Țara, iulie 1942 (Anul 2, nr. 349-374)

1942-07-22 / nr. 366

8 TARA 'U­ftini&L&uikL Solemnitatea de la Curtea de Argeş (Urmare din pag. 2) Nicolae Filipescu a exprimat lapidar voinţa sa prin vorbele: „Măria Ta, ori te încoronezi la Alba­­iulia, ori mori pe câmpiile de la Turda." Cine nu-şi aminteşte jurământul a­­cestui Rege când şi-a luat conducerea Statului: „Jur că voiu fi un bun ro­mân". Regele Carol I, primul Rege al Românilor, a fost şi el ofiţer de for­maţie. El uni cultul onoarei, german tradiţiei noastre de loialitate şi cre­dinţa proverbială, rămase nedesminţite până în prezent. Vorbele scrise ale an­gajamentelor de astăzi erau ţinute în vremuri prin chezăşia unui singur gest: strângerea mâinii. Aceste simţiri stau la temelia sufle­tească a ofiţerului şi ostaşului român. Iar Mareşalul Antonescu a strâns cre­dincios o mână reală. Am venit la mormântul Regelui Ferdinand pentru a reînoi legământul că păstrăm şi vom păstra porunca lui şi ne îngăduim cu toată modestia pioasă şi spiritul de cumpătare al a­­cestui neam să şoptim Marelui Rege că păstrăm şi vom păstra încă în­tot­deauna în sufletul nostru indemnul de la Sarmisegetuza. Camarazi, gândul nostru trebue să însoţească acum şi în­totdeauna amintirea duioasă a cama­razilor noştri din răsboiul trecut şi a­­celor din răsboiul de fată cari s’au dus de s’au aşezat în garda Regelui Ferdinand. Şi ne-am întâlnit ca să ne privim în faţă, să ne scrutăm con­ştiinţele. Cei de pe front ştiu să lupte şi să­­ moară. Noi cei din interior ne facem­­ pe deplin datoria. Suntem pildă de­­ muncă, de cinste, şi de iubire de Pa­­­­trie. Facem zid în jurul Regelui şi­­ Mareşalului, fiind apostolii Români­ei­­ pentru păstrarea şi menţinerea în in­terior a unui spirit asemănător celui de pe front. Este ceea ce ni se cere de Rege, de Ţară, de Mareşal şi de Ar- ■ mată. Mulţumim dlui prim Ministru­­ pentru că se află în mijlocul nostru şi­­ nu scăpăm nici un prlej de a fi ală­turi de toate manifestaţiile ale sensi-­­ bilităţii oştirii. Termin­ilor fiind în a- . sentimentul Dvs. şi a ridica paharul într’un întreit scop: A cinsti pe M. S. Regele, simbolul permanent al intere­selor Neamului şi capul Ordinului „Mihai Viteazul"; a cinsti pe d. Mare­şal Antonescu care dacă a luptat cu toată puterea personalităţii sale pen­tru înfăptuirile răsboiului trecut, ve­ghează acum, la cârma Statului şi co­mandă armatei executarea poruncilor ceasului de faţă, menţinându-şi toată activitatea şi viaţa răspunderilor co­pleşitoare întregei Românii, a cinsti Pe d. Mareşal Prezan Constantin, sim­bolul gloriei răsbuoiului trecut, urân­­du-i viaţă lungă, liniştită şi fericită urare. CUVÂNTAREA DLUI GENE­RAL RUJINSKI La sfârşitul mesei de general Ru­­jinski în numele cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul", adresându-se dlui primministru a spus următoarele: Domnule Prim ministru, Iubiţi camarazi, Fiind cel mai bătrân dintre D-vs. sunt şi cel mai îndreptăţit ca în nu­mele D­vs. al tuturora să trimit sa­lutul nostru celor cari luptă pe front. (Aplauze prelungite, strigăte de bra­vo. Asistenta în picioare păstrează un minut de pioasă reculegere). D-lor, pentru noi, ostaşii, este o mare bucurie când vedem că civilii ne îmbrăţişează, se apropie de noi, fiind în mijlocul nostru. Şi cel mai bun exemplu este al d-lui prim-ministru. Această apropiere de noi nu este de­cât expresia simţămintelor Ţării în­tregi că noi ne îndeplinim datoria şi că suntem şi vom rămâne pavăza Ţării (aplauze puternice). D-le prim-ministru. Vă rog trans­miteţi dlui Mareşal Antonescu expre­sia sentimentelor noastre calde de dragoste ostăşească (aplauze puter­nice), iar pe D­vs., care sunteţi as­tăzi printre noi, Vă îmbrăţişăm cu toată dragostea, căci sunteţi cel din­tâi prim-ministru care vine aci în mijlocul nostru (aplauze prelungite şi urale). Cavalerii Ordinului, după ce au ovaţionat puternic de câte ori se re­petau în cursul cuvântărilor numele Suveranului şi al Mareşalului Con­ducător, au făcut o călduroasă mani­festaţie de simpatie d-lui prim-mini­stru, căruia i-au mulţumit pentru că a venit în mijlocul lor. ♦ Cu un auto­ rapid special, Cavalerii Ordinului „Mihai Viteazul“ au pără­sit Curtea de Ageş la orele 15:30. Du­pă terminarea solemnităţilor de la Curtea de Argeş, d. Mareşal Ion An­tonescu, Conducătorul Statului, în­soţit de d. prof. Mihai Antonescu preşedintele ad-interim al Consiliului, au mers la Corbeni, apoi au vizitat o biserică din Curtea de Argeş şi o fa­brică din preajma Argeşului. Primul pas către independenţa Indiei TOKIO. 22 (Rador). — După agen- j tia Damei, şeful nationalist indian,­­ Rash Behagnsse Bose s’a exprimat­­ astfel asupra hotărârii congresului­­ partidului indian, luată la Wardha:­­ „In mişcarea pentru eliberarea In- j diei nu se mai caută acum o recu- j noaştere a independenţei lor, din par- ] tea autorităţilor britanice, deoarece I sunt hotărâţi să-şi câştige libertatea I politică prin propriile lor forţe. In consecinţă campania de insu­­recţiune hotărâtă la Wardha nu are nimic de-a face cu menţinerea unei baze favorabile de negocieri cu An­glia, ci trebue privită tocmai dimpo­trivă, adecă drept un prim pas către cucerirea unei independenţe efectiv, aşa cum a fost cerută de Gandhi. Massele poporului indian au trăit, înfrângerile britanice în Malaezia, la Singapore şi în Birmania şi cunosc acum puterea flotei japoneze de răz­­boiu din Pacific, din Oceanul Indian și din apele Sud-africane. Acum massele poporului britanic cunosc cât de slabă este Anglia, care a răpit independența Indiei timp de două secole. Anul II. — Nr. 366 Telegrame BUCUREŞTI. 21.­­ In cadrul programului de sărbătorire a pa­tronului Aviaţiei Române, s-a ofi­ciat ieri la perle 11 a. m. la biseri­ca Domniţa Bălaşa, un serviciu re­ligios pentru pomenirea eroilor a­­viatori. Au participat toţi membrii guvernului, înalţii demnitari ai Statului reprezentanţii autoriltăţi­­lor civile şi militare precum şi de­­legaţiuni de ofiţeri superiori de la toate instituţiile din Capitală. Ser­viciul religios a luat sfârşit la ore­le 11,30, când participanţii au pri­mit defilarea­ BANGKOK, 22 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei DNR anunţă că fostul preşedinte al Consiliului de Mi­niştri japonez, d. Hirota, şeful mi­siunii de amiciţie japoneze, care se află actualmente în Thailanda în vi­zită oficială, a vizitat Universitatea Chulalancarana fiind însoţit de mini­strul Educaţiei Naţionale Thailandei, ambasadorul Japoniei şi alte perso­nalităţi. AMSTERDAM, 23 (Rador). — Servi­ciul britanic de informaţii anunţă din Vancouver că preşedintele Roosevelt va lua în curând în mâinile sale co­manda supremă a trupelor aliate. D. Roosevelt care este, în calitate de şef al Statului, comandant suprem al forţelor armate nordamericane, va a­­suma noile sale funcţiuni, după cum spune informaţia „cu consimţământul unanim". PARIS, 22 (Rador) — Tribuna­lul militar german din Nancy a dat Luni sentinţa într’un proces în care au fost judecaţi 38 comunişti! 15 dintre acuzaţi au fost condamnați la moarte. Franţa a respins propunerile St. Unite VICHY, 22 (Rador). — După ştiri primite din Washington presa Nord­­americană a început o campanie ve­hementă împotriva guvernului de la Vichy în urma respingerii de către acesta a propunerilor preşedintelui Roose­velt cu privire la flota fran­ceză care se găseşte la Alexandria. Ziarele din Statele Unite cer mă­suri de retorsiune şi declară că pre­şedintele J­oosevelt ar trebui, ca re­presalii, să stabilească măsuri mai strânse cu dezertorul De Gaulle. In Franţa opinia publică a primit cu bucurie refuzul d-lui Laval faţă de propunerile Statelor Unite, pro­puneri care sunt socotite ca o atin­gere a onoarei Franței. Succese germane pe toate fronturile — Urmărirea inamicului continuă cu succes in Răsărit — BERLIN, 22 (Rador). — De la Car­tierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate ger­mane comunică: După ce au încetat ploile, în secto­rul sudic al frontului de răsărit au fost reluate în toată amploarea lor luptele de urmărire în direcţia Est şi Sud. Formaţiuni de avioane de luptă şi de bombardament au distrus co­loane inamice la Răsărit de Rostov, au nimicit importante legături de a­­provizionare ale inamicului din re­giunea Limanului Donului şi au spri­jinit cu efect luptele de urmărire de la cotul Doneţului. Inamicul a atacat ieri cu forţe puternice capul de pod Voronej. Toate încercările inamicu­lui de a recuceri oraşul au fost sdro­­bite prin lupte grele sprijinite cu efect de aviaţie, iar în parte prin contra atacuri. Cu acest prilej 36 tancuri din cele 60 care au atacat, au fost dis­­truse MOSCOVA SUB BOMBE In regiunea Moscova obiective de cale ferată au fost atacate cu efect nimicitor ziua si noaptea. La Sud de lacul Ilmen atacuri lo­cale ale inamicului au dat greș. Cu acest prilej a fost nimicit un grup bolșevic şi 19 tancuri inamice au fost distruse. Regiunea portului Murmansk a fost bombardată ieri cu un efect deo­sebit. Incendii mari s-au declarat în instalaţiile docurilor şi în depozitele de autocamioane şi carburanţi. In Africa de Nord activitate de luptă din ambele părţi de importanţă locală. In regiunea de la Nord-Est de Londra un avion german de luptă a lovit cu mai multe bombe în plin în timpul zilei o importantă uzină de armament. In regiunea frontierei ger­­mano-olandeze un avion britanic a aruncat ieri câteva bombe asupra cartierelor de locuinţe. Avionul a fost doborât. Aviaţia britanică a atacat noaptea, cu forţe slabe, câteva loca­lităţi din golful german în special oraşele Bremen şi Oldenburg. O ba­terie din Silezia s-a distins în mod strălucit. Escadra de vânătoare Udei a înregistrat a 2500 victorie aeriană. BOLŞEVICII AU PIERDUT 81 DE AVIOANE INTR’O ZI BERLIN. 22 (Rador). — Pierderile aviaţiei bolşevice în cursul zilei de ieri se anunţă a fi mult mai mari de­cât se ştia. Astfel după primirea ştirilor din mai multe sectoare de luptă de pe frontul de răsărit s’a aflat că bolşe­vicii au pierdut ieri 81 avioane, din­tre care 68 au fost doborâte în lupte aeriene. INDUSTRIA DE ARMAMENT SCADE IN UNIUNEA SOVIE­TICA STOCKHOLM, 22 (Rador). — Co­respondentul ziarului „New-York Ti­mes“, care s-a reîntors în Statele Unite, după o călătorie de șase luni făcută în Uniunea Sovietică, spune printre altele că industria de arma­ment a sovietelor lucrează în pre­zent numai pe trei sferturi din capa­citatea sa normală. In această evaluare se tine seama si de uzinele în care lucrează numai femei si copii. DECLARAŢIILE UNUI CĂ­PITAN PRIZONIER SOVIE­TIC ASUPRA VORONEJU­­LUI BERLIN, 22 (Rador). — Căpitanul sovietic Vasilie Smernicov, făcut pri­zonier la Est de Voronej, de către a 12-a brigadă de infanterie germană a declarat următoarele: Chiar ieri tot eram convins că tru­pele noastre ocupă încă Voronejul și că a reușit să oprească atacul ger­man împotriva acestui oraş. Cel pu­ţin aşa ni se spusese. Mi-am dat seama cât de adevărată era această informaţie când am tra­versat Voronejul. Dar nu ca om li­ber, ci ca prizonier făcut de trupele germane. In faţa unui cinematograf din acest oraş se adună seara mai mulţi soldaţi germani vrând să intre să vadă un film. Se pare că populaţia Voronejului este foarte mulţumită acum că se află în spatele frontului şi după câte am observat se află în raporturi bune cu soldaţii germani pentru că aceştia sunt gata ori­când să mângâie soarta tristă a acestei populaţii, fiind întot­deauna dispuși să-i dea o mâna d­­ajutor. Redactor-responsabil: ION CHISALITA-SEVEREANU Tiparul: KRAFFT & DROTLEFF

Next