Țara, iulie 1942 (Anul 2, nr. 349-374)

1942-07-22 / nr. 366

Anul îl — Nr. 366 TARA 9 Gânduri şi fapte — M———mxacmm«bcth—v—umihiiiiiiiui 11» • uamriimaseBKitxiiBatsaviKriii ■ muc »11111 w 1 «gay «warT mtn ,-«..Tt~aa«vg»fcr.At,^xaaxsre nn®nssooBBm-----------------—-----n-T-rm-mmT— Inaugurarea cursurilor de îndrumare agricola si sanitară a învățătorilor BUCUREȘTI, 20 — La Facultatea de Agronomie din Capitală i’au deschis cursurile de îndrumare agricolă sanitară şi gospodărească a învăţătorilor şi învăţătoarelor din România. Festivitatea s’a des- făşurat în prezenţa olor: prof. Mi- hai Antonescu vice preşedintele Consiliului de miniştri, prof. dr. Tomescu ministrul Sănătăţii şi al Ocrotirilor sociale, Aurelian Pană ministrul Agriculturii şi Domenii-lor, prof. I. C. Petrescu ministru . Domnilor miniştri, Domnule Decan, Domnilor profesori, Dragii mei colegi din învăţământul satelor noastre, Pornim azi la faptă nouă. Sunt două moduri de a înoi un stat: formal, prin legi, structural, prin reforme şi schimbări adânci. Regimul Mareşalului Antonescu dând corp, în toate manifestările vieţii naţionale, sincerităţii sfinţite care însufleţeşte pe Conducătorul Statului, nu poate să înoiască statul şi neamul numai prin legi formale, ci printr’o pornire sinceră, simplă, curată. Aşa să priviţi această inaugurare. Ca o metodă nouă în şcoala românească şi ca faptă nouă pentru ţărănime. De aceea nu adresez nici domnului D. Tomescu şi nici dlui ministru I. C. Petrescu şi colaboratorilor lor cuvinte de recunoştinţă Ceea ce facem astăzi este faptă realistă. O mare greşală, pe care a făcut-o şcoala românească, a fost de a întemeia aşezămintele spirituale ale neamului nu pe pârghiile autentice de viaţă, născute din puterea de creaţie adânc românească, ci pe copierea aşezărilor şi concepţiilor luate din occident, întoarcerea şcoalei româneşti la nevoile neamului nostru, la realismul care trebue să facă din catedră istrument de viaţă naţională şi nu numai gândire individualistă — aceasta este marea misiune care se împlineşte astăzi prin acest aşezământ nou al cursurilor pentru pregătirea pe plan social, pentru higiena şi ridicarea satelor noastre. Prin şcoala aceasta realistă trebue să privim cu sinceritate toate adevărurile, dar mai ales realităţile. Să căutăm nu numai în conştiinţa şi gândul nostru, dar mai cu seamă în mediul social, toate elementele vieţii naţio- nale şi ale propriilor noastre vieţi. Acest crez trebue să-l ducă mai departe în întreaga şcoală românească De aceea salut cu îndoită bucurie iniţiativa dlui decan al acestei şcoli de agricultură, de a face şi din studentul acestei facultăţi nu numai un gânditor care cercetează abstract problemele agriculturii, ci un cunoscător care munceşte, suferă şi înţelege prin propria lui strădanie fizică de viaţă, ceea ce însemnează agricultura românescă şi pământul nostru străbun. Şcoala aceasta este şcoala vieţii. Altfel trăim în abstract, ne despărţim de realităţile naţionale, nu putem să le cunoaştem şi să le îndreptăm. Acest nou pas însemnat pe care-l facem acum prin această iniţiativă, este o faptă nouă pentru ţărănimea noastră. Dela răsboiul celălalt şi până astăzi s’au rostit de mai multe ori cuvintele pentru ţărănime. Este timpul ca să se rostească satelor noastre şi faptele- A iubi pe ţăran nu însemnează numai să mărturi- seşti, ci să-l ridici. Lumea de astăzi stă răstignită în 1 Subsecretar de stat al Culturii Naţionale şi al Cultelor, numeroşi demnitari, profesori precum şi sute de cărturari, învăţători şi învăţătoare din întreaga ţară. In organizarea noului stat naţional, aceste activităţi ale dascălilor de la sate pe tărâmul agrar, sanitar şi social constitue o problemă căreia regimul dlui Mareşal Ion Antonescu îi dă atenţie cu totul deosebită: baia de sânge din care nu vor ieşi biruitoare decât statele care ştiu să-şi privească viitorul sub două mari semne: ideia naţională şi ideia dreptăţii sociale. Statul Naţional, ideia naţională însăşi, însemnează conştiinţa vieţii şi a pământului. Nu ideologie ci biologie. Conştiinţa vieţii înseamnă să ştii să preţueşti rasa din tine, să şti să aperi nu numai cu sânge, ci cu grija pentru sângele tău; însemnează să iubeşti pământul nu numai prin a-l apăra, ci prin a-l şti să-l munceşti şi să-l ridici ca să devină un isvor cu putere pentru neamul tău. Ţărănimea noastră dă această pildă Europei întregi şi defineşte istoria, viitorul şi dreptul nostru asupra întregului pământ românesc. Datorită cuvintelor rostite prea mult ţărănimii noastre, a rămas puţină grijă pentru viitorul ei. In loc să facem din familia plugarului un sistem ecoomic şi din pământul împroprietăririi o pildă de muncă şi de organizare a vieţii, am făcut până astăzi cuvinte şi am ridicat ţărănimea numai în sfera iluziilor. Este timpul să fim realişti. Trebue ca ţărănimea astăzi să trăiască şi să primească nu cuvinte, ci fapte. Trebue să lucrăm pentru ea De aceea în primul rând grija pentru natalitate. Grija copilului, organizarea familiei, organizarea gospodăriei. In sfârşit o nouă disciplină de muncă la sate: înmulţirea inventarului viu, organizarea creşterii animalelor pentru ca ţărănimea noastră să-şi poată face un inventar, un spor al veniturilor sale. Organizarea unor industrii alimentare, începând cu laptele şi sfârşind cu toate elementele producţiei noastre agricole. Acesta este programul realist în care şcoala Dvs. de azi deschide prima pagină pentru satele noastre, satele ţării noastre. Aş dori ca înţelegând aceste crezuri şi dându- vă seama că trebue să muncim pen- ‘ tru ţărănime, Dvs. care v-aţi ridicat din mijlocul ei, Dvs. care trăiţi în inima ei. Dvs- care vă puteţi ridica prin fapta nouă de azi şi de mâine, să puteţi lua exemplu de la ministrul I. C. Petrescu, care a străbătut acest drum şi care în loc să uite satul de unde a plecat, a căutat să-i dea ceea ce a adunat într-o viaţă de credinţă pentru Neam şi pentru Şcoală. Aveţi datoria să ne înţelegeţi. Coborâţi de pe înălţimile cuvintelor abstracte şi trăiţi în satul Dvs. Intorcându-Vă acolo învăţaţi pe săteni lucrurile simple de higienă, gospodărie şi agricultură, la care sunt sigur că v’aţi gândit întotdeauna, pe care şcoala nu v’a dat răgaz până astăzi să le puneţi. Cu alte cuvinte, cu aceleaşi mijloace pe care le au şi azi, să poată să-şi organizeze mâine viaţa pe temeiuri noui de higienă şi de ocrotire. Aceasta este sacrima Dvs. Iar aceia care vor deveni învăţătorii noştri agricoli trebue să ştie să facă din munca şi gospodăria ţăranului un exemplu simplu de organizare tehnică a vieţii rurale. O şcoală pacifică practică, o şcoală realistă, o şcoală româneacă — iată ! ce începem astăzi Mulţumind colegilor mei din guvern şi şcoalei noastre, care ne dă sprijinul pentru propria ei desvoltare, aş voi să ştiţidnelor învăţătoare că văd în Dvs. primii paşi de faptă pentru o nouă orientare a româncelor. Dacă în ordinea politică naţionalul şi socialul se vor împleti mâine ca o temeilie a Statului, în ordinea morală şi naţională, socialul trebue să se împlinească la temelia familiei, prin conştiinţa pe care o aduce în noul I stat femeia română. Prin aceasta Dvs., femeile române, pergătiţi o I şcoală mult mai mare: şcoala de viaţă naţională, pe care trebue să se întemeieze familia românească de mâine. In organizarea naţională şi de educaţie şi propagandă, care se va întemeia pentru membrii învă- I ţământului şi ai clerului, dvs. veţi deveni purtătoarele acestui crez naţional. Prin şcoala practică pe care o începeţi azi, Dvs. vă pregătiţi în acelaşi timp pentru misiunea naţională şi socială pe care v-o rezervă statul Mareşalului Antonescu în organizarea de mâine a vieţii naţionale. Vom , dubla salariile şi vom da prime pentru sporirea condiţiilor de viaţă a acelor membri ai învăţământului, care alături de munca profesională în şcoală vor presta şi serviciul naţional pentru ridicarea ţărănimii noastre. Acelora care vor munci, acelora care tălmăcind crezul mare al Mareşalului vor face din iubirea noastră pentru ţăran o faptă ziditoare, o faptă nouă, acelora nu numai că le vom da salarii, nu numai că le vom da prime de muncă şi condiţiuni demne de misiunea lor naţională şi de răspunderea lor socială, dar îi vom înălţa ca valori şi exemple de elită de conducere ale Statului de mâine Cu convingerea că înţelegeţi fapta nouă pe care o începem cu toţii azi, salut în toţi învăţătorii şi învăţătoarele de pe întreg cuprinsul ţării, această nouă şcoală românească. Prin Dvs. chemăm pe toţi ca să-şi asocieze crezul lor de români şi fapta lor de dascăli la răspunderea şi dragostea Mareşalului Antonescu, pentru apărarea credinţelor, a dreptului şi a veşniciei noastre, (aplauze prelungite şi îndelung repetate). * Tot la această festivitate cu prof. N. I. C. Petrescu ministru subsecretar de stat al Culturii Naţionale, după ce şi-a exprimat în numele învăţătorilor şi învăţătoarelor sentimentul de mândrie şi de recunoştinţă pentru atenţia deosebită pe care d. prof. Mihai Antonescu o dă şcoalei româneşti şi ridicării sociale a satelor noastre. Arată că îşi aminteşte, la deschiderea acestor cursuri, cu emoţie, de acele şedinţe ţinute cu mulţi ani în urmă, în care discuta cu actualul vicepreşedinte al Consiliului planul de ridicare a românismului prin înălţarea acelei clase, care este cea mai curată în ţară, cea care este autentic românească: ţărănimea. In continuare, dsa a înfăţişat reformele ce a făcut îvăţământului nostru primar. A luat cuvântul apoi d. dr. Petre Tomescu ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale, care într’o amplă şi documentată cuvântare şi-a exprimat recunoştinţa faţă de guvern pentru hotărârea pe care a luat-o de a se inaugura astăzi aceste cursuri de iniţiere şi de specializare a învăţătorilor în domeniul sănătăţii publice şi al ocrotirilor sociale. Dsa a arătat că suntem mult în urmă în acest domeniu. Să nădăjduim, a spus dsa, aşa cum a hotărât Mareşalul Antonescu în primul moment al guvernării sale, că şi pe plan sanitar şi social satele noastre se vor ridica la nivel mult mai înalt. Cum însă suntem în plin răsboiu, această operă constructivă nu se poate începe desigur acum. Se poate începe ceva şi anume, formarea cadrelor necesare acestei transformări Sub auspiciile d-lui prim-ministru Mihai Antonescu, s-a hotărât ca aceste cadre sanitare şi medicale să fie mult sporite. Dşa a încheiat astfel: Voim să facem din învăţătorimea noastră elemente de elită ale satelor. De aceea nimeni să nu ia în nume de rău dacă la sfârşitul acestor cursuri nu vor putea fi promovate decât acele învăţătoare care prin munca, înclinaţiile şi temperamentul lor vor merita această cinste: să intre în corporaţia nouă pe care o întemeiem astăzi. A luat apoi cuvântul d. prof. N. Săulescu decanul Facultăţii de Agronomie, care a arătat că această facultate în afară de rolul de a forma ingineri agronomi, tehnicieni, ai ogoarelor, are datoria să pună la dispoziţia practicei agricole profesorii săi, laboratoarele şi staţiunile experimentale, pentru că numai astfel ştiinţa agronomică cu rezultatele ei — totdeauna noi — va putea să fie de folos vieţii satelor. Festivitatea deschiderii cursurile de îndrumare agricolă, sanitară şi gospodărească a învăţătorilor şi învăţătoarelor s’a încheiat într’o atmosferă de mare încredere în viitor. Cuvântarea dlui Prof. M. Antonescu