Țara, martie 1942 (Anul 2, nr. 48-72)
1942-03-01 / nr. 48
ANUL II, No. 48 Hristos in Universitatea Ardealului de GRIGORIE T. MARCU „începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu" — spune Sfânta Carte. Nu e vorba de temerea neroadă care paralizează elanurile constructive în atâtea împrejurări cruciale ale vieţii, ci de grija delicată — purceasă din cea mai curată iubire faţă de Atoateţiitorul — de-a nu jicni prin nici un pas greşit nemăsurata Lui bunătate, din plinătatea căreia lumea primeşte zi de zi dar peste dar. Până şi cel mai puţin instruit creştin ştie ce aşteaptă Dumnezeu de la el: să plinească voia Lui preasfântă în orice împrejurări, să se ofere pe sine şi toată viaţa sa lui Hristos Mântuitorul, care ne-a arătat tuturor că se poate vieţui în trup şi fără a fi sâmbriaş al păcatului, nare fără cârmă purtată încoace şi încolo de viforniţa tuturor ispitelor şi trântită de stâncile colţuroase ale fărădelegilor cari apar la tot pasul pe cărările sucite ale lumii acesteia. După multă alergătură zadarnică şi vânare de vânt, obosit de căutările sale înfrigurate după adevăr pe la uşile străine ale atâtor concepţii despre lume şi viaţă, de-o trăinicie discutabilă, veacul nostru se întoarce pocăit — încet, dar sigur — la Hristos Mântuitorul. Semn lămurit că El există şi împarte, tuturor celor ce-1 caută cu inimă cura “ belşugul harului Său, cu toate cutezătoarele încercări ce s’au făcut de atâtea ori, de a-1 doborî de pe altarele în care se preamăreşte de veacuri şi de-al smulge din inimile oamenilor. Istoria a văzut prăbuşindu-se atâtea împărăţii puternice şi întinse "-'t lumea; mari căpitani de oştiri cari s’au acoperit de glorie pe câmpurile de luptă au fost daţi uitării mult mai devreme decât ar fi putut bănui cineva. Hristos singur a rămas neclintit pe sfintele Sale prestoluri şi valul celor ce caută odihnă suflet. Iar lor la sânul Său iubitor, în ciuda tuturor asalturilor necredinţei, s’a îngroşat pe măsur ce ne-am depărtat de sorocul mântuitoarelor Sale osteneli de Dumnezeu întrupat. învăţătura Lui e unica valoare neîmpuţinată de dintele vremii. E Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor. E culme înălţătoare între două lumi: cine se strădueşte să ajungă pe creştetul ei, a răstit din mn^-'” la viaţ“ Suprema gr”; a Bisericii lui Hristos în lum zace în a arăta tuturor 'betelor calea care duce la această culme — şi are ajutor să dobândea0" " încomparabila favoare de-a se şti răzimate pe tăria f! neajunsă. Bărbat şi femee, sărac şi bogat, bătrân şi tânăr, învăţat şi ne' -Vc* — toţi treble să ştie că Hristos le zice tuturor: „Veniţi la mine . . . căci fără de mine nu puteţi face nimic." Şi să-i asculte dumnezeească poftire la nuntă. Intre preocupările de căpetenie ale înainte stătătorilor Universităţii Daciei Superioare, încă din primele luni ale tristei şi vremelnicei ei sălăşluiri aici la Sibiu, am descifrat cu firească mulţumire grija de a acorda studenţimii ardelene putinţa unei asistenţe duhov (Continuare in pag. 3) 8 pagini 2 Lei Sibiu, Duminecă 1 Martie 1942 DIRECTORI GRIGORI POPA Înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a sub Nr. 1470,1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 745; Redacţia şi Administraţia Nr. 746 O O ABONAMENTE: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei; 3 luni 150 Lei • Pt. preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pt. autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29064/941 Şedinţa extraordinară a Comitetului central al Consiliului de Patronaj BUCUREŞTI, 28. Vineri după amiază, într’unul din saloanele de recepţie ale Preşedinţiei Consiliului de Miniştri s’a ţinut o şedinţă extraordinară a comitetului central al Consiliului de patronaj. Şedinţa a fost onorată cu prezenţa M. Sale Reginei Marie Elena. Cu puţin timp înainte de începerea şedinţei Majestatea Sa urmată de dnele de onoare a sosit însoţită de dna Maria Mareşal Antonescu şi de d. prof. Mihai Antonescu vice-preşedintele Consiliului. După aceia dna Maria Mareşal Antonescu a prezentat M. S. Reginei Mame, pe toate dnele membre ale comitetului Consiliului de Patronaj. Au luat parte şi d-nii: prof. I. Petrovici, general Dumitru Popescu, dr. Petre Tomescu, general Şteflea, d-na Petrovici, d-na Burileanu, d-na Orghidan, d-na Sanda I. Mateiu, d-na Xenia Andreescu, d-na Veturia Manuilă, dra Georgescu, dr. I. Stoichiţă, consilier Al. Procop Dumitrescu de la Luând cuvântul d. prof. Mihai Antonescu a spus următoarele: „Majestate, doamnă preşedintă, d-lor miniştri, doamnelor. Sunt fericit că în numele guvernului pot să salut pe Majestatea Voastră azi aci în fruntea operei de patronaj, care este o mândrie a ţării noastre şi să exprim recunoştinţa noastră a tuturor pentru opera naţională a Consiliului de patronaj, pentru opera de războiu, pentru opera de asistenţă socială pe care a înfăptuit-o într’un an, într’un popas atât de scurt, în ceasuri atât de grele, în împrejurări atât de mari. Maiestate, am râvnit ca acest con- siliu de patronaj al operelor sociale să cuprindă în organizarea lui toată iniţiativa românească, toate societăţile româneşti de asistenţă, şi să ajute, să îndemne prin strădania lui toată opera socială a femeii române. Existau fără îndoială în ţara noastră şi există încă foarte multe societăţi cu un trecut pe care trebue să-l cinstim, dacă vrem într’adevăr ca opera românească să fie întotdeauna un îndemn educator. Astfel societatea ortodoxă a femeilor române a lucrat pe un plan spiritual şi religios: d-na Cantacuzino a considerat că trebue să cuprindă activitatea sa în acţiunea naţională a statului nostru mergând personal la Odesa şi organizând manifestări româneşti. De asemenea societatea naţională de „Cruce Rosie" a sprijinit răspunderile guvernului şi a ajutat armata în ceasurile grele ale războiului, în special în opera de transportare a răniţilor. Societatea de Cruce Rosie a muncit alături de Consiliul de patronat ca şi în organizarea spitalelor, la îndeplinirea acestei mari onere de asistenţă a răniţilor noştri bravi. Am prilejul cel mai potrivit ca să înalta Curte de Casaţie, dr. Aurel Voina, Sabin Manuilă, consilier D. Stănescu de la Consiliul de Patronaj, Maiorul C. Stăescu, dr. Al. Rădulescu, Constantin Brătescu, dr. Prodan, maior Mihuţ etc. Cuvintele doamnei Maria Mareşal Antonescu La deschiderea şedinţei d-na Maria Mareşal Antonescu a rostit următoarele cuvinte: „Consiliul de patronaj al operelor sociale este fericit de a avea în mijlocul său pe M. S. Regina Mamă Elena şi o roagă a binevoi să prezideze şedinţa. Totodată în numele Consiliului de Patronaj ţin să exprim toată recunoştinţa noastră îndrumătorului nostru dlui vice-preş. al Consiliului de Miniştri prof. Mihai Antonescu“. întreaga asistenţă omagiază călduros pe M. S. Regina Mamă Elena, exprim societăţii de Cruce Roşie recunoştinţa guvernului pentru sprijinul pe care l-a dat armatei şi pentru colaborarea pe care a adus-o Consiliului de patronaj în această mare răspundere. Celelalte societăţi, pe care nu le citez, ca să nu fac ofense unei omisiuni, dar cărora le îndrept o egală considerare, celelalte societăţi au sprijinit activitatea Consiliul de patronaj. Trebue însă să mărturisesc că am găsit în Consiliul de patronaj, în organizarea lui centrală, în activitatea doamnelor care s’au organizat în condițiuni atât de grele şi atât de repede în comitete pe care le-au format fie pentru ajutorul soldatului, fie pentru îngrijirea spitalelor si organizarea sanatoriilor proprii, fie pentru ajutorul de iarnă, fie pentru toate celelalte opere, fie în atelierele de confecţionarea hainelor si opera de asistenta copilului si în sprijinirea căminelor si cantinelor. în toate acestea am găsit, vă mărturisesc, pilde de ceea ce poate să înfăptuiască în ceasuri grele femeia română. De aceea, Majestate, adresându-Vă un omagiu pentru prezenta Majestătii Voastre si mulţumind doamnei Mareşal Antonescu, pe care o privesc cum zi de zi îşi macină viaţa neobosită în strădanie. Vă închin în realitate cel mai mare respect pe care, ca român, îl adresez femeii române. In ceasurile mari se măsoară puterile unui neam prin instituţiile si prin afirmările naţionale. Femeia română a probat, prin activitatea D-Voastră, că este la înălţimea ceasurilor mari pe care le trăim cu jertfa armatei noastre, că lupta noastră naţională îşi găseşte azi afirmarea dreptăţii noastre, găsim în ea chezăşie, aceeaşi siguranţă, aceeaşi îmbărbătare, acelaşi sprijin. Consiliului de patronaj îi mărturisesc omagiul meu pentru că femeia română își poate dovedi prezența în istoria sfântului nostru războiu și în ceasurile grele de azi. Din inimă vă doresc ca activitatea anului viitor să fie tot atât de rodnică. Neamul nostru este la o răspântie de vifor. Ani dea rândul am privit statul şi naţiunea ca o abstracţie, le-am cântat în cuvinte, le-am zugrăvit în declamaţii şi foarte puţine le-am slujit în crezul de viaţă şi voinţă, cărora le închinăm toată puterea de fapt a drepturilor şi îndatoririlor patriei. Doresc Consiliului de patronaj ca alături de marea misiune de sprijinire a operei naţionale de reclădire a neamului alături de strădania lui de a întemeia ţara Regelui Mihai, sprijinind pe Mareşalul Antonescu şi guvernul lui în opera naţională pe care o va înfăptui, să poată deschide porţi noi femeii române de mâine, pentru ca din exemplul jertfei şi muncii D-Voastră de azi, să poată să găsească în generaţiile ce trebue să ţeasă veşnicia noastră, adevărata chemare, adevăratul destin al femeii de totdeauna. Cu acest crez, mulţumindu-Vă Maiestate că aţi ţinut să participaţi la această şedinţă de închinare activităţii trecute, vă urez doamnă preşedintă să găsiţi întotdeauna în puterile credinţei D-Voastră aceeaşi neostenită înfăptuire, să puteţi să constituiţi totdeauna acelaşi mare exemplu şi să daţi neamului aceeaşi contribuţie pe care sunt sigur că istoria noastră o va reţine". Cuvintele d-lui vicepreşedinte au fost viu aplaudate de întreaga asistentă. D. consilier D. Stăncescu, din partea Consiliului de patronaj, a dat citire raportului de activitate, din care se arată că deşi în plină organizare şi definire a obiectivelor sale, Consiliul de patronat al operelor sociale, în decursul ultimelor luni şi-a continuat şi accentuat activitatea pe planul propagandei pentru o acţiune socială, şi mai ales pe planul realizărilor din domeniul operelor de interes social. Cuvântarea dlui Prof. Mihai Antonescu vicepreşedintele Consiliului de miniştri Zăcămintele de petrol şi de rafinarii din Iran sunt păzite de trupe indiene ISTAMBUL (Rador). Coresp. Agenţiei ONR retransmite o informaţie a Agenţiei telegrafice turcă, care semnalează din Teheran că marile zăcăminte de petrol şi marile rafinerii ale Iranului, unde lucrează 1006 supuşi britanici, 1400 iranieni şi cam o mie de indieni, sunt păzite actualmente de trupe indiene. Se mai arată în aceiaşi informaţie că forţele aliate din Africa de Nord şi din Orientul mijlociu, depind acum, aproape exclusv de rafinăriile din Iran, a căror importanţă a crescut enorm.