Țara, iulie 1941 (Anul 1, nr. 67-95)

1941-07-22 / nr. 87

ANUL I. No. 87 8 pagini 2 Lei Sibiu, Marti 22 Iulie 1941 inscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a sub Nr. 1470/1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 745; Redacţia 746; Administraţia 747 O O ABONAMENTE: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei; 3 luni 150 Lei - Pt. preoţi, în­văţători, muncitori, ţărani 400 Lei­­ Pt. autorități, instituțiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29664/941 „DE LA BUG ŞI PÂNĂ LA TISA!“ Conferinţă rostită la Radio de d. prof. Mihai H. Antonescu, Vice­preşedinte şi Preşedinte ad-interim al Consiliului de miniştri. BUCUREŞTI. 21.­­ D. Mihai Antonescu, vice­preşedintele Consi­liului de Miniştri a rostit Sâmbătă la posturile noastre de radio următoa­rea cuvântare: Români, Hrisovul strămoşesc încrustează azi bucuria unui neam cutremurat de luptă, de jertfă şi recunoştinţă. Generalul Antonescu şi brava oşti­re a Regelui Mihai I au intrat în capi­talele sfâşiate ale provinciilor noastre moldovene, în luptă dreaptă şi pur­tată umăr la umăr cu armata glorio­sului Reich german. Războiul crucei şi al luminii ne-au înfrăţit în lupta pentru legea şi glia românească, înfruntând urgia cotropitoare a bolşevismului întunecat, am păşit din nou pe pământul unde de veacuri răsună doina codrilor, buciumul lup­tei şi clopotul creştinătăţii noastre isbăvitoare. Glia lui Ştefan cel Mare şi a lui Ferdinand cel Leal, cu vetrele ei bătrâne şi mănăstiri domneşti a primit din nou mândria libertăţii şi a cre­dinţei sale. Pământul sfânt în care dorm ctito­rii veşniciei noastre, pământul cald de sângele ultimilor desrob­ori, el ne deschide azi pridvor de istorie nouă cu bolţi mari de veac nou. Azi ne-am şters de pe frunte pata robiei, ne-am scos din suflet fierul nedrep­tăţii şi — smulgând neamului vieţi şi inimii româneşti sânge, — păşim din nou senini pe drumul statorniciei noa­stre. Un neam nu poate să-şi trăiască viaţa şi să-şi aprindă viforul puterii decât prin luptă şi prin credinţă. Ne-am spălat în sânge nedrepta­tea, iar credinţei noastre i-am ridi­cat azi catapetesme de lumină, cari răsar sus pe cerul liniştit al Europei prin fapta şi lupta eroilor noştri. De aceea în ceasul când Cernăuţii şi Chişinăul nostru sunt azi din nou stranele bisericii de unire românea­scă, să aprindem candelele recunoş­tinţei pentru Dumnezeul părinţilor no­ştri şi pentru acei cari s’au jertfit în­tru credinţa Lui. Vouă, floare­a neamului, tăiată de destin în lupta desrobirii sfinte, vouă, eroi căzuţi în războiul crucii şi al drep­tăţii; vouă, neamul vă închină azi mân­dria biruinţei care sticleşte în lacri­­mele bucuriei. La gropile voastre neştiute, pe bul­gării calzi de sângele vostru sfânt, în­­genunche azi neamul întreg în rugă­ciune cu făcliile voastre de vitejie şi de glorie. Iar vouă, mame şi sofii de eroi, pă­rinţi şi prunci de mucenici căzuţi în lupta, voi care v'aţi pierdut sufletul şi puterea pentru ca neamul să birue, vouă, ţara vă jură azi nu numai recu­noştinţa, dar grija veşnică. Români. In această zi de Iulie care a cu­prins în lumina ei viaţa sfârşită a Reginei Maria întregitoarea de sufle­te, în această zi care a deschis zorii trişti ai morții lui Ferdinand întregi­torul, neamul românesc închină răz­bunător cutremurarea biruinţei sale tânărului vlăstar al Tronului, lui Mihai I Regele Desrobirii şi al Crucii. Altădată, Regele întregitor spunea după biruinţă cu sfat de istorie: „IA SEAMA, FIUL MEU. MAI CURÂND SE PIERDE DECÂT SE CÂŞTIGĂ IUBIREA ŞI ÎNCREDEREA UNUI POPOR". Azi neamul întreg cu în­credere şi nădejde cere Regelui său să încingă spada pe care i-a dăruit-o Generalul în sfânta zi a Arhanghelu­lui Mihail, fiindcă azi e zi sfântă de biruinţă românească. Şi toată domnia lui să fie ca ziua de azi, zi de glorie şi de luptă, îm­plinitoare de drepturi, desrobitoare de pământuri şi înălţătoare de cre­dinţă. Români, Datorăm această regăsire, această în­fruntare de nedreptate, apărătorului V’a fost trupul supt şi sufletul sfâ­şiat. V’a fost viaţa pustiită şi credinţa în mormânt. De azi înălţaţi-vă cugetul şi juraţi­­vă puterea. Vom zidi o ţară nouă, o ţară stră­lucitoare, o ţară în care veţi aduce toată înţelepciunea încercării voastre şi răzbunarea păcatelor de em­. Basarabia şi Bucovina, vor fi teme­lii ale nouii întrupări româneşti, ale nouei noastre organizări. Aşteptaţi cu încredere munca de reîntemeiere a Generalului, fiindcă Generalul V-a jurat să vegheze până la moarte asupra drepturilor şi vieţii voastre. Români, Zilele de bucurie sunt zile de cu­minecătură, civilizaţiei şi al credinţei Europei, lui Adolf Hitler, care a pornit lupta lui, viforul care răstoarnă cetatea păgână a viperelor comuniste. Şi datorăm armatei, bravului ostaş român, ofiţerilor, trupei şi aviaţiei noastre, dreptul de a putea vorbi cu mândrie în acest colţ al Europei. Dar, mai presus de orice, noi ro­mânii, datorăm biruinţa, gândului şi luptei Generalului Antonescu, care a redeschis cu spada drum nou în istorie pentru neamul prăvălit şi despicat în luptă alături de soldaţii săi, luminiş de viaţă nouă, în care vom intra prin această biruinţă. Luptător şi erou, soldat şi ziditor, acesta este Generalul nostru. De aceea în numele Ţării şi al gu­vernului, în ceasul acesta de dreptate, închinăm generalului nostru tot ce un neam poate dărui mai mare, recunoş­tinţa mândriei şi ctitoria naţională. General Erou şi ziditor, ai binemeri­tat dela Patrie. In această zi de biruinţă, deschi­­deţi-vă toţi sufletul adevărului şi uniţi-va în simţiri, aşa cum s'au unit dealungul veacurilor voevozii şi ră­zeşii, vlădicii şi ctitorii trecutului nostru, aşa cum s’au înfrăţit în pă­mântul biruinţei eroii desrobiori, de eri, de azi şi de totdeauna. COTROPIT, FĂRÂMAT SUB DOM­NII STRĂINE, NEAMUL NOSTRU ŞI-A TRĂIT IN ARCUL DACIC MOŞTENIREA ROMANĂ A UNUI TRECUT IMPERIAL CARE STĂ ASTĂZI TEMELIE IN LIMBA NOA­STRĂ MĂRTURISITOARE DE VEŞ­NICIE, IN LIMBA NOASTRĂ CARE DE DOUĂ MII DE ANI BUCIUMĂ PE COAMA DE MÂNDRIE A CAR­­PAŢILOR ŞI DOINEŞTE PE VA­LURILE RUGULUI ŞI NISTRULUI, ALE TISEI ŞI DUNĂRII. Fiindcă neamul nostru a intrat sub semn de veac nou. Şi d­i umirea noastră trebue sa durăm temelie pentru viitorul ne­sfârşit. Am stat strajă de veacuri împo­triva păgânilor şi întunerecului, am primit în trupul nostru cnutul împi­lărilor şi al jertfelor desrobitoare, pentru ca azi să putem purcede la împlinirea marelui nostru destin. Suntem aci o temelie de lume nouă. PRIN CARPATI DE NORD ŞI POCUTIA NE RIDICĂM DREPT SPRE BALTICA, PRIN MAREA NEAGRA STRĂJUIM STRÂMTORI­LE, PRIN VALURILE DE POALE ALE DUNĂRII PRIVIM BALCANII, PRIN BANAT întindem un braţ spre Adriatica latină, iar prin podişul Transilvaniei ne urcăm spre Europa de Mijloc. Aşezaţi pe Dunăre reprezentăm în civilizaţia Europei şi a Germaniei drumul viitorului, iar zidirea Europei ne va găsi stăpâni la gurile Dunării credincioşi vieii de dreptate ce va să vină. Pe drumul care leagă Europa de Asia şi de Orientul Sudului, stă strajă, bogăţia bătrână a unui popor tânăr. Răscruce de drumuri şi de destine­­poartă de viaţă şi de pază, aceasta este misiunea noastră în arcul Car­­paţilor şi o vom împlini fără şovăire împotriva tuturor piedecilor şi duş­manilor, fiindcă aceasta este chema­rea noastră, care ne vine de dincolo de oameni şi care se va împlini din­colo de zări. Aşa cum în veacul mijlociu am fost pavăza isbăvitoare la Rovinele lui Mircea şi la Podul înalt al lui Ştefan cel Mare, aşa cum acum 20 de ani am înfrânt hoardele comuniste din Budapesta, şi pe Nistru destinul nos­tru ne porunceşte azi să fim pod de lume nouă în civilizaţia Europei de mâine. Fiindcă sângele românesc născut în arcul dacic a suferit două mii de ani­­ mândria lui imperială, ca să-şi poată svâcni în sfârşit dreptul la viaţă şi înălţare. Prin Carpaţii de Nord şi Pocuţia ne ridicăm drept spre Baltică, prin Marea Neagră străjuim Strâmtorile, prin valurile de poale ale Du­nării privim Balcanii, prin Banat întindem un braţ spre Adriatica la­­tină, iar prin podişul Transilvaniei ne urcăm spre Europa de mijloc. Basarabeni şi Bucovineni, Români. Fiţi gata, prin unirea voastră a tuturora, pentru că aceasta plămădire începe. Patriei, prin munca şi lupta noa­stră sâ-i dăruim totul, fiindcă patria e aurul şi bucuria noastră. Patriei, pentru care ne-au murit eroii şi martirii. Patriei pe care Generalul Anto­nescu o va înălţa sus pe culmile de aur ale istoriei. Trăiască Regele Mihai I şi Dinas­tia! Trăiască Generalul erou şi desro­­bitor Antonescu! Trăiască glorioasa Armată a Rei­­chului german. Trăiască aliaţii noştri, marea Ita­lie a Ducelui şi brava Finlandă. Trăiască Adolf Hitler, prăvălitorul comunismului. Trăiască Româna de pretutindeni.

Next