Țara, martie 1942 (Anul 2, nr. 48-72)

1942-03-01 / nr. 48

ANUL II, No. 48 Hristos in Universi­tatea Ardealului de GRIGORIE T. MARCU „începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu" — spune Sfânta Carte. Nu e vorba de temerea neroadă care para­lizează elanurile constructive în atâtea împrejurări cruciale ale vieţii, ci de grija delicată — purceasă din cea mai curată iubire faţă de Atoateţiitorul — de-a nu jicni prin nici un pas greşit ne­măsurata Lui bunătate, din plinătatea căreia lumea primeşte zi de zi dar peste dar. Până şi cel mai puţin instruit creş­­tin ştie ce aşteaptă Dumnezeu de la el: să plinească voia Lui preasfântă în ori­­ce împrejurări, să se ofere pe sine şi toată viaţa sa lui Hristos Mântuitorul, care ne-a arătat tuturor că se poate vie­ţui în trup şi fără a fi sâmbriaş al pă­catului, nare fără cârmă purtată în­coace şi încolo de viforniţa tuturor ispi­telor şi trântită de stâncile colţuroase ale fărădelegilor cari apar la tot pasul pe cărările sucite ale lumii acesteia. După multă alergătură zadarnică şi vânare de vânt, obosit de căutările sale înfrigurate după adevăr pe la uşile străine ale atâtor concepţii despre lume şi viaţă, de-o trăinicie discutabilă, vea­cul nostru se întoarce pocăit — încet, dar sigur — la Hristos Mântuitorul. Semn lămurit că El există şi împarte, tuturor celor ce-1 caută cu inimă cu­ra “ belşugul harului Său, cu toate cu­tezătoarele încercări ce s’au făcut de atâtea ori, de a-1 doborî de pe altarele în care se preamăreşte de veacuri şi de-al smulge din inimile oamenilor. Istoria a văzut prăbuşindu-se atâtea împărăţii puternice şi întinse "-'t lu­mea; mari căpitani de oştiri cari s’au acoperit de glorie pe câmpurile de luptă au fost daţi uitării mult mai de­vreme decât ar fi putut bănui cineva. Hristos singur a rămas neclintit pe sfintele Sale prestoluri şi valul celor ce caută odihnă suflet. Iar lor la sânul Său iubitor, în ciuda tuturor asalturilor ne­credinţei, s’a îngroşat pe măsu­r ce ne-am depărtat de sorocul mântuitoa­relor Sale osteneli de Dumnezeu întru­pat. învăţătura Lui e unica valoare ne­­împuţinată de dintele vremii. E Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor. E culme înălţătoare între două lumi: cine se strădueşte să a­jungă pe creştetul ei, a răstit din mn^-'” la viaţ“ Suprema gr”­; a Bisericii lui Hristos în lum zace în a arăta tuturor 'be­telor calea care duce la această culme — şi a­re ajutor­ să dobândea0" " în­­comparabila favoare de-a se şti răzi­­mate pe tăria f! neajunsă. Bărbat şi femee, sărac şi bogat, bătrân şi tânăr, învăţat şi ne' -Vc* — toţi treble să ştie că Hristos le zice tuturor: „Veniţi la mine . . . căci fără de mine nu pu­teţi face nimic." Şi să-i asculte dumne­­zeească poftire la nuntă. Intre preocupările de căpetenie ale înainte stătătorilor Universităţii Daciei Superioare, încă din primele luni ale tristei şi vremelnicei ei sălăşluiri aici la Sibiu, am descifrat cu firească mul­ţumire grija de­ a acorda studenţimii ardelene putinţa unei asistenţe duhov­ (Continuare in pag. 3) 8 pagini 2 Lei Sibiu, Duminecă 1 Martie 1942 DIRECTORI GRIGORI POPA Înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a sub Nr. 1470,1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 745; Redacţia şi Administraţia Nr. 746 O O ABONAMENTE: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei; 3 luni 150 Lei • Pt. preoţi, în­văţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pt. autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29064/941 Şedinţa extraordinară a Comitetului central al Consiliului de Patronaj BUCUREŞTI, 28.­­ Vineri după amiază, într’unul din saloanele de recepţie ale Preşedinţiei Consiliu­­lui de Miniştri s’a ţinut o şedinţă extraordinară a comitetului central al Consiliului de patronaj. Şedinţa a fost onorată cu prezenţa M. Sale Reginei Marie Elena. Cu puţin timp înainte de începerea şedinţei Majestatea Sa urmată de dnele de onoare a sosit însoţită de dna Ma­­ria Mareşal Antonescu şi de d. prof. Mihai Antonescu vice-preşedintele Consiliului. După aceia dna Maria Mareşal Antonescu a prezentat M. S. Reginei Mame, pe toate dnele membre ale comitetului Consiliului de Patronaj. Au luat parte şi d-nii: p­rof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu, gene­ral Şteflea, d-na Petrovici, d-na Burileanu, d-na Orghidan, d-na Sanda I. Mateiu, d-na Xenia An­­dreescu, d-na Veturia Manuilă, dra Georgescu, dr. I. Stoichiţă, consi­lier Al. Procop Dumitrescu de la Luând cuvântul d. prof. Mihai Antonescu a spus următoarele: „Majestate, doamnă preşedintă, d-lor miniştri, doamnelor. Sunt fericit că în numele guvernu­lui pot să salut pe Majestatea Voastră azi aci în fruntea operei de patronaj, care este o mândrie a ţării noastre şi să exprim recunoştinţa noastră a tu­turor pentru opera naţională a Consi­liului de patronaj, pentru opera de războiu, pentru opera de asistenţă so­cială pe care a înfăptuit-o într’un an,­ într’un popas atât de scurt, în ceasuri­­ atât de grele, în împrejurări atât de­­ mari.­­ Maiestate, am râvnit ca acest con-­­ siliu de patronaj al operelor sociale­­ să cuprindă în organizarea lui toată iniţiativa românească, toate societă­ţile româneşti de asistenţă, şi să ajute, să îndemne prin strădania lui toată opera socială a femeii române. Exi­stau fără îndoială în ţara noastră şi există încă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim, dacă vrem într’adevăr ca opera ro­mânească să fie întotdeauna un în­demn educator. Astfel societatea or­todoxă a femeilor române a lucrat pe un plan spiritual şi religios: d-na Cantacuzino a considerat că trebue să cuprindă activitatea sa în acţiunea naţională a statului nostru mergând personal la Odesa şi organizând ma­nifestări româneşti. De asemenea so­cietatea naţională de „Cruce Rosie" a sprijinit răspunderile guvernului şi a ajutat armata în ceasurile grele ale războiului, în special în opera de transportare a răniţilor. Societatea de Cruce Rosie a muncit alături de Con­siliul de patronat ca şi în organizarea spitalelor, la îndeplinirea acestei mari onere de asistenţă a răniţilor noştri bravi. Am prilejul cel mai potrivit ca să înalta Curte de Casaţie, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilier D. Stănescu de la Consiliul de Patro­naj, Maiorul C. Stă­escu, dr. Al. Rădulescu, Constantin Brătescu, dr. Prod­an, maior Mihuţ etc. Cuvintele doamnei Maria Mareşal Antonescu La deschiderea şedinţei d-na Ma­ria Mareşal Antonescu a rostit ur­mătoarele cuvinte: „Consiliul de patronaj al operelor sociale este fe­ricit de a avea în mijlocul său pe M. S. Regina Mamă Elena şi o roa­gă a binevoi să prezideze şedinţa. Totodată în numele Consiliului de Patronaj ţin să exprim toată recu­noştinţa noastră îndrumătorului nostru dlui vice-preş. al Consiliului de Miniştri prof. Mihai Antonescu“. întreaga asistenţă omagiază căldu­ros pe M. S. Regina Mamă Elena, exprim societăţii de Cruce Roşie re­cunoştinţa guvernului pentru sprijinul pe care l-a dat armatei şi pentru cola­borarea pe care a adus-o Consiliului de patronaj în această mare răspun­dere. Celelalte societăţi, pe care nu le citez, ca să nu fac ofense unei omi­siuni, dar cărora le îndrept o egală considerare, celelalte societăţi au spri­jinit activitatea Consiliul­ de patro­naj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit în Consiliul de patronaj, în or­ganizarea lui centrală, în activitatea doamnelor care s’au organizat în condițiuni atât de grele şi atât de re­pede în comitete pe care le-au format fie pentru ajutorul soldatului, fie pen­tru îngrijirea spitalelor si organizarea sanatoriilor proprii, fie pentru ajuto­rul de iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie în atelierele de confecţio­narea hainelor si opera de asistenta copilului si în sprijinirea căminelor si cantinelor. în toate acestea am găsit, vă mărturisesc, pilde de ceea ce poate să înfăptuiască în ceasuri grele femeia română. De aceea, Majestate, adresându-Vă un omagiu pentru prezenta Majestătii Voastre si mulţumind doamnei Ma­reşal Antonescu, pe care o privesc cum zi de zi îşi macină viaţa neobo­sită în strădanie. Vă închin în reali­tate cel mai mare respect pe care, ca român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară pu­terile unui neam prin instituţiile si prin afirmările naţionale. Femeia română a probat, prin acti­vitatea D-Voastră, că este la înălţi­mea ceasurilor mari pe care le trăim cu jertfa armatei noastre, că lupta noastră naţională îşi găseşte azi afir­marea dreptăţii noastre,­­ găsim în ea chezăşie, aceeaşi siguranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaşi sprijin. Consiliului de patronaj îi mărturi­sesc omagiul meu pentru că femeia română își poate dovedi prezența în istoria sfântului nostru războiu și în ceasurile grele de azi. Din inimă vă doresc ca activitatea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răspântie de vifor. Ani dea rândul am privit sta­tul şi naţiunea ca o abstracţie, le-am cântat în cuvinte, le-am zugrăvit în declamaţii şi foarte puţine le-am slujit în crezul de viaţă şi voinţă, cărora le închinăm toată puterea de fapt a drepturilor şi îndatoririlor patriei. Doresc Consiliului de patronaj ca alături de marea misiune de sprijinire a operei naţionale de reclădire a nea­mului alături de strădania lui de a în­temeia ţara Regelui Mihai, sprijinind pe Mareşalul Antonescu şi guvernul lui în opera naţională pe care o va în­făptui, să poată deschide porţi noi fe­meii române de mâine, pentru ca din exemplul jertfei şi muncii D-Voastră de azi, să poată să găsească în ge­neraţiile ce trebue să ţeasă veşnicia noastră, adevărata chemare, adevăra­tul destin al femeii de totdeauna. Cu acest crez, mulţumindu-Vă Ma­iestate că aţi ţinut să participaţi la această şedinţă de închinare activi­tăţii trecute, vă urez doamnă preşe­dintă să găsiţi întotdeauna în puterile credinţei D-Voastră aceeaşi neoste­nită înfăptuire, să puteţi să constituiţi totdeauna acelaşi mare exemplu şi să daţi neamului aceeaşi contribuţie pe care sunt sigur că istoria noastră o va reţine". Cuvintele d-lui vice­preşedinte au fost viu aplaudate de întreaga asis­tentă. D. consilier D. Stăncescu, din par­tea Consiliului de patronaj, a dat ci­tire raportului de activitate, din care se arată că deşi în plină organizare şi definire a obiectivelor sale, Consi­liul de patronat al operelor sociale, în decursul ultimelor luni şi-a continuat şi accentuat activitatea pe planul pro­pagandei pentru o acţiune­ socială, şi mai ales pe planul realizărilor din do­meniul operelor de interes social. Cuvântarea dlui Prof. Mihai Antonescu vicepreşedintele Consiliului de miniştri Zăcămintele de petrol şi de rafinarii din Iran sunt păzite de trupe indiene ISTAMBUL­­ (Rador). Coresp. Agenţiei ONR retransmite o infor­maţie a Agenţiei telegrafice turcă, care semnalează din Teheran că marile zăcăminte de petrol şi marile rafinerii ale Iranului, unde lucrea­ză 1006 supuşi britanici, 1400 ira­nieni şi cam o mie de indieni, sunt păzite actualmente de trupe in­diene. Se mai arată în aceiaşi informa­ţie că forţele aliate din Africa de Nord şi din Orientul mijlociu, de­pind acum, aproape exclusv de ra­finăriile din Iran, a căror impor­tanţă a crescut enorm.

Next