, Italia și Spania. Belgianul Romain Maes s’a cla­sat primul după 21 etape parcurse, pe distanța de 221 km. DIVERSE Sparta învingând Juventus cu 5-1 și Austria pe Ferencvaros cu 3-2, se vor întâlni în finala cupei Europei Centrale. Orar: teatru-cinema TEATRUL CĂRĂBUȘ : Hip, hip, ura ! GRADINA MARCONI: Figura de la Dorohoi. TEATRUL IZBANDA: Cine fuse și se duse. TEATRUL TEMPO: Femeia-i dra­­cu’gol.­­ CAPITOL și ROXY: Floarea din Cuba. TRIANON : Scandal pe Broadway, jurnal și completare. TRIANON (Grădină, b-dul Brătia­­nu 2) : Scandal pe Broadway, jurnal și completare. SELECT :­­ o noapte de dragoste Și 2 completări. REGAL: Melo și 3 completări. BD. PALACE: Zborul de noapte și Pisica neagră. FEMINA: Povestiri din pădurea vieneză și Banda veselă. VOX: Dragoste dincolo de mor­mânt și Submarinul fantomă. A.R.P.A. (sala) : Miracolul vieții. La ora 7.30 seara, cabaret artistic. A. R. p. A. (Grădina fost Colos): Miracolul vieții. La ora 10,30 seara cabaret artistic. COBSO: Femeiușcă și Regele chi­briturilor, seara la 10 jum. re­vista. OMNIA: Desamăgire și Enigma morții. FORUM (sala și grădina): Voltai­re și Cruciada dragostei. PACHE: un voiaj de nunți și De­i pionii văzduhului, Rezoluțiile conferinței interparlamentare Bruxelles, 29 (Rador). — Con­ferința inter-parlamentară a a­­doptat azi moțiunea depusă de d. Lafontaine, fost vice-preșe­­dinte al Senatului belgian, asu­pra lărgirei atribuțiunilor Socie­tății Națiunilor. Această moțiune prevede : ac­centuarea nevoiei de a se relua lucrările pentru codificarea dre­ptului mondial pe baza unui plan sintetic, recomandat la Geneva în cursul celei­ de a 32-a sesiu­ne ; atragerea atențiunei grupu­rilor parlamentare asupra pro­blemei tratatelor și convențiuni­­lor cari pot fi denunțate sau cari nu pot fi denunțate și a proble­mei pactelor regionale, deschise sau progresive. D. V. V. Pella, delegatul Ro­mâniei a desvoltat apoi raportul său asupra „neutralității și a­­sistenței“. Atribuțiunile Societăței Națiu­nilor, prin adoptarea moțiunei d-lui Lafontaine, ar trebui să fie sporite mai ales în ceia ce priveș­te menținerea ordinei publice. Deputații Jannes (englez), Brunet (francez) și senatorul i­­talian Caselli, au exprimat păre­rea că atribuțiunile Societății Națiunilor trebuiesc să fie limi­tate la respectarea convențiuni­­lor internaționale. NEUTRALITATEA SI ASIS­TENTA INTERNAȚIONALA Bruxelles, 29 (Rador). — In ședința de azi a conferinței in­terparlamentare, d. V. V. Pella a vorbit ca raportor al conferinței asupra neutralității și asistenței internaționale. D. v. v. Pella a arătat că sem­natarii pactului Societății Națiu­nilor și ai pactului Briand-Kel­­logg sunt obligați să ajute victi­ma oricărei agresiuni. Conceptul neutralității nu mai poate exis­ta în forma actuală. Orice răz­boi extinde jocul interdependen­ței statelor. Aceasta s-a putut constata în timpul ultimului război mondial. Principiul solida­rității internaționale contra răz­boiului nu mai permite existen­ța unor state neutre. Aceasta nu implică însă obligația interven­ției armate, sancțiunile putând fi de ordin economic și financiar. Sancțiunile urmează să fie apli­cate în mod automat contra sta­tului agresor. Aceasta este con­diția siguranței integrității teri­toriale a fiecărui stat. Sentimentul de siguranță, a spus d. Pella, isvorăște numai din realizarea practică a ajutorării automate în favoarea statului a­­tacat. Acest sistem a fost pro­pus prin proiectul pactului euro­pean. Principiul care trebuie aplicat împotriva războiului este : toți pentru unul și unul pentru toți, a terminat d. Pella viu aplaudat. D. Mircea Djuvara, din dele­gația română, vorbind asupra a­­celeiași probleme, a arătat că i­­deia de justiție stă la baza pro­gresului omenirei. Necesitatea comunității internaționale impu­ne respectul suveranității și i­n­­tegritățiii teritorale. COMBATEREA TEZEI REVIZIONISTE Delegatul ungur, d. Gratz, a adus în discuție chestiunea re­vizuirii. D. Mircea Djuvara a răs­puns în numele delegației româ­ne, al înțelegerii Balcanice și al Micii Ințelegerei, relevând at­mosfera creiată prin propagan­da maghiară. Se cere să se con­sacre dreptul nerespectării trata­telor. Ori, nu există motiv care să ducă la modificarea situației actuale bazată pe ideia de justi­ție. Istoria nu se poate întoarce. Vechile nedreptăți nu pot fi re­înviate. Alianțele regionale ac­tuale nu sunt agresive, așa cum susține d. Gratz, a terminat d. Djuvara, și dovada o oferă Un­garia, căreia i se cere loial să in­tre în cadrul acestor pacte. Discursul d-lui Djuvara a fost acoperit cu vii aplauze. In ședința de mâine se proce­dează la votarea moțiunii propu­să de d. V. V. Pella. Cronica medicală BALZAC ȘI MEDICINA.—Cro­nica publicată în La presse me­dicale din 2 Martie 1935 este interesantă și este consacrată lui „Balzac .i medicina“. Balzac a presărat opera sa cu medici și nu se poate decât admira varie­tatea și tăria portretelor sale, veracitatea diferiților tipi de medici, cărora le dă viață, ii face să activeze și să vorbească. Lista acestor medici este lungă: a­­proape nu există roman sau nu­velă de Balzac, în care ei să nu apară. Ei dau consultații, expun teorii, discută. Toți își cunosc meșteșugul, ceea ce" probează, că el cunoaște perfect științele pro­fesate de personagiile lui. Pe de altă parte cazurile pato­logice, cari au interesat mai mult pe Balzac au fost cele ce priveau fiziologia creerului și psihiatria. Al interesa ideile fixe. Pentru el ideile sunt ființe or­ganizate, complecte, cari trăiesc în lumea invizibilă și influențea­ză asupra destinului nostru. S-a studiat de curând cazul de nebunie al lui Louis Lambert, așa cum l-a descris Balzac: a­­ceastă afecțiune evoluând de la schizofdlie la schizofrenie, a fost magistral zugrăvită de scriitor. Ceva mai mult, el a interpre­tat această evoluție într-un mod uimitor, așa în­cât îl putem con­sidera ca un precursor, optzeci de ani înaintea descoperirei me­canismelor schizofrenice. Scurt, concluzia este justificată în a­­ceastă cronică, care zice : cu cât cunoști mai bine pe Balzac, cu atât ești mai plin de admirație și mai uluit de profunzimea vas­telor sale cunoștințe, totdeauna juste și de preștiința sa extraor­dinară. TUBERCULOZA LATENTA. — In străinătate sunt cunoscute rezultatele unei statistici asupra examenului radiologic sistematic al tinerilor recruți și descoperi­rea astfel realizată a tuberculo­zelor latente, ascunse. De mai mulți anii în armata franceză se face o asemenea căutare siste­matică. Chiar în afară de orga­nizațiile militare această căuta­re sistematică prin examenul ra­diologie se generalizează în Franța, la La cote universitaire din Paris ea este unul din sco­purile esențiale ale serviciului medical creat de curând. Pentru a conchide să zicem că medicina preventivă și această căutare a tuberculozei latente începe să dobândească drept de cetățenie, ceea ce trebue să bucure popu­lația din Franța. Când se va fa­ce acest pas și la noi ? Dr. M. I. Șerbanescu -x#x- Congresul studenților transilvăneni Federația cercurilor studențești transilvănene Avram Iancu din București, comunică următoa­rele : Congresul general anual al studențimei transilvănene are loc în zilele de 1, 2, 3 și 4 Septem­brie a. c., în orașul Satu-Mare. Pentru participare studenții se vor înscrie în modul următor : cei aflători pe teritoriul Ardea­lului la președintele cercului că­ruia aparțin; cei aflători In București și Hi general în ve­chiul regat, la d. Adam I. Ro­man în stil Sirenelor nr. 14. Pro­gramul congresului cum și alte informațiuni necesare se vor da publicității la timp. Se schimbă politica religioasă a Sovietelor? „Journal des Débats” publică o corespondență din Riga despre o schimbare a politicei religioa­se în Republica Sovietelor. Mi­tropolitul Sergiu ar fi început tratative cu guvernul sovietic pentru autorizarea unui sinod, menit a da Bisericei Rusești un patriarh, demnitate care de la moartea lui Tikhon (1925) îi lipsește. Care-i adevărul ? Adevărul e că persecuția reli­gioasă continuă. Nu de mult, mai mulți preoți catolici au fost ares­tați în regiunea Odesa și depor­tați în Siberia. La fel, un număr de pastori luterani. Cauza? Pen­tru că au cerut și au primit atât unii, cât și ceilalți, diferite aju­toare materiale pentru credin­cioșii lor lipsiți, acreditând ast­fel „legenda” că în Rusia bân­­tue foametea și mizeria. E departe, deci, de ceea ce s’ar putea numi pace între Stat și Bi­serică. Totuși anume reacție pare că a început împotriva legislației și a mentalității sovietice. Profe­sorul Malinovski a deschis o cam­panie de presă in ziarul „Pravda” contra avortului, cali­­ficându-l de un „enorm rău so­cial”. Același ziar combate și de­­natalitatea, atacând cauza ei principală, divorțul. Divorțul, scrie acest ziar, se face mai ușor decât un buletin de înscriere la biroul populației, decât se obține o lămurire oarecare sau decât se transportă petrolul în vilegiatu­ră. Cine-și schimbă nevasta în fiecare an, nu poate rămâne nepedepsit. Cine părăsește o ma­mă cu copil și trăește cu altă femee numai pentru plăcere ani­malică, merită să fie evitat de toți ca un stârv moral și să nu mai fie învrednicit nici de privi­rea, necum de strângerea de mâ­nă a semenilor săi. „Pravda” se mai ridică și îm­potriva „huliganismului”, adică împotriva criminalității minori­lor între 12 și 16 ani, cerând sanc­țiuni contra celor chemați să su­pravegheze pe acești minori, dar sistematic își uită de datorie. Aceste fapte par a dovedi că șefii comunismului sovietic se îngrozesc singuri de ceea ce au semănat. Cine seamănă vânt, se« ceră furtună.

Next