Țara, iulie 1942 (Anul 2, nr. 349-374)
1942-07-23 / nr. 367
ANUL II. No. 367 8 Pagini 3 Lei DIRECTOR,PROPRIETAR: p101. O1. ORMOMPOPA Cinstirea dela Curtea de Argeş de NICOLAE D. GAVOZDEA împlinirea a 15 ani dela moartea Regelui Ferdinand I, întregitorul, şi a 4 ani dela moartea Reginei Maria a prilejuit o mare manifestaţie naţională la mormântul celor doi ctitori ai României Mari care-şi dorm somnul de veci în cripta dela Curtea de Argeş, alături de osemintele sfinte ale întemeietorilor Regatului Român şi a marilor voevozi. Solemnităţile dela Curtea de Argeş, onorate cu prezenţa M. S. Regelui Mihai I, a Mareşalului Desrobitor, a Primului ministru d. Prof. Mihai Antonescu, a celorlalţi membrii ai Guvernului şi a căpeteniilor de oaste sunt cu atât mai simbolice, cu cât în faţa criptelor regale au îngenunchiat pioşi Cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul", atât promoţia 1916, cât şi cei din actualul răsberit, împletindu-se astfel năzuinţele de ieri cu cele de astăzi şi de totdeauna ale neamului românesc de pretutindeni. Diriguitorii Statului s’au dus la Curtea de Argeş nu numai ca să se închine mormintelor sfinte ale Regilor noştri, ci şi ca să regînoiască legământul păstrării sfintei lor porunci. Cuvintele cari au făcut să răsune văzduhul Curţii de Argeş, rostite de Conducătorul Statului, de primul ministru al ţării, de ministrul Apărării naţionale şi răspunsul celui mai bătrân cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul", au căzut ca un iureş de mari nădejdi peste sufletul întreg şi nedespărţit al Neamului. Iar actele care au încadrat ceremonia — înmânarea nonilor drapele unităţilor, decorarea acestora de către însuşi Regele Mihai I, declararea de noni membri ai Ordinului „Mihai Viteazul" şi impresonanta defilare — au întărit şi mai mult speranţele într un mai fericit viitor al poporului românesc, au pecetluit încăodată faptul că spiritul de jertfă dovedit în lupte de toţi fii neamului este răsplătit deopotrivă. . . . „Nicăieri mai mult decât aici lângă cripta celui care s’a născut principe german şi a murit Rege. Germanii nu vor înţelege mai bine unitatea germano-română, legată prin sângele luptei noastre de azi" — a glăsuit sus şi tare Conducătorul Statului. Semnificaţia acestor cuvinte este cu atât mai mare cu cât ele oglindesc dreptatea de mâine a neamului românesc de pretutindeni, pentru care luptă armata liniatăe prof. Mihai Antonescu noastră, care — după cum a sub„ne-a ridicat drepturile pe coame de mândrie, iar misiunea noastră europeană pe trepte de (C'Mitîmi'-rp ;n nasiria 8) Sibiu, Joi 23 Iulie 1942 înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia H-a sub Nr. 1470/1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I. Nr. 16 TELEFON 746 o O ABONAMENTE: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei; 3 Luni 150 Lei - Pt. preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pentru autorităţi, institutiuni 1000 Lei OO / Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 Rostovul în preajma căderii Trupele germane şi aliate se apropie de bucla Donului In partea de Sud a frontului de Răsărit trupele germane şi aliate atacă concentric dinspre Apus, Nord şi Răsărit oraşul Rostov. Oraşul este în flăcări. Podurile de peste Don sunt distruse. Mai la Nord o armată germană se găseşte în înaintare rapidă către Sud-Est şi s-a apropiat la 80 km. de regiunea Donului dinspre Vest de Stalingrad. Ariergărzi inamice şi grupuri de forţe împrăştiate au fost nimicite. Aviaţia a atacat drumurile de retragere extrem de aglomerate ale inamicului şi a continuat bombardarea, asupra trecerilor peste fluviu şi asupra instalaţiilor de cale ferată din regiunea Rostov. La Nord de Voronej au fost respinse atacuri inamice. In sectorul central al frontului o divizie de infanterie a distrus un grup de forţe inamice încercuite. Prin violente lupte corp la corp, 105 poziţii de luptă au fost luate cu asalt. La Sud de lacul Ilmen şi pe frontul de încercuire de la Leningrad, au fost respinse mai multe atacuri inamice, în parte prin lupte violente corp la corp. In Egipt au fost respinse atacuri date de inamic. Atacuri de noapte ale aviaţiei au fost îndreptate asupra obiectivelor militare din Alexandria. In insula Malta instalaţiile de pe aerodromul Luca au fost lovite cu bombe în plin. In Canalul Mânecii, forţe navale uşoare germane au scu-fundat vasul conducător al unei flotile de vedete rapide britanice şi au avariat mai multe alte vedete rapide prin lovituri de artilerie. In regiunea golfului german, avioane britanice — fără vizibilitate la pământ — au aruncat ieri bombe la întâmplare. O şcoală de sat a fost lovită cu acest prilej şi câţiva copii au fost răniţi. Noaptea trecută câteva avioane inamice au efectuat un sbor de hărţuire pe deasupra Prusiei Orientale, fără să arunce bombe. După cum s’a anunţat într’un comunicat special, submarine germane au scufundat dintr’un convoiu puternic escortat şi încărcat cu material de războiu cu destinaţia Africa, care naviga în Atlantic, la Nord de insulele Azore, 4 vase cu o deplasare de 38 mii tone, printre care se găsea şi un mare vapor încărcat cu muniţii care a sărit în aer. Un submarin a pătruns până în fluviul Sf. Laurenţiu şi a scufundat acolo 3 vapoare cu o deplasare de 15 mii tone, din convoaie apărate. Un alt vapor de 45 mii tone a fost torpilat şi echipajul său l-a făcut să eşueze pe uscat. In apele americane au mai fost scufundate 6 vase, cu o deplasare totală de 51 mii tone, iar un cargobot a fost grav avariat, prin lovituri de torpile. Aşadar, navigaţia de aprovizionare inamică a pierdut în total, în ultimele 4 zile, în urma acţiunilor germane, 16 vase, cu o deplasare totală de 140 mii tone. Ştirile răspândite în presa engleză şi cea sovietică asupra Voronejului sunt pe deantregul născocite. Diviziile de infanterie care luptă acolo nici nu sunt izolate şi nici nu se retrag peste Don. Ele ţin ca şi până acum invidiatul cap de pod şi oraşul Voronej şi au respins toate atacurile sovietice cu pierderi sângeroase pentru inamic. Linia frontului de la Voronej va fi publicată în presa germană. DIRECŢIA OPERAŢIUNILOR GERMANE DIN EST BERLIN, 23 (Rador). Marţi seara autorităţile militare dinn Berlin nu dispuneau de ştiri noui cu privire la declanşarea luptelor pe frontul răsăritean. S’a declarat totuşi la Berlin că pentru prima oară comunicatul militar de Marţi conţine indicaţii cât se poate de precise cu privire la direcţia operaţiunilor germane. ZIARIŞTII TURCI în vizită de studii în Germania BERLIN, 23 (Rador). Baronul von Weigzaecker subsecretar de stat în ministerul de externe, a primit Marţin după amiază în numele d-lui von Ribbentrop ministrul de Afaceri străine al Reichului, delegaţia ziariştilor turci ce se afla la Berlin. Secretarul de stat a salutat delegaţia turcă, care face actualmente o călătorie prin Germania şi a avut cu membrii delegaţiei o întrevedere cordială, căreia le-a transmis cele mai bune urări ale ministrului de externe pentru călătoria lor. DELEGAŢIILE TURCE LA D-RUL GOEBBELS BERLIN. 23 (Rador). D. dr. Goebbels ministrul Reichului a primit Marţi delegaţiile turce care sub conducerea deputatului Yaakhsi, a d-lui Sarper directorul general al presei turce, se află în vizită de studii în Germania în urma invitaţiei guvernului Reichului. MINISTRUL SCHMIDT A DAT O RECEPŢIE IN ONOAREA ZIARIŞTILOR TURCI BERLIN, 23 (Rador). D. ministru Schmidt a dat o recepţie în onoarea ziariştilor turci care vizitează Germania, în calitatea sa de şef al oficiului de presă din ministerul Afacerilor străine al Reichului. Recepţia a avut loc la sediul asociaţiei presei străine, luând parte numeroase personalităţi din viaţa gazetărească a celor două ţări. O recepţie româneasca la Istambul pe bordul motonavei „Transilvania“ ISTAMBUL, 23 (Rador). Duminecă d. Alexandru Telemaque ministrul României la Aankara a oferit o recepţie pe bordul luxoasei motonave „Transilvania“, ancorată în portul Istanbul, la care au luat parte 250 personalităţi din lumea politică, intelectuală şi ziaristică a Turciei, precum şi membrii Corpului Diplomatic. Printre oaspeţii turci se remarcau d-nii: Menemenologlu Nuran, secretarul general al Ministerului Afacerilor Străine, Lutfi Kardar, raliul Istanbulului cu d-na, ca şi numeroase personalităţi universitare, financiare, etc. Corpul diplomatic şi consular era reprezentat prin ambasadorul Germaniei şi d-na Von Papen, ambasadorul Italiei d. De Peppo, ambasadorul Japoniei d. Kuri, Ministrul Finlandei, d. şi d-na Prat Soutzo, ministrul Spaniei, consulii generali ai Germaniei, Italiei, Spaniei, Bulgariei, Finlandei, precum şi a naţiunilor prietene şi aliate cu România, ataşaţii militari navali şi aeronautici, ataşaţii de presă, ziarele turceşti: Cumhuryet, Ikdam, Tasviri Elkiar, Son Telegraph etc. Oaspeţii au fost primiţi de d. ministru Al. Telemaque care era asistat de d-nii Crupenschi, consilier de legaţie, colonel Teodorescu, ataşat militar, ministru Lucasievici, consul general şi de membrii serviciului de presă. Recepţia a decurs într’o atmosferă de perfectă cordialitate. încordarea relaţiilor franco-americane BERLIN, 23 (Rador). — La Berlin nu se ştie nimic despre o nouă fază intervenită în relaţiile dintre St. Unite şi guvernul din Vichy. Aici nu se cunoaşte decât luarea de poziţie a presei franceze în faţa atitudinei dlui Cordell Hull, ministrul de externe nord-americii, care a refuzat să primească pe ambasadorul francez la Washington. La Berlin se subliniază tonul presei franceze, care acuză pe preşşedintele Roosevelt de orice înrăutăţire a relaţiilor dintre cele două ţări. Cercurile germane iau la cunoştinţă aceste afimaţii fără să se intereseze dacă la baza lor stau atitudini oficiale sau oficioase. Cu privire la întrebarea care se pune în cercurile străine, dacă acest nou complex de probleme al Franţei are vreo influenţă asupra relaţiilor dintre Franţa şi Germania, la Wilhelmstrasse se păstrează rezervă. Se recunoaște că cercurile politice germane sunt într’o poziție despectativă.