Țara, septembrie 1942 (Anul 2, nr. 400-422)

1942-09-02 / nr. 400

ANUL II, No. 400 8 Pagini 3 Lei DIRECTOR - PROPRIETAR: prof. Dina POPA Rostul nostru de I. CH. SEVEREANU Am căutat întotdeauna să fim cât mai aproape de inima Nea­mului, pentru toate svâcniturile ei de durere şi de nădejde, de jertfe şi de biruinţe, ecou, multi­plicat ecou am fost. Nemărginindu-ne numai la re­­latarea faptului divers, pâlpăiala de o clipă a câtor întâmplări n’am căutat s’o veşnicim, pentru a fi temelii noui rezidirii miturilor cari păreau definitiv îngropate sub durerea lui _• De câte ori scrisul nostru n’a venit să aprindă scântei jucăuşe în scoicile ochilor deşerţi, să ri­dice voevodal frunţile şovăielnic înclinate până mai ieri şi să toarne dârzenia mândriei in lo­cul disperărilor mai întinse de­cât pustiurile africane? Pe cât ne-a fost cu putinţă am mers in cadenţa oştilor biruitoare şi, urmărind drumul victoriilor româneşti, fiecărui fapt i-am a­­dus tricolorul credinţei noastre, bucurându-ne că-i putem împăr­tăşi, cu o oră mai devreme, tutu­ror celor din jur. După cum, de câte ori biciul cuvintelor noastre a căzut, nu să stigmatizeze însă — deşi ar fi trebuit, poate — ci să aducă la realitate pe toţi cei cari în loc s’o vadă şi s’o preţuiască, căutau să se agaţe cu disperare de un trecut nu prea îndepărtat, ale că­rui putreziciuni ne-am silit să le eliminăm. Căci în locul patimei am pus obiectivitatea; în locul clanului, sufletul patriei, rotund şi înmi­resmat ca o pâine; în locul înju­­răturei, cunoştinţele cele mai fe­lurite asupra teatrelor de luptă sfinţite cu sângele ostaşului ro­mân şi bătătorite de victoriile a­­liaţilor noştri; în locul înţepă­­turei — hazlii poate, dar nefolo­sitoare şi rare ori destul de de­centă — strădaniile unei zilnice pagini culturale; în locul laude­lor personale, cuvântul îndrumă­tor al autorităţilor, iar în locul chipului cine ştie cărui provin­cial politicianizat — după cum era obiceiul — realitatea frontu­lui cuprinsă în dreptunghiurile unei fotografii. Şi alături de cele scrise cerin­ţelor de azi, am căutat să arătăm, măcar în aceiaşi măsură, veşni­­cile valori ale românismului, chiar şi cele umbrite încă de tă­cere. Nîcio altă publicaţie din ţară n’a spus mai cu demnitate, m­ai răspicat şi la timp mai po­trivit ceia ce am scris noi, totuşi fără ca să ne desconsiderăm an­­gajamentele luate. Departe de a fi laude, toate a­­serţîunîle de mai sus sunt reali­tăţi pe cari le poate verifica ori­­cine îşi ia osteneala să răs­­foească colecţia ziarului nostru. •Continu­m­e în rigina­l) Sibiu, Miercuri 2 Sept. 1942 înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia V-a sub Nr. 1470/1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I. Nr. 16 TELEFON 746 O O ABONAMENTE: anual 500 Lei; luni, an 250 Lei; 3 Luni 150 Lei - Pt preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pentru autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 Trupele germano-rom­âne la Sud de Cuban Noui victorii în înaintarea din Caucaz BERLIN, 2 (Rador). — Se a­­mnunţă din Isvor militar că la sud de Kubanul inferior în cursul unei ofensive progresive, trupele ger­­mane şi române au aruncat la 30 August inamicul în direcţia litora­lului Mării Negre, cucerind mai multe localităţi prin lupte corp la corp. ATACURI PROGRESIVE PE COASTELE MARII NEGRE BERLIN, 2 (Rador). — Cartierul general al Fuehrerului, înaltul Co­mandament al forţelor armate ger­mane comunică: La sud de Kubanul inferior tru­pe germane şi române au aruncat inamicul înapoi în direcţia coaste­lor Mării Negre, prin atacuri pro­gresive. Artileria antiaeriană a scu­fundat o canonieră sovietică. La sud de Stalingrad, trupe ger­mane au străpuns poziţiile inami­ce, au sdrobit puternice forţe so­vietici, şi se găsesc la 25 km. spre sud de oraş, atacuri de noapte ale aviaţiei au pricinuit incendii în­tinse în Stalingrad. In plus au fost bombardate cu efect obiective de cale ferată şi aerodromuri ale ina­micului din regiunea de la răsărit de Volga. La Rjev inamicul şi-a continuat în mai multe locuri ata-­­ curile sale cu puternice forţe de in­­­­fanterie şi blindate. Cu acest prilej au fost pricinuită­­ în lupte distrugerea a 48 de tancuri,­­ dintre care 38 numai de către un divizion de artilerie de asalt. La sud de lacul Ladoga au dat greş din nou atacuri sovietice. Ve­dete rapide italiene au scufundat în noaptea de 14 spre 15 August în lacul Ladoga o canonieră sovie­tică şi un vas de comerţ inamic. Avioane de luptă au atacat ziua şi noaptea cu bombe explosive şi incendiare instalaţii importante de răsboiu din Anglia de răsărit şi Midlans. După cum s’a anunţat prin­­tr’un comunicat special, submarine­le germane au pricinuit din nou na­vigaţiei inamice pierderi din cele mai grele în cursul ultimei săptă­mâni. Ele au scufundat în Atlantic în Marea Caraibelor şi în faţa A­­fricei de vest prin lupte grele şi cu toată puternica apărare inamică făcută de forţe navale şi aeriene, 30 vapoare de 181.000 tone în con­voaie şi prin vânătoare de vase izo­late. Alte cinci vase au fost torpilate la 29 August, maiorul Golob co­mandantul unei escadre de vână­toare de pe frontul de răsărit a în­registrat a 150-a victorie aeriană personală. Lupte crâncene la Stalingrad BERLIN, 2 (Rador). Pe frontul Stalingradului formaţiuni considera­bile ale aviaţiei germane au atacat Duminecă poziţiile întărite şi adă­posturile betonate ale inamicului. Concentrări de tancuri sovietice care se aflau în faţa punctelor înaintate de atac ale formaţiunilor motorizate germane au fost distruse prin atacuri de la o mică înălţime. După ştirile pri­mite până acum, 20 tancuri sovietice au fost nimicite iar alte 17 au suferit stricăciuni atât de serioase încât pot fi privite ca scoase din lupte. Căile prin care sosesc întăriri în acest sec­tor au fost deasemeni bombardate cu succes. 175 vehicule de tot felul au fost nimicite. Pe Volga două vapoare de transport au fost scufundate de bombe care au lovit în plin. Pe cerul Stalingradului i s’au dat lupte violente aeriene în cursul cărora 24 avioane sovietice au fost doborite fără ca noi să pierdem decât două aparate, LUPTELE DIN SECTORUL NORDIC AL FRONTULUI HELSINKI. 2 (Rador). Comunica­tul militar finladez din 31 August a­­nunţă printre altele: In general linişte pe fronturile din istmul Careliei şi Aunus. Activitate ceva mai însufle­ţită pe frontul de răsărit. In sectorul meridional atacuri date de formaţiuni mici împotriva a două din punctele noastre de sprijin au fost respinse. Patrule de lupte inamice care au e­­fectuat în mai multe puncte atacuri împotriva poziţiilor noastre au fost respinse sau nimicite. Intr’o luptă ae­riană dată de un inamic superior ca număr asupra lacului Ladoga, avi­oanele noastre de vânătoare au do­­borit două avioane inamice tipul 1/16. Un alt avion de acelaş tip diin­­tr’o formaţie de 20 avioane inamice a fost doborit de un avion finlandez care a reuşit să se întoarcă nevătă­mat la bază. 110 VASE SCUFUNDATE PE VOLGA BERLIN, 2 (Rador). După cum a­­nuntă ziarul Zwoelf Uhr Blatt, avia­ţia sovietică a pierdut de la 1 la 28 August 2686 avioane. Ziarul adaugă că până acum au fost scufundate pe Volga 110 vase.* BERLIN, 2 (Rador). In cursul zilei de 30 August aviația sovietică a pier­dut 108 avioane doborâte în lupte ae­riene și de către artileria antiaeriană. Pierderile aviației germane se reduc la 8 aparate. Ambasadorii eroismului ger­man­o­ italian la Castelul Bran I BUCUREŞTI. — Generalii germiani I şi ofiţerii italieni invalizi şi mari ma­­i filaţi din actualul răsboi cari se află­­ la Sinaia ca invitaţi ai armatei ro­­­­mâne s’au dus Duminecă, 30 August, la I Castelul Bran unde au depus o fru­­­­moasă jerbă de flori la cripta în care I se află inima Reginei Maria.­­ In fata urnei, oaspeţii străini au sa- I Intat cu adâncă religiositate, aducând I în forma aceasta un pios omagiu me­­­­moriei aceleia care a fost Suverana ! României Mari. Apoi au vizitat Caste- I Iul Bran, fiind impresionaţi în mod­­ cu totul deosebit de frumuseţea şi pito­­­­rescul acestei părţi a ţării noastre.­­ După amiază, dnii generali ai arma-­­­tei Marelui Reich: Fischer von Wei- I­kersthall, Dippold, Angern, von Witz- I leben, Scheriber, Thema, von Witzen- I­dorff, Buchholz, Schroth, Schifffahrt,­i ofiţerii italieni: col. aviator Renato di I Iorio, Căpit. de Fregata Olivierodiano,­­ maior Basarto Luigi, Căpitan aviator I Romanese Marco, căpt. Mayoli Celso, I lt. Giacobbe Letterio, slt. Aviasato I Vincenso, slt. Moret Vitorio, precum­­ şi dnn­ general Vasile Creţoiu, mare I mutilat în luptele de la Odessa, col.­­ Aurel Locusteanu, lt. col. Dinu Ră­­j­­escu, lt. col. Agapiescu N. maior Toma I Patrulea, căpt. Ţincu, lt. Iacob Gh., a­lt aviator ind. Eduard Lindner, slt. Weigel Ciurea Albert, au fost invi­taţi la palatul Principesei Cantacuzino din Sinaia, unde­­maestrul George Enescu a executat sonata a 5-a şi a 7-a de Beethoven, Folia din Spania de Corelli şi preludiul şi alegio de­­Pug­­nani Kressler. După acest concert de vioară, maes­trul George Enescu a executat la pian „Moartea Isoldei“ de Wagner. Generalii germani, ofiţerii italieni şi ofiţerii români eroi ai răsboiului de azi au fost profund impresionaţi de virtuozitatea cu care marele nostru­­ compozitor, George Enescu, le-a oferit , acest regal de muzică. Ziariştii români au sosit la Helsinki HELSINKI, 2 (Rador). — In ziua de­­ 29 August a sosit în capitala Finlandei I delegaţia de ziarişti români având în­­ frunte pe d. O. W. Oisek, director ad­­j­­unct al presei, care a fost invitat să­­ facă o vizită oficială în Finlanda. Ziariştii români au fost salutaţi pe aeroport de d. Numelein, directorul presei din ministerul Afacerilor streine, de şeful biroului de informaţii, d© nu-­­­meroşi intelectuali şi de ziarişti D. Witting, ministrul Afacerilor streine, a oferit o masă în onoarea oaspeţilor, la care au participat d. Con­­stantinide, ministrul României la Hel­sinki, membrii legaţiei române, secre­tarul general şi directorul ministeru­lui de Afaceri streine, rectorul univer­sităţii, decanii facultăţilor, reprezen­tanţii vieţii culturale şi numeroşi zia­rişti. După masă, ziariştii români au ple­cat pe frontul din istmul Careliei.

Next