Țara, iulie 1941 (Anul 1, nr. 67-95)

1941-07-22 / nr. 87

Anul I. — Nr. 87 TARA 5 Ardealul în 2,4 ore Ştiri ardelene Braşov — Arestarea unei bande de ţigani hoţi. In urma investigaţiilor făcute de către comisarii Oană şi Dragomi­­rescu, au fost arestaţi ţiganii Gh. Fâşa, Maria Fâşa şi Ioan Fâşa, cari întroducându-se prin spargere în lo­cuinţa d-nei Berth Maria din strada Avram Iancu, au furat o valiză con­ţinând o importantă sumă de bani. Orăştie ORĂŞTIE. — In 12 iulie, muzica militară locală dirijată de apreciatul şef şi compozitor St. I. Brătescu, un mare concert simfonic în beneficiul Crucii­ Roşii, la care au participat mulţi cetăţeni. S-a executat un bogat şi ales program din compozitori străini, început cu Imnul Regal Ro­mân şi Imnul Naţional German, şi din alti. Potp. Nat. de G. Vasilescu şi trei de Lt. I. Brătescu şi un solo executat de I. Hărăguş. Au fost viu aplaudaţi. In pauză au ţinut patriotice cuvân­tări d-nii insp. general prof. Aron Demian şi Er. Knales. In 13 iulie la ora 11 a avut în fata Catedralei prt. marea adunare de în­frăţire, la care au participat mulţi ce­tăţeni, armata, autorităţi etc., care s-a deschis cu Imnul Regal Român şi National German. Au ţinut apoi binesimtite cuvântări ocazionale patriotice şi de înfrăţire a armatelor germano-române contra bolşevismului distrus, d-nii: Lt. col. Alex. Madgearu şi ing. Fr. Drotleff, de încheiere făcându-se urare M. S. Regelui Mihai I Führerului Hitler, G-lului Antonescu şi armatelor alia­te. S-a executat apoi în aplauzele tuturora Imnul National German şi Regal Român. Cugir Am relatat la timp împrejurările în care şi-a găsit moartea prin înecare, copila Istodorescu Mioara în vârstă de 7 anişori. Scriam cu acea ocazie că toate cercetările şi străduinţele depuse, nu au putut duce timp de câteva zile la descoperirea cadavrului. In fine, cercetările şi sondajele fă­cute, au găsit pe micuţa înecată la punctul aşa numit „grilajul“ din drep­tul uzinei de jos. Parchetul Deva a autorizat înmor­mântarea,­­teama eventualelor modificări — cărţi vechi româneşti şi ruseşti. Prin­tre cărţile vechi am remarcat tipări­turile româneşti apărute dincolo de Nistru. In Dubăsari a funcţionat în secolul al XVIII-lea o tipografie ro­mânească. Biblioteca Universităţii din Cluj avea trei tipărituri de la Dubă­sari. La Chişinău mai erau şi altele mai mărunte, tot din secolul al XVIII- lea. Menţionez că dincolo de Nistru există şi azi o literatură românească. Se tipăresc ziare, reviste, calendare şi cărţi româneşti. E adevărat că de la 1919 toate tipăriturile transnistriene sunt comuniste (organul de propa­gandă se numeşte ,,Plugarul Roşu“), dar culoarea roşie nu a ţâşnit spontan din sufletele celor cari scriau, ci s’a impus de către autorităţile sovietice. Sala a treia a Muzeului Bisericesc din Chişinău avea hărţi vechi ale Moldovei dintre Prut şi Nistru, plan­şe, cărţi mai noi, tipăriturile socie­tăţii de istorie şi arheologie biseri­cească, precum şi diverse cărţi şi re­viste tipărite în Basarabia. Răsfoind tipăriturile basarabene am avut oca­zia să constat că la Chişinău în tim­pul ocupaţiei ruseşti (1812—1918) s’au tipărit nenumărate cărţi româneşti, mai ales bisericeşti şi şcolare. In cărţile şcolare tipărite la Tipografia Mitropoliei se citau adesea poeţi ar­deleni, îmi făcea impresia că acele tipărituri sunt necunoscute. După câ­teva zile am putut stabili de fapt că sunt necunoscute. Părintele Paul Mi­­hailovici, un foarte iscusit descope­ritor al trecutului basarabean a fost premiat de Academia Română în 1939 pentru o bibliografie a vechilor cărţi şi reviste basarabene (până la 1918). In acea bibliografie — încă ne­publicată — aducea multe lucruri noi. Făcea cunoscute multe tipărituri ba­sarabene uitate sau necunoscute de erudiţia de azi. Am schiţat colecţiile Muzeului Bi­sericesc de la Chişinău pe care se poate grava inscripţia de la Muzeul Năsăudului „Bonus intra, melior­ext“. Mai era un muzeu bisericesc la Is­mail, alcătuit tot după modelul celui de la Chişinău. Ici colo se mai înjghe­bau şi mici muzee mănăstireşti, orga­nizate de tinerii monahi cu carte, cari toţi erau discipoli ai marelui îndru­mător duhovnicesc Gala Galaction (profesor de studii neotestamentare la Chişinău). Câte din aceste „temple ale Mu­zelor“ există şi azi? Iosif E. Naghiu Vizita făcută de d. Ministru dr. C. Dănulescu la Braşov BRAŞOV. Cu ocazia aflării d-sale în Braşov, d. dr. C. Dănulescu, sub­secretar de stat al Ministerului Mun­cii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale,, împreună cu însoţitorul d-sale, d. dr. Langerer, delegatul german pentru problemele muncitoreşti, a vizitat mai multe instituţii cu caracter munci­toresc din localitate. La Casa Cercuală a Asigurărilor Sociale, înalţii oaspeţi au fost primiţi de către d-nii George Enescu, direc­torul Casei Cercuale şi medic-şef dr. Sglimbea. întregul personal medical şi auxiliar era la datorie. Au fost vizitate pe rând instalaţiile, ambula­toriile, dispensarul T. B. C., farmacia şi birourile, unde s-a constatat cea mai bună ordine şi muncă conştiin­cioasa. D. director George Enescu, a dat delegatului german ample explica­­ţiuni în legătură cu organizarea Case­lor Cercuale de la noi şi funcţionarea acestora. D. ministru dr. Dănulescu a avut ocazie să stea de vorbă cu mai mulţi muncitori asiguraţi, interesându-se despre doleanţele acestora. D-sa a mai luat măsuri pentru aproviziona­rea suficientă a dispensariilor cu me­dicamentele şi aparatele necesare, deasemeni pentru majorarea salarii­lor acelor funcţionari cari sunt re­tribuiţi sub necesităţile vieţii de azi. La camera de Muncă, d. ministru şi însoţitorul d-sale au fost primiţi de către d-nii ing. Lulu Florescu, preşedintele camerei şi dr. Aurel Manea, secretarul general. Oaspeţii au rămas mulţumiţi găsind şi aici în­tregul corp funcţionăresc în deplină şi rodnică activitate. D. Längerer, delegatul german, a primit informaţiuni detailate, privi­toare la înfiinţarea, rostul şi activi­tatea Camerelor de muncă, precum şi la calificarea personală, contrac­tele de muncă, concilieri, cărţi de asigurare, timbre, etc. La judecătoria Camerei de Muncă, judecător şef Nicolae Ionescu a dat toate lămuririle cerute de înalti oaspeţi. Au mai fost vizitate mai multe uzine, atât în oraş cât şi în judeţ, precum şi Grupul etnic german, după care d. ministru Dănulescu şi d. Lan­gerer au părăsit Braşovul. Noul ministru al Italiei prezentând scrisorile de acreditare la JUstawrantul „Pisica ”Neagră” Propr. Eugen V.Subatici din Cluj Str. Regina Maria 10. Telefon 761 se primesc abonamente lunare Preţ convenabil Puternică inunda­ţie şi rupere de nori la Cugir . Asupra comunei noastre şi îm­prejurimilor s’a abătut zilele trecute, un adevărat potop de ploaie, încă după orele 15 cerul, a început a se întuneca, sfârşind prin deslănţuirea a numeroase manifestări electrice. A­­poi o ploaie cu piatră de mărimea unui bob de mazăre, la început, apoi mai mare, s’a deslănţuit, ploaie care intensificându-se a durat timp de 2 ore, neîntrerupt. Diferitele văi şi cele 2 râuri, Râul Mic şi Mare, şi-au mărit debitul de apă, de o aşa manieră, că albiile lor le-au devenit neîncăpătoa­re, pentru puhoiul de apă ce se scur­gea, revărsându-se. In trecerea lor au distrus şi smuls tot ce găseau în cale, copaci mai mici sau mai mari dar care nu aveau o bază bine legată, lemne, butuci, etc. Revărsându-se aşa numita Valea Dăii, întreg acest puhoi de apă, a început a-şi face drum pe strada Principală şi străzile limitrofe, astfel că circulaţia a devenit la un moment dat, imposibilă. Diferite lo­cuinţe care erau sub nivelul străzii, au avut foarte mult de suferiii, de ase­­menea pivniţele caselor, unde apa a pătruns, cauzând pagube simţitoare. In special Uzina de Jos, a avut de suferit pagube destul de mari, dat fiind că apele au invadat magaziile de la subsoluri și chiar unele ateliere. Din informațiunile ce le avem, pagu­bele cauzate sunt cele mai mari pe care le-au suportat locuitorii de pe urma unui asemenea „potop“ pe care locuitorii îl ştiu ca primul ce s’a abă­tut cândva, de o aşa de mare inten­sitate, asupra comunei noastre. Viile, pomii fructiferi, şi celelalte semănă­turi care nu au fost încă secerate sau culese, au avut de suferit mult. Pa­gubele suferite de către Uzinele lo­cale, sunt a se cifra la aproximativ 5,6 milioane lei, la care trebuesc adăugate cele ale particularilor, de­stul de mari și acestea. — Se aduce la cunoştinţa publicului sibian, că Societatea Naţională de Cruce Roşie — Filiala Sibiu — pentru a strânge cotizaţiile vechilor membrii, sau pentru donaţiile ce înlesnesc cu­noscutele înfăptuiri ale Societăţii în a­­ceste clipe de măreţie a Neamului, a format echipe de doamne din Comitet, cari merg din casă în casă, în acest scop. Pentru a dovedi oricând această calitate, doamnele poartă asupra dlor Carnete de Identitate, precum și In­signa de Membră în Comitet. Populaţia din Riga îşi arată recunoş­tinţa faţă de trupele germane desro­­bitoare

Next