Țara, octombrie 1941 (Anul 1, nr. 145-171)

1941-10-01 / nr. 145

ANUL I, No. 145 8 pagini 2 Lei Sibiu, Miercuri 1 Oct. 1941 înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia 11-a sub Nr. 1470/1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 745; Redacţia şi Administraţia Nr. 746 O O ABONAMENTE: anual 500 Lei; lum. in 250 Lei; 3 luni 150 Lei - PL preoţi, în­văţători, muncitori, ţărani 400 Lei - PL autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29664/941 Spre pregătirea elitelor medicale Favorizarea ascensiunii tinerilor­­ „emine­nţi"6 în studiul medicinei­­ cade în preocupările educative ale­­ guvern­ării Mareşalului Antonescu.­­ Min­­itrul Tomescu, amic al tine-­­ retului, „tinăr ministru“ în dorinţa I de a a­vi în ajutorul elevilor emi-­­ nenţi, îfiinţează burse, cari să per-­­ mită î trarea în această nobilă ca­rieră. Crea ea acestor burse însemnează un pas înainte în selecţionarea eli­telor , mai ales a elitelor care se vor va orifica în mijlocul satelor români­şti. Ener­giile renaşterii noastre na­ţionale sunt la sate, iar acestea nu se pot activa decât printr’o înaltă şi înţr­eaptă conducere. Afară de preot­u­i dascăl un element impor­tant es­e medicul. Aceştia formează trinita­ra menită să ducă neamul pe dru­mul reînoirii naţionale. Intre preocupările Universităţii trebue să figureze o permanentă grije pentru pregătirea unei elite cu o misiune sfântă spre satele noastre. Intrarea în facultatea de Medi­cină cu conştiinţa de a servi mai­­ târziu poporul, va da studentului­­ simţul răspunderii şi mai ales con- j ştiinţa vibrantă a îndatoririlor pen- j tru popor. In aceste vremuri de noi orân- i duiri puterea de împrospătare este j în popor, iar Universitatea pregăti- j toare de conducători trebue să-şi j îndrepte privirea spre popor, iubin- î du-1 şi înţelegându-1. Bursierii fa- ! cultăţii de Medicină vor fi purtă* j torii acestor noi gânduri lumină-­­ toare spre noi vremuri. Crearea specialiştilor mai ales în­­ anumite ramuri este o nouă dorinţă I de a ridica prestigiul medicinei, dar I q mai ales a o face utilă­ pentru colec-­i­­­tivitate. Specialiştii cât de mulţi nu­­ lucrează pentru ei, ci mai ales, şi­­ mai ales pentru colectivitate. Având­­ specialişti suficienţi şi suficiente­­ centre cu specialişti, se va exercita­­ o acţiune binefăcătoare nu numai­­ universitară dar şi practică, apoi se­­ va facilita un contact mai intim în-­­ tre medici, ceea ce va favoriza o­­ mişcare culturală ştiinţifică medi-­i cală. Cultura ştiinţifică nu se face prin I ordonanţe nici prin circulări scrise­­ pe hârtie, ci prin oameni — medici ! — care îmbracă haina sfântă a a-­­­postolatului cu DEVIZA PRIN I ŞTIINŢA LA REÎNVIERE. Prof Dr. IULIU HAŢIEGANU ! GUVERNUL FRANCEZ şi independenţa Siriei VICHY, 1. (Rador). Corespon­dentul agenţiei DNR, transmite: Un reprezentant al guvernului francez a spus Luni următoarele: Proclamarea independenţei Siriei de către trădătorul general Catroux nu schimbă nimic din constatările făcute în repetate rânduri de gu­vernul francez şi anume că Franţa nu renunţă la drepturile pe care le are în Levant şi nu recunoaşte nici o schimbare politică sau teritorială care priveşte Siria sau Libanul. Purtătorul de cuvânt al guvernu­lui a adăugat că proclamarea inde­pendenţei Siriei de către Catroux nu poate să influenţeze câtuşi de puţin atitudinea Franţei. 2­421 “ *ve s V v’Hr. y « - . . * ■ GRIGORI ' V '4. ' •' 'S .’.••■•' V­./ V ■-.'OT­CC.''* uv-i ‘ Târnosirea bisericii ortodoxe din Sucleia (Tiraspol) în prezența I. P. S. Sale Mitropolitului Ardealului TIRASPOL, 1. (Rador). In apro­pierea Tiraspolului în comuna Su­cleia a avtu loc târnosirea bisericii din această comună. Poporul satelor de prin împreju­rimi, într’un număr impresionant se adunase în curtea bisericii unde se mai afla în aşteptarea oaspeţilor o companie germană şi una româ­nească cu drapelele în frunte. Sosesc înalţii ierarhi ai bisericii­­ ortodoxe, P. S. S. Nicolae Popovici­­ al Oradei, P. S. S. Vasile al Timi­şoarei, P. S. S. Ciopron al armatei şi P. S. S. Grigore Leu al Huşilor, în­soţiţi de o echipă de 12 preoţi mi­sionari şi arhimandritul I.­­Scriban. I. I. S. S. Nicolae Bălan, Mitro­politul Ardealului, d. prof. Alexia­­nu guvernatorul civil al Transnis­­triei, prof. Sandu, ministru subse­cretar de stat la Culte şi d. general Ghineraru, sunt întâmpinaţi la poarta bisericii de către primarii­­ comunelor cu tradiţionaala pâine şi sare şi de cele două companii care­­ dau onorurile. Arhimandritul luliu Scriban prezintă crucea după care rosteşte următoarele: „A fost dat să coboare lumina Ar­dealului să facă sfinţirea acestui locaş de închinăciune a Moldoveni­lor de peste Nistru. Este un semn al lui Dumnezeu şi o chezăşie a lu­crării ce se săvârşeşte. Marea bu­curie care se revarsă astăzi în a­­ceastă zi a luminii, să fie lumina veşnică şi de nebiruit peste aceste locuri peste care se lăsaseră în­­tunerec“. I. P. S. S. Mitropolitul Bălan, luând cuvântul a spus: „Prin vitejia ostaşilor, Dumnezeu a răsplătit suferinţa atât de înde­lungată a credincioşilor din aceste ţinuturi. Ţara liberă aduce astăzi binecuvântarea sa şi a bisericii sale peste acest pământ românesc, dea­supra căruia apasă greu întunere­­cul şi puterile răului. Poporul de aici este alcătuit din fii ai poporului românesc, de pe bu­zele căruia se desprinde aceiaşi limba dulce moldovenească şi în vi­nele căruia curge acelaşi sânge. Toţi cei ce venim de departe de a-i ducem cuvântul frăţiei româneşti I de pretutindeni, învăluit în hainu ! credinţei. Sfinţind acest locaş să­­ rugăm pe bunul Dumnezeu ca să­­ facă izvor de lumină care să îm­­i părtăşească tuturor întărirea cre­­­­dinţei creştine şi biruinţa Neamului ! D. ministru Sandu a adus bise­­­­ricii din Sucleia o frumoasă icoană­­ a Maicii Domnului dăruită de I. P . S. S. Nicodim, Patriarhul României­­ şi o candelă dăruită de d. general­­ Radu Rosetti ministrul culturii na­­­­ţionale. I. P. S. S. Mitropolitul Ardealu­­­­lui asistat de episcopi şi de un sob­i­bor de preoţi în sfintele odăjdii a­­ oficiat slujba târnosirii bisericii din I .Sucleia cu hramul Sf. Dumitru,­­ fiind de faţă d. guvernator Ale­­j­uianu, d. ministru Sandu, secretar - general Cercavschi, căpetenii al I armatelor germano-române, colonel­­ Georgescu pref. jud. Tiraspol, col.­­ Broşteanu, maior Scribu, primarul­­ oraşului, d-nele conducătoare ale­­ spitalului „Crucea Roşie“ şi corpul­­ funcţionăresc al guvernământului­­ Transnistriei.­­ După ce a făcut înconjurul bise- I ricii şi se unge cu mir sfinţit intră­­­­rile, I. P. S. S. Mitropolitul Bălan ■ deschide după datina străbună bi­­­­sericească uşile mândrului lăcaş de­­ închinare şi de repaus sufletesc. Se­­ oficiază Sf. Liturghie, răspunsurile­­ fiind date de către corul catedralei I din Tighina. De pe treptele loca­­i­şului sfinţit se rostesc cuvântări. Primul ia cuvântul I. P. S. Mi­­­­tropolitul Bălan, apoi la sfârşit I. I P. S. S. Mitropolitul Bălan s’a a-­­ dresat în limba germană căpitanu­lui Lehmann comandantul compa­­­­niei germane 572 şi soldaţilor săi,­­ prin osârdia cărora s’a refăcut lo­­­­caşul bisericesc din Sucleia. D. căpitan Lehmann a mulţumit­­ apoi I. P. S. S. Mitropolit al Ardea­ I lului pentru cuvintele ce a adresat­­ armatei germane şi marelui ei con­­j­ducător. Arată că fapta soldaţilor I germani trebue să însoţească şi mai­­ mult cele două naţiuni care duc­­ lupta împotriva duşmanilor creşti­­­­nismului şi ai civilizaţiei, încheie I cu calde urări pentru Majestatea Sa­­ Regele, Mareşalul Antonescu şi Ar­­­­mata Română.­­ A luat cuvântul apoi d. Alexianu I guvernatorul Transnistriei.­­ A urmat apoi solemnitatea deco­­r rării căpitanului Lehmann, subofi- I­ţerilor şi soldaţilor din unitatea de­­ companie germană 572 care a l lu­■ crat la restaurarea bisericii din Su­­­­cleia. La sfârşit s-a oficiat botezul a 30­­ prunci de Români din Sucleia. Slujba a fost săvârşită de P. S.­­ S. Gri­gore Leu episcopul Huşilor,­­ naşi şi naşe fiind d-nele de la socie­­­­tatea naţională a „Crucii Roşii“.­­ In după amiaza zilei, la spitalul I Nr. 2 din Tiraspol, I. P. S. S. Mi­­t­­ropolitul Bălan a oficiat cununia­­ religioasă a unui ofițer rănit pe­­ câmpul de onoare. Bolşevismul va fi exterminat, — se declară la Berlin BERLIN, 1 (Rador). Având în vedere nenumăratele victorii dobân­dite de trupele germane de la înce­putul războiului şi mai ales succe-­­ sele obţinute pe frontul de răsărit,­­ care sunt unice în istorie, svonurile răspândite de anumite posturi de emisiune străine cu privire la pre­tinsele încercări de pace­­ acute de dermani se califică de la sine şi se vădesc a nu fi altceva decât încer­cări de influenţare a spiritelor naive. La ministerul de externe al Rei­­cului, aceste svonuri sunt desmin­­ţite în chipul cel mai categoric. La o întrebare pusă de ziariştii străini, s’a răspuns că aceste svonuri răs­pândite de propaganda inamică nu conţin nici cel mai mic sâmbure de adevăr. S’a hotărît odată pentru totdeauna că nu se va face pace cu Sovietele, ci lupta va fi dusă până la nimicirea lor. Orice pact cu bol­șevismul este exclus. Presa americană şi bătălia din Atlantic NEW-YORK, 1 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei DNR anunţă: „Ne­w-York Times" constată că bă­­talia din Atlantic este „cea mai critică din întregul războiu“. Ziarul subliniază că Germania scu­fundă vase de comerţ engleze în pro­porţii înspăimântătoare şi că nu poate fi nici­odată îndoială cu privire la nihrl­io şi nici firpfiSin hit Milioane de kilograme de mărfuri îngrămădite în Statele Unite pentru Anglia sunt inutile în cazul când nu vor putea fi transportate la locul de destinaţie. De aceia construcţia de vase în Statele Unite va trebui să fie sincronizată de producţia materia­lului. Şi ziarul încheie astfel: „dacă An­glia nu va fi în stare să câştige bă­tălia din Atlantic cu ajutorul Statelor Unite, atunci Marea Britanie nu va putea nici­odată să câştige războiul". S’A DESCHIS „CONFE­RINŢA CELOR TREI PUTERI4' STOCKHOLM, 1 (Rador). — Co-­­­respondentul agenţiei DNR trans-­­­mite: Agenţia Reuter anunţă că Luni­­ a fost deschisă „conferinţa celor­­ trei puteri". 1

Next