Ţara Noastră, decembrie 1935 (Anul 13, nr. 1029-1050)

1935-12-01 / nr. 1029

PAGINA 2-aFARA NOASTRA Ședința de ert a Camerei — Incidentele de la Sighet. Discuția la Mesaj — Ședința se deschide la ora 4 sub președinția d-lui Mircea Djuvara. Pe banca ministerială d-nii Vaier Pop, ministrul Justiției și Victor Iamandi. INCIDENTELE DE LA SIGHET Se face o comunicare asupra incidentelor de la Sighet care dă naștere unui scandal. D. MODREANU, întreabă ce căuta d. Iile Lazăr în casa d-ru­­lui Bali­, cu o ceată întreagă de bătăuși. Se naște tumult. Ședința se suspendă. La redeschidere, d. Modreanu spune că nu a insultat pe ni­meni. Eu am Întrebuințat cu­vinte chiar mai dulci decât s’au întrebuințat aici în mod obiș­nuit. D. MADGEARU, întrerupând Spune că național-țărăniștilor nu li se dă voie să vorbească și nu le răspunde ministrul ci un deputat. D. PRELIPCEANU (național­­creștin) : Domnule Madgearu nu primim lecții. D. Modreanu a pri­mit cuvântul și trebuie să con­ținuie să vorbească. D. I. MIHALACHE arată că e­­ra prevenit. D. NICHIFOR ROBU (națio­­nal-creștin) . Mergeți cu toții la justiție și acolo să vă auziți fie­care cuvântul. D. MODREANU . Poliția a eșit Înaintea cetei care venea dela casa d-rului Tite. D. NICHIFOR ROBU (național­­creștin) : Pardon, nu era ceată aceasta, era statul național-ță­­rănesc aplicat pe teren. D. I. MIHALACHE : Procurorul mi-a spus mie. D. N. ROBU (național-creștin): Dumneata vorbești așa, când sub guvernarea partidului național­țărănesc ai scos armata pe stra­dă și ai omorît pe studentul Po­­pescu, la Rădăuți in Februarie 1931. (Aplauze pe băncile parti­dului Național-Creștin și majo­ritate). D. VALER POP, (ministrul Justiției), răspunzând acestei comunicări, arată că ea a fost ridicată eroinat de către națio­­nal-țărăniști și s’a dat de altfel un comunicat, care nu era alt­ceva decât o parte din raportul d-lui procuror general dela O­­radea. D. SOLOMON VIRGIL aruncă cuvinte injurioase. La fel, d. Ră­­ducanu. D. PRELIPCEANU (național­­creștin) : Domnule președinte, pentru că partidul național-țără­­nesc mai înainte a înțeles să ne dea nouă lecții, ț­u să remarc, în legătură cu atitudinea pe care a avut-o in prezent, că din ea se vede că această lecție era pentru dumnealor și nu pentru noi. DISCUȚIA LA MESAJ Intră­ndu-se în ordinea de zi se ia în discuție adresa de răs­puns la Mesajul Tronului. D. Bo­­lonici, luând cuvântul arată că votează adresa de răspuns la Mesaj. Ședința se ridică la ora 6**și jumătate. Azi după amiază șe­dință. Cereți la toate chioșcurile de ziare numărul 2 al revistei : LINIA DREAPTĂ cu următorul cuprins: A. C. CUZA : Statui românilor. ALEX. HODOȘ : Preoți și prostituate* I. P. PRUNDENI : De la Grimberg la Miron Costin. GEORGE GREGORIAN : Băltoaca. I. LANCRANJAN : Doleanțele preoțimii. DRAGOȘ PROTOPOPESCU : Moartea Sovietelor. G. M. IVANOV : Femeia de stradă în Rusia Sovietică. G. DEACONU : Distribuitorul de ruble roșii. GEORGE ACSINTEANU : O țară de antropofagi. C. FUNDO­I „Nimic nu mai cade“ — din viața clu­burilor. AUREL ȘTEFANESCU : Statul joacă la loterie. D. I. Cucu : O sută de ani de ofensivă evreiască asupra pământului românesc. A. C. CN­ZMN : Echivocul prețurilor industriale. C. STAN : Săptămâna politică. VIRGIL ECONOM­U : Sportul o școală a vieții. V. NICULESCU : Filmul românesc. Cronica rimată : Geometrie în spațiu. Ilustrațiuni diferite, desene și caricaturi, de Dem și Nie. I «mvi Ad la o pagină din viața Vienei, o muzică divină și o acțiune dramatica E­PISODE A va cu PAULA WESSELY și KARL M, m %ß LUDWIG DIEHL Jumu Fox Inf ormațiuni Anul academic al Institului de cultură italiană din București, se va deschide Sâmbătă 30 No­­embrie, orele 17, la sediul din calea Victoriei, 196 (Casa Dis­­sescu). Renumitul istoric și ar­heolog italian d. prof. Roberto Pamibeni, academician al Italiei, va ține conferința inaugurală vorbind despre: „Ideia imperia­lă in antichitate“. Oficiul național I. O. V.. In urma intervențiunilor făcute la C. A. M., a obținut ca aplicarea art.­ 34 din legea I. O. V. să se facă în sensul ca brevetele pen­tru desfacerea produselor R. M. S. să fie acordate cu precădere victimelor războiului. In acest sens, cei interesați urmează a se adresa Oficiului național I. O. V. in cel mult 12 zile, pentru a se face recoman­­dațiunile necesare în baza locu­rilor pe cari C. A. M. le mai are disponibile. Vineri, 29 cor., orele 9 seara, va avea loc la Fundația Carol I con­ferința a­ lui Ion V. Gruia, confe­rențiar de drept public, despre: „Noul proect de lege administra­tivă“. Conferința face parte din ciclul organizat de Asociația juridică studențească „C. Dissescu”. Federația Cercurilor studen­țești transilvănene „Avram Ian­cu”, din București, serbează ziua Unirii, Duminică 1 Decembrie a. c. orele 11 a. m. în sala „Lieder­tafel“, strada Academiei 20, cu următorul program : D. Vaier Moldovan, prof. univ. Cluj, conferențiază despre : „U­­nirea Românilor în lumina isto­riei“. D-na Marieta Sadova și d-na Marieta Anca de la Teatrul Național „recitări“. D. Viorel Chirideanu de la Opera Româ­nă și corul studenților O. N. E. F. de sub conducerea d-lui pro­fesor N. Oancea. Sâmbătă a. a., $0, ert„ Va avea ioa tur ceai dat de asociația „Ami­cele Tinerelor Fete” în saloanele palatului „Arta” din str. Batiște, pentru mărirea fondului de asiș­­arsfc. Președinții camerelor de mun­că din întreaga țară au fost con­vocați ori dimineață într’o con­ferință care s’a ținut la Camera de muncă din București in ve­derea discutării noului proect de lege a meseriilor. Cu acest prilej, d. Valeriu Ro­man, sub-secretar de stat la muncă a dat o serie de lămuriri cu privire la economia acestui proect. In comisia centrală de disciplină a ministerului Muncii și Sănătății au fost numiți d-nii: G. Macri, con­silier la Înalta curte de casație, P. Patriciu, consilier, Titus Ionescu și P. Vișoianu, foști directori generali în ministerul Sănătății. Primim următoarele: D-nii membrii ai Asociației pu­bliciștilor români (A­P. R.), sunt rugați să binevoiască să treacă pe la sediul Asociației din calea Vic­toriei 52, etaj­ n între orele 6—8 seara. O delegație a oierilor din jud. Sibiu în frunte cu I. N. Muntea­­nu, președintele Asociației oieri­lor, s’a prezentat azi, dimineață d-lor ministru V. Sassu și sub­secretar de stat M. Negură, că­rora le-au prezentat moțiunea cuprinzând doleanțele lor votate la congresul de la Sibiu. Moțiunea afirmă că oieritul decade din pricina că rasele degenerează, produsele lasă de dorit din lipsa de pășuni, din cauza impozitelor și din aceea că oierii nu-și pot valorifica produsele. Asociația oierilor cere spriji­nul ministerului Agriculturii, propunând diferite măsuri pen­tru încurajarea acestei ramuri de activitate. D-nii ministru V. Sassu și sub­secretar de stat M. Negură au promis tot concursul lor. Membrii Cercului Academic Bă­nățean, secția București, sunt con­vocati in adunare generală ordina­ră. Duminică, 1 Decembrie, ora 8 seara, in localul dbftului din str. Batiște, 33, cu următoarea ordine de­ zi : cetirea procesului verbal al ședinței anterioare, depunerea ra­portului comisiei de verificare, ale­gerea ei ste «saitet, divei», ) LITERATURĂ IDEI COMENTARII Provincia literară trebue apărată Ne obișnuisem a crede în since­ritatea și elanul dârz și apărător de tradiții, al scriitorului de pro­vincie. Poziția sa de creator față de mediul ambiant, alături de cul­tura trecutului, ferit de perspecti­va și erorile snobismului urban, ne îndreptățeau să-l așteptăm ca sal­vator de epocă, crescut acolo, de­parte, în inima poporului, nedifor­mat și nealterat de capriciile și de­magogia literară. Vom fi vrut cu mai multă vitali­tate și mai refractar la tentațiunile care m'șună intre glorie mică și in­teres abject, între seducție edito­rială și apviație publică. Presiunile de mentalitate greșită care se nasc în raza metropolelor, au început să evadeze și să creeze dogme falsificate pentru „confec­ționarea” operei de artă și în pro­vincie. Formula nouă, abstractă, irațio­nală — fără contur intuitiv sau motivație logică — să-și facă loc. Tinerii cititori de provincie o­di­­buesc după zațul revistelor „con­sacrate“ care, după naiva lor cre­dulitate, aduc adevărul creativ și judiciozitatea critică. După ele își caută convingerile și clarificarea. După ele își încearcă zborul tenta­­țiunil­or intime. Trecutul cu ,,vechile” manifestări artistice s’a îndepărtat, și pentru unii din ei, a pierit în orizonturile lui — s’a perimat. Preocupările literare se transfor­mă într’o cimilitură particulară, cu șarade și chei false, unde individul creator închide mereu vanități fără să mai poată să redeschidă calea adevărului pierdut. De aceia avem în epoca literară numai scriitori fără cititori — in­teres fără entuziasm, pretenții fără sacrificii. Această atmosferă ciudată care crește mereu ca o ceață umedă pes­te florile de altă dată, ofilind mu­gurii și deplasând credințele —este opera unor pretinși sacerdoți ai ar­tei, care oficiază­ cu fumuri goale și sperie literatura cu noi arcușuri pe instrumentele vremii. S’au postat la diferite comanda­mente și ordonă, mistifică, dărâmă sau, ponegresc inscripții trecute în favoarea rețetei lor. Au inundat in­stituții, au țigănit reviste și zornă­­esc mereu în zgomotul străzii și ca­­fenelei. Din capitală s’au cuibărit in provincie și duc lupta pe variate fronturi. printre aceste debușeuri surprin­dem unele care ne-au rămas legate de suflet și mult prea scumpe nouă, pentru a nu le apăra și învinui. Revistele apărute în dif­erite punc­te ale țării tnde, în loc să se pro­moveze după vechea tradiție talen­te bune și sănătoase, cu miez de cu­getare și de simțire românească — întrunesc un cenaclu — bine cu­noscut la București — ca o colonie demonstrativă de genii ambulante pentru promovarea formelor noi. Această colonie intelectuală, de categorie „avansată’’, și-a găsit de­bușeuri nepotrivite aducând o pată discordantă in biografia acestor re­viste de provincie. Ca publicații românești, toate ar avea nevoe de o armătură cu alt caracter și mai ales cele de la gra­niță, după cum avem unele foarte bune, reprezentanța creațiunii et­nice se impune în mod imperios. De aceia considerăm ca o greșală de tactică culturală din partea conducătorilor care, naivi, s’au ex­taziat de zgomotul unor nume bucureștene fără să respecte con­duita revistei lor. Deopotrivă de condamnat sunt și scriitorii colaboratori care, deși ne­­calificați de talente autentice, s’au grăbit să invadeze cu exhibiții ușoa­re de prezent, pagini atât de pioase ale trecutului nostru românesc. In unele reviste nu găsești nici critică, nici proză, nici poezie ade­vărată. Fiecare se mulțumește să „arunce ceva“ ca pentru provincie, nereușit, neisprăvit sau de factură ad-hoc, bazat pe „greutatea” sim­plei iscălituri. O credință iluzorie, fiindcă citi­torii de provincie, cinstiți cum, sunt, iau drept literă de evanghelie tot ce răsare de sub această negli­jență. Datoria culturală deci, ne incum­bă o atitudine mai dârză și mai circumspectă față de responsabili­tatea istorică a literaturii, în urma căreia, să nu lăsăm umbre sau plea­vă, ci grâu și lumină. Provincia literară nu aduce nu­mai regionalism cum se pare, ci ea promovează talentele dacă sunt a­­devărate chiar acolo în mediul lor. Nu le răpește vitalitatea și nu le di­formează spiritul după credințe greșite. Nu le uniformizează și nici nu se falsifică, după cum se face în metropolă unde sunt­ cenacluri și maniere de originalitate. In provincie, literatura crește și se desvoltă aproape de spiritul po­porului, se integrează in vitalitatea neamului și ridică la suprafață ex­presivitatea lui. Trebuesc cultivate însă, încurajate și nu abătute din drumul lor. Când se trimit colaborări din „centru” să nu se arunce lucruri ușoare și discordante, să nu le con­sidere ca un nivel scăzut unde ori­ce „prostie sosită din București”— pentru provincie merge. In felul a­­cesta deservim și literatura, și mo­rala și bunul simț. Provincia literară pentru a creia cu adevărat trebue iubită și apă­rată. Ion Molea Dialectica naționalismului volumul de esseuri datorit d-lui Ni­­colae Roșu va apare peste câteva zile în editura „Cultura Națională“. Acest volum, cuprinde un studiu anti-democratic, anti-raționalist și an­ti-științific, cum și o ex­pu­­nere a fenomenului fundamental al sec. XIX-lea în cultura română. Pașoptismul. Critica sistemelor de filozofie in­dividualiste și atee în religie și ra­ționaliste în gândirea abstractă, cum sunt: spinozismul, cartezia­nismului, materialismului marxist, etc. cuprind un alt capitol din a­­cest studiu: înfățișarea o­perei ideologice a lui M. Kogălniceanu, M .Eminescu, N. Bălcescu și Ion Heliade-Rădu­­lescu, până la epigonii de azi: D. R.­Motru, Șt. Zeletin și B. Lovi­­nescu, situiază critic poziția cul­turii românești față de fenomenul culturii universale. La iubirea patrupedă se intitulează volumul de proză al d-lui Matei Alexandrescu, ce va a­­pare in cursul acestei luni, într’o mare editură bucureșteana. Scris intr’un stil dur, plastic și evocator, acest volum promite să fie unul din marile succese al sezonului li­terar din anul acesta. In acelaș timp, editura „Cartea Românească“ pregătește ediția II-a din volumul de versuri „Leagăn de Îngeri“ cu un portret al d-lui Mac Constantinescu. Jean Vasiliu va face să apară într’o cunoscută editură bucureșteanâ, un roman intitulat „Thermos“. Acest roman este o frescă amplă a mahalalei provinciale și ceea ce ne îndrituie să-i prevedem un suc­ces desăvârșit este tocmai tema romanului care, oricât de mult s’ar scrie, nu putem spune câ-i sufi­cient." In afară de aceasta, auto­rul posedă multiple calități stilis­tice, așa că suntem în măsură să-i acordăm atenția cuvenită. Munca literară Cunoscuta revistă „Munca Lite­rară” care anul acesta împlinește trei ani de existență — ne aduce în numărul de Noembrie cu un mate­rial destul de­­ bogat și variat. Sub conducerea tânărului scriitor și poet Ioan Georgescu, revista, deși își duce din greu apariția — totuși împlinește un mare rol în publicis­tică românească. In numărul 24-25 din 24 Noem­brie „Munca Literară” — prezintă o seamă de probleme literare, proză și versuri iscălite de scriitori apre­ciați. Cităm câteva nume de marcă : Scarlat Preajbă, Al. Bibescu, Ioan Georgescu, Paul I. Papadopol, Dinu Roco, M. Ghimbășeanu, etc. Pagini literare revista literară ce apare la Turda sub conducerea poetului gândirist Teodor Murășanu,­ aduce în numă­rul pe Noembrie, recent apărut, ur­mătoarele colaborări: Mircea Strei­nul: „Fragment din Taraf sau că­lătoria omului“ (versuri); Barbu Zevedeiu: „Doi prieteni, Apostolul Pavel și Nietzsche“; Yvonne Ros­­signon: „Autumnală, Burg“ (ver­suri); Ion Ștefan: „Propuneri pen­tru uzul literaților“ (e­seu); I. Dia­mant: „Spiritul artei japoneze“; Cronice ample semnează d-nii: Romulus Demetrescu, Grigore Po­pa, Alexandru Olteanu, Teodor Murășanu, etc. Revista scriitoarelor și scriitorilor români condusă de d-na Aida Vrroni îm­plinește nouă ani de existență pe ogorul liiteraturei românești. In numărul pe Noembrie, închinat M. S. Reginei Maria — este o fru­moasă omagiere la care s’au adău­­gat condeele cele mai cunoscute, din publicistica noastră. Semnează articole: I. P. S. Miron Cristea, patriarhul României, Ema­­noil Bucuță, prof. dr. Marinescu , Țițeica, Aida Vrroni, etc. O interesantă lucrare tehnică Literatura tehnică românească, foarte redusă ca număr, înregis­trează azi, o nouă lucrare de mare importanță și de cel mai real folos practic, prin apariția studiului pre­zentat de d. inginer șef Const. E. Gabrielescu: „Calculul planșelor de beton armat cu armătura încruci­șată”. Lucrarea, care prezintă 34 figuri, 135 formule, 6 tabele și 6 exemple, reduce o serie de calcule dificile și anevoioase, la altele iden­tice cu totul simple și ușoare, acce­sibile tuturor teh­nicienilor de ori­ce specialitate, — menținând cu toate acestea bazele teh­nice iniția­le și teoria strictă a unei dimen­sionări cu totul exacte, care făcând să lucreze toate materialele com­ponente, dă o economie aproape de 40 la sută asupra celorlate ipoteze de calcul, ce se utiliza până acum, înțelegerea este mult ușurată prin exemple complete. Plaiuri săcelene Editura cu acest nume își va in­cepe activitatea la Brașov în cursul lunei în care ne aflăm, prin lansa­rea volumului de epigrame „Sqgil în miniatură” al tânărului Nicolae G. Moisiu. Volumul va fi închinat memoriei maestrului Cincinat Pavelescu, cu ocazia împlinirei unui an de la moarte. Teatrul Majestic La Teatrul Majestic se reprezintă irevocabil ultimele săptămâni cu „TIC-TIC-TIC“, triumfalul specta­col care s-a jucat până azi de 105 ori realizând o serie record în tea­trul românesc. „TIC-TIC-TIC“ se reprezintă­­ în aceiași admirabilă distribuție de la premieră în frunte cu Stroe și Vasi­­lache, Viorica Vrioni, Florica Ste­­rescu, Tilda Radovici, Agnia Bo­­goslava, Jeana Costa,, N. Gărdescu, H. Nicolaide, Stelu Popescu, etc. C­INEMA o O o Savoy: Pygmalion Nu putem să începem această cro­nică, fără să nu facem o remarcă­­ care se impune ca o necesitate im­perioasă. Sunt Unii scriitori de re­putație mondială, cari își vând lu­crările pentru a fi filmate și apoi nu se mai interesează cum sunt a­­doptate și cum sunt interpretate. Aceștia sunt de cele mai multe ori compromiși și ei și opera lor. Ber­nard Shaw, celebrul autor englez, a admis să i se transpună in film, opera sa Pygmalion, care s’a jucat la noi, pe scena teatrului „Com­oe­­dia" sub titlul de ,Florăreasa“. Acest fapt, a fost perfectat nu­mai după ce i s-au dat asigurări formale, autorului englez, că i se va respecta în întregime și dialogu­rile și scenele. Așa se explică de ce Pygmalion, este un film îngrijit și de ce dialogurile originale, sunt de o frumusețe desăvârșită. Subiectul lui Bernard Shaw, a suscitat și mai întreține încă dis­­cuțiuni foarte aprinse, ori de câte ori piesa lui este reprezentată. Mulți s’au întrebat dacă experiența lui Higgins, savantul care transformă pe florăreasa Eliza, într’o damă de lume bună, este posibilă. Desigur că nu s’a ajuns încă la nici o conclu­zie­ valabilă pentru ambele tabere care susțin pro și contra. In orice caz, problema pe care o pune Ber­nard Shaw, este de o profunzime recunoscută de toată lumea și do­­­­vada cea mai bună ne-o dau contro­­versele pe care ea le-a provocat-o. Când Eliza a parvenit să ajungă o damă de elită, grație stăruințelor lui Higgins, ea își da seama că a fost doar obiectul unei experiențe. Indignată pleacă la mama savantu­lui dar acesta a început să-i simtă lipsa și va veni s-o ia din nou la el, acum pentru totdeauna. Rolul principal îl deține o tânără și talentată artistă Jenny Jugo. A făcut din acest personagiu, o bună creație și a avut momente de o sin­ceritate vădită, care face bună im­presie. A știut să fie blândă, supu­să, tandră, pentru ca să devină mai târziu arțăgoasă și neînțelegătoare. Toate aceste faze le-a parcurs cu o ușurință scenică uimitoare și singu­rul nostru regret este că nu o vedem distribuită mai des, pe această co­rectă artistă. Partenerii săi sunt Gustav Gründ­gens, care joacă pe un folc­lorist, colonelul Pickering și Hans Rech­ter, care interpretează rolul savan­tului Higgins. Amândoi sunt în nota justă a rolului și fac două persona­gii corecte și destul de bine con­turate. Regia filmului o semnează reali­zatorul Erich Engel, care a impri­mat acțiunei un tempo viu și sus­ținut și a oferit un cadru potrivit cu textul. Pygmalion, este un film plăcut. r­ei a plecat Ricard în cruciadă. Altă femeie l-a determinat să plece cu ostașii săi în Palestina, unde Sa­razinii puseseră stăpânire pe Ieru­salim,, cetatea sfântă a tuturor cre­dințelor. Această femeie era Alice, fiica regelui Franței, care urma să devină soția lui Ricard, deci regină a Angliei. Ca să scape de Alice, care nu-i plăcea deloc, Ricard pleacă în cruciadă. La Marsilia, trupele lui sunt ame­nințate de foamete. Numai regele Navarei are merinde din belșug. El se oferă să aprovizioneze oastea lui Ricard, cu o singură condiție, ca a­­cesta să se căsătorească cu fiica sa, prințesa Berengaria. Constrâns de împrejurări, Ricard este silit să primească târgul. Dar în mândria lui, nu se duce la nuntă, ci își tri­mite doar... paloșul­ înainte de a pleca spre Palestina. Ricard o vede pe Berengaria și fas­cinat de frumusețea ei, o ia cu dân­sul. Alice, geloasa principesă a Franței, nu poate ierta succesul ri­valei ei și prin intrigi va încerca să o înlăture pe Berengaria. De­ aci pornește conflictul drama­tic, care se desfășoară în cadrul grandios al luptelor pentru elibera­rea Ierusalimului. Mii de figuranți, decoruri impunătoare, scene de masă încă nemaivăzute până în prezent, evoluiază sub bagheta ma­gică a maestrului Cecil B. DeMille. Henry Wilcoxon interpretează pe Ricard Inimă-de-Leu. Loretta Young este fascinanta prințesă Berenga­ria, iar rolul ambițioasei Alice e ju­cat de Katherine DeMille, fiica­ re­­gizorului O romanță de dragoste care a schimbat birta hernii, conflictul în­tre două­ femei frumoase pentru cucerirea unui bărbat puternic, iată ce sunt, „Cruciadele“, monumenta­lul film al maestrului Cecil B. De­Mille. . Martin?"® da lucra Regizeul Oscil E. De Mille, maes­trul căruia ii datorăm filme ca .„Cele zece porunci“, „Regele Regi­lor“ și „Semnul Crucii“, a regizat fa­rm 22 c u Romanț­a de dragoste dintre Ri­card Inimă-de-Leu, regele Angliei, și a frumoasei Berengaria, prințesa de Navara, a fost aleasă de marele regizor. Das sa Ain caua Silii­ciul lin murat al Capitalei — Ridicarea pavilionului național in prezența d-lui ministru dr. C. Angelescu — Sk­ dimki € altó­ făcut ridica­rea pavilionuli Anional la primul centru străjerii Capitalei in prezența i 'C. Angelescu, ministru instr^^Hii. Au fost de^^Hd-nii: revizori aitimie si PostH­ g-ral Negrea­­nu, Pohonțiu, Enescu, Marin Geor­­gescu, Boteztan, col. Sâmboteanu, maior Mustă­cescu, Manoliu, prof. Bănâteanu, ing p. Atanase Popa, Briau etc. La sosirea d-lui ministru dr. C. Angelescu, însoțit de d. general Manolescu, d. locot. col. Pana­­iesc­u a dat raportul cetei compusă din 32 elevi străjeri și 36 eleve străje­­re, toți institutori. Părintele Băd­ulescu a oficiat a­­ioi un serviciu divin, după care a rostit un scurt cuvânt de îndru­mare.­­ A urmat raportul tuturor coman­­­dantelor și comandanților de Cui­buri, pâlcuri, stoluri și ceata, și ri­dicarea pavilionului național în timp ce străjerii intonau imnul re­gal.După rostirea devizei străjerești. ..Credință și muncă pentru țară și rege“, s’a cântat imnul străjerilor iar d. locot.-col. Panaitescu a ară­tat într’o călduroasă cuvântare rostul străjerismului. S’a cântat apoi „urarea M. S. Regelui Carol I“, iar de revizor Es­tante a arătat în fraze luminoase legătura dintre străjerie și învăță­mântul primar. Un străjer și o străjeră au rostit câteva cuvinte în numele camara­zilor lor. Cuvântarea d-lui ministru dr. C. Angelescu D. dr. C. ANGELESCU își incepe cuvântarea spunând că este adânc mulțumit de această educație emi­namente națională. Școala românească nu se mul­țumește azi numai a da cultură, ci caută să dea și educație mora­lă, religioasă și națională. Nu putem rămâne înapoia țări­lor din apus. Când în 1917, d. mi­nistru Angelescu a fost în Statele­ Unite, a cunoscut organizația mo­dernă a tineretului. Asociația „Ba­­îila“, din Italia i-a întărit credința că România trebue să-și organi­zeze și ea tineretul pe baze noi. Noi, grație regelui nostru, spune d-sa, am putut păși acum la înfi­ințarea străjeriei, sora educației premilitare, care va schimba din temelie direcția și mentalitatea poporului nostru. D. ministru Angelescu sublinia­ză apoi cât de mare și de adevă­rat națională este conștiința invă­­țâtorimii noastre. Sprijinul pe care i l-a dat dela 1922 și până azi a arătat cu prisosință tot ceia ce su­fletul lor poate da și cât de mult Cronica plastică La Ateneu, Grigore Manea e foarte greu să treci în revistă multilateralitatea subiectelor în arta plastică, mai ales în pictură, unde artistul are atâtea posibilități de exteriorizare a talentului. Firește că nu toți artiștii abordează genurile în totalitatea lor și o caracteristică a artei plastice constă tocmai în manifestările unilaterale ale unora dintre pictori. In pictură putem a­­vea­ numai peisagiști și portretiști, de pildă, cari să se fixeze in istoria artei fără să mai încerce alt gen, pe când în literatură, bunăoară, nu se găsesc cu ușurință creatori uni­laterali. Aceasta caracteristică sau calitate dacă vreți, rndică enorm meritul celor cari abordează mai multe genuri in arta plastică. Aceste reflecții pe marginea artei plastice ni le-a prilejuit vizitarea expoziției de pictură dela Ateneul Român, a d-lui Grigore Manea. Intr’adevăr, d-sa a reușit să-și maturizeze creația artistică în ge­nul portretului și al peisagiului, a­­rătându-ne că poate să ne dea su­biecte de o reală valoare în genuri­­­­le amintite. Nu ne rămâne decât să subliniem caracteristicile personale cu cari a înțeles să trateze subiec­tele expuse. Astfel în peisagiu, d-sa exclude total elementul dinamic. Nu ele­mentul dinamic al peisagiului în sine, ci balastul animației vitale care strică uneori atât de mult ar­moniei statice a acestui gen.. Prin maniera d-sale, p­eisagiul câștigă întreaga lui valoare și se fixează te­meinic pe poziția la care a știut să-l situeze artistul. Datorită acestei note Manea capătă o maiestate olimpiană, oricare ar fi subiectul tratat, fie marin, fie de altă nuanță; în portrete, dimpotrivă, exclude elementul static și expresivitatea su­biectelor le dă un dinamism bine precizat. Notăm mai caracteristice: „Cu mare viteză” — subiect de o mare valoare hazlie prin contrastul său — „Basarabean” — reprezenta­re aspră a tipului mizeriei rurale — „Bluza albastră”, „Țigan”, „Buco­­vineancă” și ,„Cap de țigancă”. Expoziția d-lui Grigore Manea marchează un talent deplin matu­rizat în genurile ce și-a fixat. N. Olt. FORUM in Tara Minuni­or .... cu SON si BRAN prezintă ... și Zou Zou­n L­I cu iotaphine Becker Azi STAN și BRAN in La Tara Minunilor SI SUS MAIN.LE! cu George O’Brien « obism Alergările de la Floreasca Timpul permițând desfășurarea alergărilor, S.N.I.C. a organizat pen­tru Sâmbătă, o reuniune mixtă de trap. Cu un program bine alcătuit, reuniunea se prezintă atracțioasă. Dintre probele care figurează pe programul reuniunii de Sâmbătă, evidențiem premiul Vegre și Wolo Worthy. Prima, o alergare de con­diție pe reprize, va prilejui o fru­moasă dispută între Rollo, Opanca, Baiadore, Superiot, Champion, Flo­rida, Florența, Dunărea și Tulpina, iar în a doua vom vedea pe Jea­­niine W„ în luptă cu Rai, Florența și Magnat, toți în perfectă formă. PRONOSTICURI 1. Pr. Volșebnița, 2000 m.: Mata­dor, Sorentto, Ieroșoa II, Cosinzsana 2. Pr. Vrăjmaș, 1600 m.: Stuf, Voe­­vodul Țiganilor, Katy Caid. 3. 4. Pr. Vegre, 1600 m.: Rollo. O- panka, Florika, Tulpina, Bajadere., Champion. 5. Pr. R. Windspiel, 1600 m.: Katy Gaid, Sorentto, Vera K, Ducesa. 7. Pr. Volt» Worthy, 1600 m.: Jea­­ainne W„ Rai, Florența. 8. Pr. Georges Willy, 2100 m.: Inel, Rugina, Flying, Pai. ALERGĂRILE DE DUMINICA Duminică se va desfășura o altă reuniune tot de trap. Aceiași per­formeri de valoare ca în reuniunea de Sâmbătă și probele cu concu­renți numeroși, vor ocaziona aler­gări disputate. Mai interesantă alergare este­ premiul Zambila, care va fi un fru­mos duel între Bajadere și Rollo. Dat fiind iuțeala pensionarei din Crotenco, Rollo va fi nevoit să ape­leze la toate resursele sale pentru a câștiga. Programul este încheiat cu un handicap de amatori. Alergarea va fi spectaculoasă deoarece, fiecare concurent va arăta cu totul altă valoare decât cea la mâinile profe­sioniștilor. PRONOSTICURI 1. Pr. Zviozdosca, 1500 m.: Va­­lențio, Pikaver, Sorento, Zălud. 2, 3. Pr. Zoppot. 1600 m. :.Naver­­no, Parma, Legenda, Catinoa, Igor. 4. Pr. Zambila, 1600 m.: Rollo, Bajadere, Saperlot. 6 Pr. Walstreet, 1600 m.: Floren­ța, Colina, Dora Stroeva. 7. Pr. Znimicea, 1600 m.: Elisa­beth Mary, Leu, Dorit. 8. Pr. Walküre, 2000 m.: Tufiș, Val, Ieroșca II. I. M. “*»gi AZI La Reluarea celui mai mare succes al saxonului EȘTI AL MEU! . _ _ cu marea tragediană A. R. P. A, Elisabeth Bergner Orar: teatru-cinema OPERA ROMANA: Rigoletto. TEATRUL NATIONAL: Umbra. REGINA MARIA: Nunta de argint. TEATRUL COMOEDIA: Rose-Marie TEATRUL VESEL: Otto Elefantul. TEATRUL MAJESTIC: Tic-tic-tic. CAPITOL: Pe mările Chinei SAVOY (Victoriei 33). Pyntation, jurnal $1 completare. TRIANON: La barnicra, jurnal și completare». ARD: Episode, jurnal și completare. VOX: Fedora, jurnal și comple­tare. SELECT: Noaptea visurilor mele. BULEVARD PALACE: Noaptea vi­surilor mele. A. R. P. A.: Ești ai meu, jurnal și completare. REGAL: Shanghai. CORSO: Stradivarius. ROXY: Pe mările Chinei. OMNIA: In țara minunilor și Sue inimile. FORUM: in țara cununilor și Zoo» Sou. Marna : CorunuJ dala Folii: Lega gura. FACHE : Carnavalul iubirii și toți- mul ebor. FERDINAND (Atelierele C. F. R.)­­Sclavii hanului și Răpește-mă. TRIUMF (Podul Grand): Prințul arume Mui gi D-na m «

Next