Ţara Noastră, decembrie 1935 (Anul 13, nr. 1029-1050)
1935-12-01 / nr. 1029
PAGINA 2-aFARA NOASTRA Ședința de ert a Camerei — Incidentele de la Sighet. Discuția la Mesaj — Ședința se deschide la ora 4 sub președinția d-lui Mircea Djuvara. Pe banca ministerială d-nii Vaier Pop, ministrul Justiției și Victor Iamandi. INCIDENTELE DE LA SIGHET Se face o comunicare asupra incidentelor de la Sighet care dă naștere unui scandal. D. MODREANU, întreabă ce căuta d. Iile Lazăr în casa d-rului Bali, cu o ceată întreagă de bătăuși. Se naște tumult. Ședința se suspendă. La redeschidere, d. Modreanu spune că nu a insultat pe nimeni. Eu am Întrebuințat cuvinte chiar mai dulci decât s’au întrebuințat aici în mod obișnuit. D. MADGEARU, întrerupând Spune că național-țărăniștilor nu li se dă voie să vorbească și nu le răspunde ministrul ci un deputat. D. PRELIPCEANU (naționalcreștin) : Domnule Madgearu nu primim lecții. D. Modreanu a primit cuvântul și trebuie să conținuie să vorbească. D. I. MIHALACHE arată că era prevenit. D. NICHIFOR ROBU (național-creștin) . Mergeți cu toții la justiție și acolo să vă auziți fiecare cuvântul. D. MODREANU . Poliția a eșit Înaintea cetei care venea dela casa d-rului Tite. D. NICHIFOR ROBU (naționalcreștin) : Pardon, nu era ceată aceasta, era statul național-țărănesc aplicat pe teren. D. I. MIHALACHE : Procurorul mi-a spus mie. D. N. ROBU (național-creștin): Dumneata vorbești așa, când sub guvernarea partidului naționalțărănesc ai scos armata pe stradă și ai omorît pe studentul Popescu, la Rădăuți in Februarie 1931. (Aplauze pe băncile partidului Național-Creștin și majoritate). D. VALER POP, (ministrul Justiției), răspunzând acestei comunicări, arată că ea a fost ridicată eroinat de către național-țărăniști și s’a dat de altfel un comunicat, care nu era altceva decât o parte din raportul d-lui procuror general dela Oradea. D. SOLOMON VIRGIL aruncă cuvinte injurioase. La fel, d. Răducanu. D. PRELIPCEANU (naționalcreștin) : Domnule președinte, pentru că partidul național-țărănesc mai înainte a înțeles să ne dea nouă lecții, țu să remarc, în legătură cu atitudinea pe care a avut-o in prezent, că din ea se vede că această lecție era pentru dumnealor și nu pentru noi. DISCUȚIA LA MESAJ Intrăndu-se în ordinea de zi se ia în discuție adresa de răspuns la Mesajul Tronului. D. Bolonici, luând cuvântul arată că votează adresa de răspuns la Mesaj. Ședința se ridică la ora 6**și jumătate. Azi după amiază ședință. Cereți la toate chioșcurile de ziare numărul 2 al revistei : LINIA DREAPTĂ cu următorul cuprins: A. C. CUZA : Statui românilor. ALEX. HODOȘ : Preoți și prostituate* I. P. PRUNDENI : De la Grimberg la Miron Costin. GEORGE GREGORIAN : Băltoaca. I. LANCRANJAN : Doleanțele preoțimii. DRAGOȘ PROTOPOPESCU : Moartea Sovietelor. G. M. IVANOV : Femeia de stradă în Rusia Sovietică. G. DEACONU : Distribuitorul de ruble roșii. GEORGE ACSINTEANU : O țară de antropofagi. C. FUNDOI „Nimic nu mai cade“ — din viața cluburilor. AUREL ȘTEFANESCU : Statul joacă la loterie. D. I. Cucu : O sută de ani de ofensivă evreiască asupra pământului românesc. A. C. CNZMN : Echivocul prețurilor industriale. C. STAN : Săptămâna politică. VIRGIL ECONOMU : Sportul o școală a vieții. V. NICULESCU : Filmul românesc. Cronica rimată : Geometrie în spațiu. Ilustrațiuni diferite, desene și caricaturi, de Dem și Nie. I «mvi Ad la o pagină din viața Vienei, o muzică divină și o acțiune dramatica EPISODE A va cu PAULA WESSELY și KARL M, m %ß LUDWIG DIEHL Jumu Fox Inf ormațiuni Anul academic al Institului de cultură italiană din București, se va deschide Sâmbătă 30 Noembrie, orele 17, la sediul din calea Victoriei, 196 (Casa Dissescu). Renumitul istoric și arheolog italian d. prof. Roberto Pamibeni, academician al Italiei, va ține conferința inaugurală vorbind despre: „Ideia imperială in antichitate“. Oficiul național I. O. V.. In urma intervențiunilor făcute la C. A. M., a obținut ca aplicarea art. 34 din legea I. O. V. să se facă în sensul ca brevetele pentru desfacerea produselor R. M. S. să fie acordate cu precădere victimelor războiului. In acest sens, cei interesați urmează a se adresa Oficiului național I. O. V. in cel mult 12 zile, pentru a se face recomandațiunile necesare în baza locurilor pe cari C. A. M. le mai are disponibile. Vineri, 29 cor., orele 9 seara, va avea loc la Fundația Carol I conferința a lui Ion V. Gruia, conferențiar de drept public, despre: „Noul proect de lege administrativă“. Conferința face parte din ciclul organizat de Asociația juridică studențească „C. Dissescu”. Federația Cercurilor studențești transilvănene „Avram Iancu”, din București, serbează ziua Unirii, Duminică 1 Decembrie a. c. orele 11 a. m. în sala „Liedertafel“, strada Academiei 20, cu următorul program : D. Vaier Moldovan, prof. univ. Cluj, conferențiază despre : „Unirea Românilor în lumina istoriei“. D-na Marieta Sadova și d-na Marieta Anca de la Teatrul Național „recitări“. D. Viorel Chirideanu de la Opera Română și corul studenților O. N. E. F. de sub conducerea d-lui profesor N. Oancea. Sâmbătă a. a., $0, ert„ Va avea ioa tur ceai dat de asociația „Amicele Tinerelor Fete” în saloanele palatului „Arta” din str. Batiște, pentru mărirea fondului de asișarsfc. Președinții camerelor de muncă din întreaga țară au fost convocați ori dimineață într’o conferință care s’a ținut la Camera de muncă din București in vederea discutării noului proect de lege a meseriilor. Cu acest prilej, d. Valeriu Roman, sub-secretar de stat la muncă a dat o serie de lămuriri cu privire la economia acestui proect. In comisia centrală de disciplină a ministerului Muncii și Sănătății au fost numiți d-nii: G. Macri, consilier la Înalta curte de casație, P. Patriciu, consilier, Titus Ionescu și P. Vișoianu, foști directori generali în ministerul Sănătății. Primim următoarele: D-nii membrii ai Asociației publiciștilor români (AP. R.), sunt rugați să binevoiască să treacă pe la sediul Asociației din calea Victoriei 52, etaj n între orele 6—8 seara. O delegație a oierilor din jud. Sibiu în frunte cu I. N. Munteanu, președintele Asociației oierilor, s’a prezentat azi, dimineață d-lor ministru V. Sassu și subsecretar de stat M. Negură, cărora le-au prezentat moțiunea cuprinzând doleanțele lor votate la congresul de la Sibiu. Moțiunea afirmă că oieritul decade din pricina că rasele degenerează, produsele lasă de dorit din lipsa de pășuni, din cauza impozitelor și din aceea că oierii nu-și pot valorifica produsele. Asociația oierilor cere sprijinul ministerului Agriculturii, propunând diferite măsuri pentru încurajarea acestei ramuri de activitate. D-nii ministru V. Sassu și subsecretar de stat M. Negură au promis tot concursul lor. Membrii Cercului Academic Bănățean, secția București, sunt convocati in adunare generală ordinară. Duminică, 1 Decembrie, ora 8 seara, in localul dbftului din str. Batiște, 33, cu următoarea ordine de zi : cetirea procesului verbal al ședinței anterioare, depunerea raportului comisiei de verificare, alegerea ei ste «saitet, divei», ) LITERATURĂ IDEI COMENTARII Provincia literară trebue apărată Ne obișnuisem a crede în sinceritatea și elanul dârz și apărător de tradiții, al scriitorului de provincie. Poziția sa de creator față de mediul ambiant, alături de cultura trecutului, ferit de perspectiva și erorile snobismului urban, ne îndreptățeau să-l așteptăm ca salvator de epocă, crescut acolo, departe, în inima poporului, nediformat și nealterat de capriciile și demagogia literară. Vom fi vrut cu mai multă vitalitate și mai refractar la tentațiunile care m'șună intre glorie mică și interes abject, între seducție editorială și apviație publică. Presiunile de mentalitate greșită care se nasc în raza metropolelor, au început să evadeze și să creeze dogme falsificate pentru „confecționarea” operei de artă și în provincie. Formula nouă, abstractă, irațională — fără contur intuitiv sau motivație logică — să-și facă loc. Tinerii cititori de provincie odibuesc după zațul revistelor „consacrate“ care, după naiva lor credulitate, aduc adevărul creativ și judiciozitatea critică. După ele își caută convingerile și clarificarea. După ele își încearcă zborul tentațiunilor intime. Trecutul cu ,,vechile” manifestări artistice s’a îndepărtat, și pentru unii din ei, a pierit în orizonturile lui — s’a perimat. Preocupările literare se transformă într’o cimilitură particulară, cu șarade și chei false, unde individul creator închide mereu vanități fără să mai poată să redeschidă calea adevărului pierdut. De aceia avem în epoca literară numai scriitori fără cititori — interes fără entuziasm, pretenții fără sacrificii. Această atmosferă ciudată care crește mereu ca o ceață umedă peste florile de altă dată, ofilind mugurii și deplasând credințele —este opera unor pretinși sacerdoți ai artei, care oficiază cu fumuri goale și sperie literatura cu noi arcușuri pe instrumentele vremii. S’au postat la diferite comandamente și ordonă, mistifică, dărâmă sau, ponegresc inscripții trecute în favoarea rețetei lor. Au inundat instituții, au țigănit reviste și zornăesc mereu în zgomotul străzii și cafenelei. Din capitală s’au cuibărit in provincie și duc lupta pe variate fronturi. printre aceste debușeuri surprindem unele care ne-au rămas legate de suflet și mult prea scumpe nouă, pentru a nu le apăra și învinui. Revistele apărute în diferite puncte ale țării tnde, în loc să se promoveze după vechea tradiție talente bune și sănătoase, cu miez de cugetare și de simțire românească — întrunesc un cenaclu — bine cunoscut la București — ca o colonie demonstrativă de genii ambulante pentru promovarea formelor noi. Această colonie intelectuală, de categorie „avansată’’, și-a găsit debușeuri nepotrivite aducând o pată discordantă in biografia acestor reviste de provincie. Ca publicații românești, toate ar avea nevoe de o armătură cu alt caracter și mai ales cele de la graniță, după cum avem unele foarte bune, reprezentanța creațiunii etnice se impune în mod imperios. De aceia considerăm ca o greșală de tactică culturală din partea conducătorilor care, naivi, s’au extaziat de zgomotul unor nume bucureștene fără să respecte conduita revistei lor. Deopotrivă de condamnat sunt și scriitorii colaboratori care, deși necalificați de talente autentice, s’au grăbit să invadeze cu exhibiții ușoare de prezent, pagini atât de pioase ale trecutului nostru românesc. In unele reviste nu găsești nici critică, nici proză, nici poezie adevărată. Fiecare se mulțumește să „arunce ceva“ ca pentru provincie, nereușit, neisprăvit sau de factură ad-hoc, bazat pe „greutatea” simplei iscălituri. O credință iluzorie, fiindcă cititorii de provincie, cinstiți cum, sunt, iau drept literă de evanghelie tot ce răsare de sub această neglijență. Datoria culturală deci, ne incumbă o atitudine mai dârză și mai circumspectă față de responsabilitatea istorică a literaturii, în urma căreia, să nu lăsăm umbre sau pleavă, ci grâu și lumină. Provincia literară nu aduce numai regionalism cum se pare, ci ea promovează talentele dacă sunt adevărate chiar acolo în mediul lor. Nu le răpește vitalitatea și nu le diformează spiritul după credințe greșite. Nu le uniformizează și nici nu se falsifică, după cum se face în metropolă unde sunt cenacluri și maniere de originalitate. In provincie, literatura crește și se desvoltă aproape de spiritul poporului, se integrează in vitalitatea neamului și ridică la suprafață expresivitatea lui. Trebuesc cultivate însă, încurajate și nu abătute din drumul lor. Când se trimit colaborări din „centru” să nu se arunce lucruri ușoare și discordante, să nu le considere ca un nivel scăzut unde orice „prostie sosită din București”— pentru provincie merge. In felul acesta deservim și literatura, și morala și bunul simț. Provincia literară pentru a creia cu adevărat trebue iubită și apărată. Ion Molea Dialectica naționalismului volumul de esseuri datorit d-lui Nicolae Roșu va apare peste câteva zile în editura „Cultura Națională“. Acest volum, cuprinde un studiu anti-democratic, anti-raționalist și anti-științific, cum și o expunere a fenomenului fundamental al sec. XIX-lea în cultura română. Pașoptismul. Critica sistemelor de filozofie individualiste și atee în religie și raționaliste în gândirea abstractă, cum sunt: spinozismul, cartezianismului, materialismului marxist, etc. cuprind un alt capitol din acest studiu: înfățișarea operei ideologice a lui M. Kogălniceanu, M .Eminescu, N. Bălcescu și Ion Heliade-Rădulescu, până la epigonii de azi: D. R.Motru, Șt. Zeletin și B. Lovinescu, situiază critic poziția culturii românești față de fenomenul culturii universale. La iubirea patrupedă se intitulează volumul de proză al d-lui Matei Alexandrescu, ce va apare in cursul acestei luni, într’o mare editură bucureșteana. Scris intr’un stil dur, plastic și evocator, acest volum promite să fie unul din marile succese al sezonului literar din anul acesta. In acelaș timp, editura „Cartea Românească“ pregătește ediția II-a din volumul de versuri „Leagăn de Îngeri“ cu un portret al d-lui Mac Constantinescu. Jean Vasiliu va face să apară într’o cunoscută editură bucureșteanâ, un roman intitulat „Thermos“. Acest roman este o frescă amplă a mahalalei provinciale și ceea ce ne îndrituie să-i prevedem un succes desăvârșit este tocmai tema romanului care, oricât de mult s’ar scrie, nu putem spune câ-i suficient." In afară de aceasta, autorul posedă multiple calități stilistice, așa că suntem în măsură să-i acordăm atenția cuvenită. Munca literară Cunoscuta revistă „Munca Literară” care anul acesta împlinește trei ani de existență — ne aduce în numărul de Noembrie cu un material destul de bogat și variat. Sub conducerea tânărului scriitor și poet Ioan Georgescu, revista, deși își duce din greu apariția — totuși împlinește un mare rol în publicistică românească. In numărul 24-25 din 24 Noembrie „Munca Literară” — prezintă o seamă de probleme literare, proză și versuri iscălite de scriitori apreciați. Cităm câteva nume de marcă : Scarlat Preajbă, Al. Bibescu, Ioan Georgescu, Paul I. Papadopol, Dinu Roco, M. Ghimbășeanu, etc. Pagini literare revista literară ce apare la Turda sub conducerea poetului gândirist Teodor Murășanu, aduce în numărul pe Noembrie, recent apărut, următoarele colaborări: Mircea Streinul: „Fragment din Taraf sau călătoria omului“ (versuri); Barbu Zevedeiu: „Doi prieteni, Apostolul Pavel și Nietzsche“; Yvonne Rossignon: „Autumnală, Burg“ (versuri); Ion Ștefan: „Propuneri pentru uzul literaților“ (eseu); I. Diamant: „Spiritul artei japoneze“; Cronice ample semnează d-nii: Romulus Demetrescu, Grigore Popa, Alexandru Olteanu, Teodor Murășanu, etc. Revista scriitoarelor și scriitorilor români condusă de d-na Aida Vrroni împlinește nouă ani de existență pe ogorul liiteraturei românești. In numărul pe Noembrie, închinat M. S. Reginei Maria — este o frumoasă omagiere la care s’au adăugat condeele cele mai cunoscute, din publicistica noastră. Semnează articole: I. P. S. Miron Cristea, patriarhul României, Emanoil Bucuță, prof. dr. Marinescu , Țițeica, Aida Vrroni, etc. O interesantă lucrare tehnică Literatura tehnică românească, foarte redusă ca număr, înregistrează azi, o nouă lucrare de mare importanță și de cel mai real folos practic, prin apariția studiului prezentat de d. inginer șef Const. E. Gabrielescu: „Calculul planșelor de beton armat cu armătura încrucișată”. Lucrarea, care prezintă 34 figuri, 135 formule, 6 tabele și 6 exemple, reduce o serie de calcule dificile și anevoioase, la altele identice cu totul simple și ușoare, accesibile tuturor tehnicienilor de orice specialitate, — menținând cu toate acestea bazele tehnice inițiale și teoria strictă a unei dimensionări cu totul exacte, care făcând să lucreze toate materialele componente, dă o economie aproape de 40 la sută asupra celorlate ipoteze de calcul, ce se utiliza până acum, înțelegerea este mult ușurată prin exemple complete. Plaiuri săcelene Editura cu acest nume își va incepe activitatea la Brașov în cursul lunei în care ne aflăm, prin lansarea volumului de epigrame „Sqgil în miniatură” al tânărului Nicolae G. Moisiu. Volumul va fi închinat memoriei maestrului Cincinat Pavelescu, cu ocazia împlinirei unui an de la moarte. Teatrul Majestic La Teatrul Majestic se reprezintă irevocabil ultimele săptămâni cu „TIC-TIC-TIC“, triumfalul spectacol care s-a jucat până azi de 105 ori realizând o serie record în teatrul românesc. „TIC-TIC-TIC“ se reprezintă în aceiași admirabilă distribuție de la premieră în frunte cu Stroe și Vasilache, Viorica Vrioni, Florica Sterescu, Tilda Radovici, Agnia Bogoslava, Jeana Costa,, N. Gărdescu, H. Nicolaide, Stelu Popescu, etc. CINEMA o O o Savoy: Pygmalion Nu putem să începem această cronică, fără să nu facem o remarcă care se impune ca o necesitate imperioasă. Sunt Unii scriitori de reputație mondială, cari își vând lucrările pentru a fi filmate și apoi nu se mai interesează cum sunt adoptate și cum sunt interpretate. Aceștia sunt de cele mai multe ori compromiși și ei și opera lor. Bernard Shaw, celebrul autor englez, a admis să i se transpună in film, opera sa Pygmalion, care s’a jucat la noi, pe scena teatrului „Comoedia" sub titlul de ,Florăreasa“. Acest fapt, a fost perfectat numai după ce i s-au dat asigurări formale, autorului englez, că i se va respecta în întregime și dialogurile și scenele. Așa se explică de ce Pygmalion, este un film îngrijit și de ce dialogurile originale, sunt de o frumusețe desăvârșită. Subiectul lui Bernard Shaw, a suscitat și mai întreține încă discuțiuni foarte aprinse, ori de câte ori piesa lui este reprezentată. Mulți s’au întrebat dacă experiența lui Higgins, savantul care transformă pe florăreasa Eliza, într’o damă de lume bună, este posibilă. Desigur că nu s’a ajuns încă la nici o concluzie valabilă pentru ambele tabere care susțin pro și contra. In orice caz, problema pe care o pune Bernard Shaw, este de o profunzime recunoscută de toată lumea și dovada cea mai bună ne-o dau controversele pe care ea le-a provocat-o. Când Eliza a parvenit să ajungă o damă de elită, grație stăruințelor lui Higgins, ea își da seama că a fost doar obiectul unei experiențe. Indignată pleacă la mama savantului dar acesta a început să-i simtă lipsa și va veni s-o ia din nou la el, acum pentru totdeauna. Rolul principal îl deține o tânără și talentată artistă Jenny Jugo. A făcut din acest personagiu, o bună creație și a avut momente de o sinceritate vădită, care face bună impresie. A știut să fie blândă, supusă, tandră, pentru ca să devină mai târziu arțăgoasă și neînțelegătoare. Toate aceste faze le-a parcurs cu o ușurință scenică uimitoare și singurul nostru regret este că nu o vedem distribuită mai des, pe această corectă artistă. Partenerii săi sunt Gustav Gründgens, care joacă pe un folclorist, colonelul Pickering și Hans Rechter, care interpretează rolul savantului Higgins. Amândoi sunt în nota justă a rolului și fac două personagii corecte și destul de bine conturate. Regia filmului o semnează realizatorul Erich Engel, care a imprimat acțiunei un tempo viu și susținut și a oferit un cadru potrivit cu textul. Pygmalion, este un film plăcut. rei a plecat Ricard în cruciadă. Altă femeie l-a determinat să plece cu ostașii săi în Palestina, unde Sarazinii puseseră stăpânire pe Ierusalim,, cetatea sfântă a tuturor credințelor. Această femeie era Alice, fiica regelui Franței, care urma să devină soția lui Ricard, deci regină a Angliei. Ca să scape de Alice, care nu-i plăcea deloc, Ricard pleacă în cruciadă. La Marsilia, trupele lui sunt amenințate de foamete. Numai regele Navarei are merinde din belșug. El se oferă să aprovizioneze oastea lui Ricard, cu o singură condiție, ca acesta să se căsătorească cu fiica sa, prințesa Berengaria. Constrâns de împrejurări, Ricard este silit să primească târgul. Dar în mândria lui, nu se duce la nuntă, ci își trimite doar... paloșul înainte de a pleca spre Palestina. Ricard o vede pe Berengaria și fascinat de frumusețea ei, o ia cu dânsul. Alice, geloasa principesă a Franței, nu poate ierta succesul rivalei ei și prin intrigi va încerca să o înlăture pe Berengaria. De aci pornește conflictul dramatic, care se desfășoară în cadrul grandios al luptelor pentru eliberarea Ierusalimului. Mii de figuranți, decoruri impunătoare, scene de masă încă nemaivăzute până în prezent, evoluiază sub bagheta magică a maestrului Cecil B. DeMille. Henry Wilcoxon interpretează pe Ricard Inimă-de-Leu. Loretta Young este fascinanta prințesă Berengaria, iar rolul ambițioasei Alice e jucat de Katherine DeMille, fiica regizorului O romanță de dragoste care a schimbat birta hernii, conflictul între două femei frumoase pentru cucerirea unui bărbat puternic, iată ce sunt, „Cruciadele“, monumentalul film al maestrului Cecil B. DeMille. . Martin?"® da lucra Regizeul Oscil E. De Mille, maestrul căruia ii datorăm filme ca .„Cele zece porunci“, „Regele Regilor“ și „Semnul Crucii“, a regizat farm 22 c u Romanța de dragoste dintre Ricard Inimă-de-Leu, regele Angliei, și a frumoasei Berengaria, prințesa de Navara, a fost aleasă de marele regizor. Das sa Ain caua Siliiciul lin murat al Capitalei — Ridicarea pavilionului național in prezența d-lui ministru dr. C. Angelescu — Sk dimki € altó făcut ridicarea pavilionuli Anional la primul centru străjerii Capitalei in prezența i 'C. Angelescu, ministru instr^^Hii. Au fost de^^Hd-nii: revizori aitimie si PostH g-ral Negreanu, Pohonțiu, Enescu, Marin Georgescu, Boteztan, col. Sâmboteanu, maior Mustăcescu, Manoliu, prof. Bănâteanu, ing p. Atanase Popa, Briau etc. La sosirea d-lui ministru dr. C. Angelescu, însoțit de d. general Manolescu, d. locot. col. Panaiescu a dat raportul cetei compusă din 32 elevi străjeri și 36 eleve străjere, toți institutori. Părintele Bădulescu a oficiat aioi un serviciu divin, după care a rostit un scurt cuvânt de îndrumare. A urmat raportul tuturor comandantelor și comandanților de Cuiburi, pâlcuri, stoluri și ceata, și ridicarea pavilionului național în timp ce străjerii intonau imnul regal.După rostirea devizei străjerești. ..Credință și muncă pentru țară și rege“, s’a cântat imnul străjerilor iar d. locot.-col. Panaitescu a arătat într’o călduroasă cuvântare rostul străjerismului. S’a cântat apoi „urarea M. S. Regelui Carol I“, iar de revizor Estante a arătat în fraze luminoase legătura dintre străjerie și învățământul primar. Un străjer și o străjeră au rostit câteva cuvinte în numele camarazilor lor. Cuvântarea d-lui ministru dr. C. Angelescu D. dr. C. ANGELESCU își incepe cuvântarea spunând că este adânc mulțumit de această educație eminamente națională. Școala românească nu se mulțumește azi numai a da cultură, ci caută să dea și educație morală, religioasă și națională. Nu putem rămâne înapoia țărilor din apus. Când în 1917, d. ministru Angelescu a fost în Statele Unite, a cunoscut organizația modernă a tineretului. Asociația „Baîila“, din Italia i-a întărit credința că România trebue să-și organizeze și ea tineretul pe baze noi. Noi, grație regelui nostru, spune d-sa, am putut păși acum la înființarea străjeriei, sora educației premilitare, care va schimba din temelie direcția și mentalitatea poporului nostru. D. ministru Angelescu subliniază apoi cât de mare și de adevărat națională este conștiința invățâtorimii noastre. Sprijinul pe care i l-a dat dela 1922 și până azi a arătat cu prisosință tot ceia ce sufletul lor poate da și cât de mult Cronica plastică La Ateneu, Grigore Manea e foarte greu să treci în revistă multilateralitatea subiectelor în arta plastică, mai ales în pictură, unde artistul are atâtea posibilități de exteriorizare a talentului. Firește că nu toți artiștii abordează genurile în totalitatea lor și o caracteristică a artei plastice constă tocmai în manifestările unilaterale ale unora dintre pictori. In pictură putem avea numai peisagiști și portretiști, de pildă, cari să se fixeze in istoria artei fără să mai încerce alt gen, pe când în literatură, bunăoară, nu se găsesc cu ușurință creatori unilaterali. Aceasta caracteristică sau calitate dacă vreți, rndică enorm meritul celor cari abordează mai multe genuri in arta plastică. Aceste reflecții pe marginea artei plastice ni le-a prilejuit vizitarea expoziției de pictură dela Ateneul Român, a d-lui Grigore Manea. Intr’adevăr, d-sa a reușit să-și maturizeze creația artistică în genul portretului și al peisagiului, arătându-ne că poate să ne dea subiecte de o reală valoare în genurile amintite. Nu ne rămâne decât să subliniem caracteristicile personale cu cari a înțeles să trateze subiectele expuse. Astfel în peisagiu, d-sa exclude total elementul dinamic. Nu elementul dinamic al peisagiului în sine, ci balastul animației vitale care strică uneori atât de mult armoniei statice a acestui gen.. Prin maniera d-sale, peisagiul câștigă întreaga lui valoare și se fixează temeinic pe poziția la care a știut să-l situeze artistul. Datorită acestei note Manea capătă o maiestate olimpiană, oricare ar fi subiectul tratat, fie marin, fie de altă nuanță; în portrete, dimpotrivă, exclude elementul static și expresivitatea subiectelor le dă un dinamism bine precizat. Notăm mai caracteristice: „Cu mare viteză” — subiect de o mare valoare hazlie prin contrastul său — „Basarabean” — reprezentare aspră a tipului mizeriei rurale — „Bluza albastră”, „Țigan”, „Bucovineancă” și ,„Cap de țigancă”. Expoziția d-lui Grigore Manea marchează un talent deplin maturizat în genurile ce și-a fixat. N. Olt. FORUM in Tara Minunior .... cu SON si BRAN prezintă ... și Zou Zoun LI cu iotaphine Becker Azi STAN și BRAN in La Tara Minunilor SI SUS MAIN.LE! cu George O’Brien « obism Alergările de la Floreasca Timpul permițând desfășurarea alergărilor, S.N.I.C. a organizat pentru Sâmbătă, o reuniune mixtă de trap. Cu un program bine alcătuit, reuniunea se prezintă atracțioasă. Dintre probele care figurează pe programul reuniunii de Sâmbătă, evidențiem premiul Vegre și Wolo Worthy. Prima, o alergare de condiție pe reprize, va prilejui o frumoasă dispută între Rollo, Opanca, Baiadore, Superiot, Champion, Florida, Florența, Dunărea și Tulpina, iar în a doua vom vedea pe Jeaniine W„ în luptă cu Rai, Florența și Magnat, toți în perfectă formă. PRONOSTICURI 1. Pr. Volșebnița, 2000 m.: Matador, Sorentto, Ieroșoa II, Cosinzsana 2. Pr. Vrăjmaș, 1600 m.: Stuf, Voevodul Țiganilor, Katy Caid. 3. 4. Pr. Vegre, 1600 m.: Rollo. O- panka, Florika, Tulpina, Bajadere., Champion. 5. Pr. R. Windspiel, 1600 m.: Katy Gaid, Sorentto, Vera K, Ducesa. 7. Pr. Volt» Worthy, 1600 m.: Jeaainne W„ Rai, Florența. 8. Pr. Georges Willy, 2100 m.: Inel, Rugina, Flying, Pai. ALERGĂRILE DE DUMINICA Duminică se va desfășura o altă reuniune tot de trap. Aceiași performeri de valoare ca în reuniunea de Sâmbătă și probele cu concurenți numeroși, vor ocaziona alergări disputate. Mai interesantă alergare este premiul Zambila, care va fi un frumos duel între Bajadere și Rollo. Dat fiind iuțeala pensionarei din Crotenco, Rollo va fi nevoit să apeleze la toate resursele sale pentru a câștiga. Programul este încheiat cu un handicap de amatori. Alergarea va fi spectaculoasă deoarece, fiecare concurent va arăta cu totul altă valoare decât cea la mâinile profesioniștilor. PRONOSTICURI 1. Pr. Zviozdosca, 1500 m.: Valențio, Pikaver, Sorento, Zălud. 2, 3. Pr. Zoppot. 1600 m. :.Naverno, Parma, Legenda, Catinoa, Igor. 4. Pr. Zambila, 1600 m.: Rollo, Bajadere, Saperlot. 6 Pr. Walstreet, 1600 m.: Florența, Colina, Dora Stroeva. 7. Pr. Znimicea, 1600 m.: Elisabeth Mary, Leu, Dorit. 8. Pr. Walküre, 2000 m.: Tufiș, Val, Ieroșca II. I. M. “*»gi AZI La Reluarea celui mai mare succes al saxonului EȘTI AL MEU! . _ _ cu marea tragediană A. R. P. A, Elisabeth Bergner Orar: teatru-cinema OPERA ROMANA: Rigoletto. TEATRUL NATIONAL: Umbra. REGINA MARIA: Nunta de argint. TEATRUL COMOEDIA: Rose-Marie TEATRUL VESEL: Otto Elefantul. TEATRUL MAJESTIC: Tic-tic-tic. CAPITOL: Pe mările Chinei SAVOY (Victoriei 33). Pyntation, jurnal $1 completare. TRIANON: La barnicra, jurnal și completare». ARD: Episode, jurnal și completare. VOX: Fedora, jurnal și completare. SELECT: Noaptea visurilor mele. BULEVARD PALACE: Noaptea visurilor mele. A. R. P. A.: Ești ai meu, jurnal și completare. REGAL: Shanghai. CORSO: Stradivarius. ROXY: Pe mările Chinei. OMNIA: In țara minunilor și Sue inimile. FORUM: in țara cununilor și Zoo» Sou. Marna : CorunuJ dala Folii: Lega gura. FACHE : Carnavalul iubirii și toți- mul ebor. FERDINAND (Atelierele C. F. R.)Sclavii hanului și Răpește-mă. TRIUMF (Podul Grand): Prințul arume Mui gi D-na m «