Țara, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 423-447)

1942-10-14 / nr. 434

ANUL II. NO. 434 8 Pagini 3 Lei DIRECTOR ■ PROPRIETAR , PRDOF- DR.GAMRE POPA Noi şi destinul Romei de VIRGIL MANESCU Mărturiseşte, vizita ziariştilor români în Italia, străvechea ad­miraţie a unui întreg neam faţă de Roma eternă şi a principiilor ce au făcut-o mare, dealungul vre­­milor. Sunt două­zeci de veacuri, de când cetatea de pe vadul Ti­­brului, a încetăţenit în conştiinţa ginţilor, principiul ordinei şi con­ceptul disciplinei juridice, ca fundamente ale oricărei existenţe sociale. Produse ale unei raţiuni exploatate în modul cel mai ri­guros, ele au condus la imprima­rea unei etice individuale şi so­ciale dintre cele mai aspre şi ar­monioase în acelaş timp şi au con­stituit un factor de omogenizare. Triburi după triburi, popoare după popoare, s’au unit, şi-au îm­blânzit porniri şi interese potriv­­nice, pentru a participa, cu forţe contopite, la o viaţă organizată şi tot mai mult îmbogăţită atât în­tru ale traiului zilnic cât şi ale spiritului. ROMA reprezintă nu numai existenta unui uriaş imperiu ju­­ridiceşte organizat, ci şi un stil de viată, acceptat rational. Un stil de viată civilizatoriu, lansat pentru prima oară în lume şi sortit să constitue patrimoniul istoric cel mai de seamă a unor neamuri crescute în cultul Romei şi trăgându-şi forţa vieţii lor din idealurile zămislite, acolo. For­ţele măreţului imperiu au combă­tut, cu conştiinţa clară a unei misiuni, tot ce nu se putea în­globa într-o asemenea concepţie despre viaţă; acesta este rostul şi semnificaţia zidului contra năvă­lirilor barbare. Dincolo de acest zid s’a născut şi a înflorit coman­damentele unei civilizaţii sortite să rodească o Europă, învingă­toare de vremi îneguiate. Acesta a fost destinat cu adevărat impe­rial al Romei. Moştenitoarea di­­rectă, Italia tuturor timpurilor a cinstit porunca nepieritoare. Cu aceiaş intensitate, ea a ştiut să redea lumii, clipa mondială, de neegalat strălucire şi profun­zime, a renaşterii, pentru ca doua milenii mai târziu să reînvie mi­­nunea Romei antice. In timpuri răscolite de germenii anarhiei, care o ameninţa la fel cum ame­ninţa Europa întreagă, Italia a reacţionat afirmând, în zilele noastre principiul de ordine, dis­ciplină şi comuniune socială, în­făptuind, prima, o lume nouă. Şi, ca odinioară Roma, ea trimite soldaţii credinţelor sale să lupte pe câmpiile unde aceste credinţe sunt batjocorite. Isvorâţi din­ tăria şi virtuţile romane, am afirmat la rândul nostru, aici, unde drumurile Eu­ropei se sfârşeau, aceiaş bogată moştenire. Poziţia noastră geo­grafică ne-a prilejuit poziţia istorică de continuatori de lungă "Continuare în na­şina­l. Sibiu, Miercuri 14 Oct. 1942 Redactor responsabil: ION GHISĂUTA SEVEREANU O O REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFON 746 O O înscris la Trib. Sibiu, S. N­ Nr. 1470/1941 O o taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 ALT GRUP BOLŞEVIC decimat la Stalingrad Nimicirea unei divizii sovietice lângă Tuapse BERLIN, 14 (Radar). De la Cartie­rul general al Fuehrerului, înaltul co­mandament al forţelor armate ger­mane comunică: Grupul de forţe inamice încercuit pe şoseaua ce duce la Tuapse a fost nimicit. Prin aceasta au fost zdrobite în lupte grele de munte grosul unei divizii sovietice de gardă şi părţi din­­tr-o divizie de vânători de munte, capturându-se în acelaş timp peste 400 poziţii de luptă, numeroşi prizo­nieri şi arme. Curăţirea ţinutului, acoperit de co­dri nepătrunşi, de ultimile cuiburi de rezistentă inamice este încă în curs. La Sud de Terek, contra-atacuri inamice au fost respinse cu grele pierderi sângeroase petru inamic. In Stalingrad un grup de trupe ina­mice a fost decimat. Artileria armatei a scufundat pe Volga un vapor mare. Forte aeriene de luptă au continuat distrugerea liniilor ferate importante de la răsărit de Volga. In sectorul central şi sectorul nor­dic al frontului, prin acţiuni încunu­nate de succes ale trupelor de recu­noaştere şi de asalt, au fost nimicite numeroase poziţii de luptă ale inami­cului împreună cu trupele ce le ocu­pau-La Est de Leningrad ultimele res­turi ale forţelor sovietice care trecu­seră Neva au fost aruncate peste a­­cest fluviu. Formaţiuni de avioane germane de luptă au reînceput bombardamentul bazelor aeriene britanice din insula­­fortăreaţă Malta, putându-se observa incendii întinse la instalaţiile de ga­raj şi la hangarele de avioane. In lup­tele aeriene date deasupra insulei, a­­vioane germane de vânătoare au do­­borît 3 avioane de vânătoare brita­nice iar echipagiile avioanelor ger­mane de luptă au doborît alte 2 a­­vioane de vânătoare britanice. Din formaţiunile de avioane brita­nice cari au dat în timpul zilei, de la înălţimi foarte mari, atacuri contra coastei de Nord a Franţei şi a Olan­dei, avioanele de vânătoare germane au doborît 5 avioane inamice fără a suferi pierderi. Cu prilejul unor sboruri de hăr­ţuire făcute în cursul zilei de avioane britanice izolate pe deasupra Germa­niei de Nord şi de nord-vest, popu­laţia a avut pierderi neînsemnate. Deasupra Mării Nordului şi Mării Baltice, 3 avioane britanice au fost doborâte în timpul nopţii Avioane germane de luptă au ata­cat noaptea trecută cu bune rezul­tate un port important din nord-estul Angliei. FUEHRERUL A FELICI­TAT PE PREŞEDINTELE TISO BERLIN 14 (Radar). De la Car­tierul general al Fuehrerul­­ se transmite următorul comunicat: Fuehrerul a adresat dlui Ti­so pre­şedintele republicei slovace o tele­gramă de felicitări, în termeni cor­diali, cu prilejul zilei de 13 Octom­­vrie, ziua aniversării preşedintelui. NEMAIPOMENITA CRU- [ ZIME BOLSEVICA FATA­­ DE PRIZONIERI ■ BERLIN, 14 (Rador). — După­­ cum se anunţă din isvor militar, ■ bolşevicii caută mereu să se răsbu­­­­ne pe răniţi şi prizonieri pentru • înfrângerile suferite în mod con­•­stant pe frontul de Răsărit.­­ Intr’un ordin al unui comanda­­­ment de coastă bolşevic se spune că • prizonierii germani trebue să fie­­ nimiciţi chiar fără să li se mai ia­­ interogatoriu. Intr’o depoziţie pri­­­­zonierul sovietic Bogucearschi la­­S­covlet a recunoscut că toţi prizo­­­nierii făcuţi de unitatea lui în tim­pul operaţiunilor au fost nimiciţi. Iată ce a mai declarat el textual: „La Sevastopol nu am luat niciun prizonier, sau mai bine zis toţi pri­zonierii luaţi au fost împuşcaţi pe loc“. Un exmplu de o deosebită cru­zime sovietică a dat şeful Serviciu­lui sanitar al diviziei 95 infanterie numit Turschinov, care a ucis pe toţi răniţii germani din spitalul lui, făcându-le­­injecţii cu aer în vine până au murit. PORTUL SUNDERLAND PUTERNIC BOMBARDAT DE AVIAŢIA GERMANA BERLIN, 14 (Rador). — înaltul comandament german anunţă că în cursul nopţii spre 12 Octomvrie, avioane de luptă germane au bom­bardat, profitând de bune condiţii de vizibilitate, importantul port Sunderland de pe coasta de Est a Angliei. Către orele 22 au apărut primele aparate germane deasupra gurei fluviului Wear pe malurile căruia este aşezat oraşul Sunder­land. Imediat numeroase baterii anti­aeriene au deschis focul violent în spaţiul de deasupra portului. To­tuşi avioanele de luptă germane au sburat deasupra şantierelor şi a al­tor obiective de importanţă milita­ră ale oraşului şi portului. Toate avioanele germane s’au reîntors la bazele lor după atacuri care au du­rat o oră. MARILE PIERDERI SO­VIETICE DELA LACUL LADOGA BERLIN, 14 (Radar). — După cum s’a anunţat prin comunicatele înaltului comandament al forţelor armate germane din 3 şi 6 octom­vrie în bătălia de încercuire de la Sud de lacul Ladoga au fost nimi­cite şapte divizii sovietice, iar alte divizii şi brigăzi au fost sdrobate puternic. Diviziile distruse sunt: diviziile 19 şi 24 de gardă precum şi divizii­le 191, 259, 265, 193 şi 374 de infan­terie. Mai puternic doimate au fost: brigăzile 16, 24, 98 şi 112 blindate, batalioanele 501 şi 107 precum şi brigăzile 22, 23, 24, 53, 137 şi 140 infanterie. In aceste lupte au mai suferit pierderi foarte grele divi­ziile sovietice 11, 327, 372 şi 376 de infanterie. Diferendul americano­­chilian în creștere BUENOS AIRES. 14 (Rador). Un comunicat oficial publicat Duminecă noaptea la Santiago de Chili declară că ambasadorul la Washington al re­publicei Chili, d- Espuil a rugat pe d. Sumner Welles subsecretar de stat în guvernul american să facă preci­zări cu privirte la declaraţiile sale re­cente. D. Sumner Welles a refuzat să dea urmare cererii ambasadorului repu­blicei Chile, declarând că din motive de ordin militar este imposibil să facă precizările cerute.^ BERLIN, 14 (Rador). Cercurile Po­litice germane spun că emoţia în Ar­gentina şi Chili cu privire la declara­ţiile dinui Sumner Welles este pe de­plin înţeleasă. Aceleaşi cercuri au srat cu interes la cunoştinţă de ur­mările ce le-au avut aceste, declaraţii şi mai ales de comunicarea făcută dinui Roosevelt de către preşedintele Republicii Chili, după care în împre­jurările actuale acesta se vede nevoit să amâne pentru moment vizita sa în Statele Unite. Noul agitaţii antien­gleze în Irlanda de Nord LISABONA, 14 (Rador). Ştirile so­site din Belfast confirmă faptul că a­­gitaţiile anti-britanice au­ început cu toată violenţa în întreaga Irlandă de Nord. După atentatele de Sâmbătă şi Duminecă, care au provocat moartea a doi poliţişti — căzând mai mulţi răniţi — trupele engleze au ocupat cartierele occidentale din Belfast. Naţionaliştii au atacat postul de foto electric. Poliția a operat numeroase arestări*

Next