Țara, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 423-447)
1942-10-14 / nr. 434
ANUL II. NO. 434 8 Pagini 3 Lei DIRECTOR ■ PROPRIETAR , PRDOF- DR.GAMRE POPA Noi şi destinul Romei de VIRGIL MANESCU Mărturiseşte, vizita ziariştilor români în Italia, străvechea admiraţie a unui întreg neam faţă de Roma eternă şi a principiilor ce au făcut-o mare, dealungul vremilor. Sunt douăzeci de veacuri, de când cetatea de pe vadul Tibrului, a încetăţenit în conştiinţa ginţilor, principiul ordinei şi conceptul disciplinei juridice, ca fundamente ale oricărei existenţe sociale. Produse ale unei raţiuni exploatate în modul cel mai riguros, ele au condus la imprimarea unei etice individuale şi sociale dintre cele mai aspre şi armonioase în acelaş timp şi au constituit un factor de omogenizare. Triburi după triburi, popoare după popoare, s’au unit, şi-au îmblânzit porniri şi interese potrivnice, pentru a participa, cu forţe contopite, la o viaţă organizată şi tot mai mult îmbogăţită atât întru ale traiului zilnic cât şi ale spiritului. ROMA reprezintă nu numai existenta unui uriaş imperiu juridiceşte organizat, ci şi un stil de viată, acceptat rational. Un stil de viată civilizatoriu, lansat pentru prima oară în lume şi sortit să constitue patrimoniul istoric cel mai de seamă a unor neamuri crescute în cultul Romei şi trăgându-şi forţa vieţii lor din idealurile zămislite, acolo. Forţele măreţului imperiu au combătut, cu conştiinţa clară a unei misiuni, tot ce nu se putea îngloba într-o asemenea concepţie despre viaţă; acesta este rostul şi semnificaţia zidului contra năvălirilor barbare. Dincolo de acest zid s’a născut şi a înflorit comandamentele unei civilizaţii sortite să rodească o Europă, învingătoare de vremi îneguiate. Acesta a fost destinat cu adevărat imperial al Romei. Moştenitoarea directă, Italia tuturor timpurilor a cinstit porunca nepieritoare. Cu aceiaş intensitate, ea a ştiut să redea lumii, clipa mondială, de neegalat strălucire şi profunzime, a renaşterii, pentru ca doua milenii mai târziu să reînvie minunea Romei antice. In timpuri răscolite de germenii anarhiei, care o ameninţa la fel cum ameninţa Europa întreagă, Italia a reacţionat afirmând, în zilele noastre principiul de ordine, disciplină şi comuniune socială, înfăptuind, prima, o lume nouă. Şi, ca odinioară Roma, ea trimite soldaţii credinţelor sale să lupte pe câmpiile unde aceste credinţe sunt batjocorite. Isvorâţi din tăria şi virtuţile romane, am afirmat la rândul nostru, aici, unde drumurile Europei se sfârşeau, aceiaş bogată moştenire. Poziţia noastră geografică ne-a prilejuit poziţia istorică de continuatori de lungă "Continuare în naşinal. Sibiu, Miercuri 14 Oct. 1942 Redactor responsabil: ION GHISĂUTA SEVEREANU O O REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFON 746 O O înscris la Trib. Sibiu, S. N Nr. 1470/1941 O o taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 ALT GRUP BOLŞEVIC decimat la Stalingrad Nimicirea unei divizii sovietice lângă Tuapse BERLIN, 14 (Radar). De la Cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Grupul de forţe inamice încercuit pe şoseaua ce duce la Tuapse a fost nimicit. Prin aceasta au fost zdrobite în lupte grele de munte grosul unei divizii sovietice de gardă şi părţi dintr-o divizie de vânători de munte, capturându-se în acelaş timp peste 400 poziţii de luptă, numeroşi prizonieri şi arme. Curăţirea ţinutului, acoperit de codri nepătrunşi, de ultimile cuiburi de rezistentă inamice este încă în curs. La Sud de Terek, contra-atacuri inamice au fost respinse cu grele pierderi sângeroase petru inamic. In Stalingrad un grup de trupe inamice a fost decimat. Artileria armatei a scufundat pe Volga un vapor mare. Forte aeriene de luptă au continuat distrugerea liniilor ferate importante de la răsărit de Volga. In sectorul central şi sectorul nordic al frontului, prin acţiuni încununate de succes ale trupelor de recunoaştere şi de asalt, au fost nimicite numeroase poziţii de luptă ale inamicului împreună cu trupele ce le ocupau-La Est de Leningrad ultimele resturi ale forţelor sovietice care trecuseră Neva au fost aruncate peste acest fluviu. Formaţiuni de avioane germane de luptă au reînceput bombardamentul bazelor aeriene britanice din insulafortăreaţă Malta, putându-se observa incendii întinse la instalaţiile de garaj şi la hangarele de avioane. In luptele aeriene date deasupra insulei, avioane germane de vânătoare au doborît 3 avioane de vânătoare britanice iar echipagiile avioanelor germane de luptă au doborît alte 2 avioane de vânătoare britanice. Din formaţiunile de avioane britanice cari au dat în timpul zilei, de la înălţimi foarte mari, atacuri contra coastei de Nord a Franţei şi a Olandei, avioanele de vânătoare germane au doborît 5 avioane inamice fără a suferi pierderi. Cu prilejul unor sboruri de hărţuire făcute în cursul zilei de avioane britanice izolate pe deasupra Germaniei de Nord şi de nord-vest, populaţia a avut pierderi neînsemnate. Deasupra Mării Nordului şi Mării Baltice, 3 avioane britanice au fost doborâte în timpul nopţii Avioane germane de luptă au atacat noaptea trecută cu bune rezultate un port important din nord-estul Angliei. FUEHRERUL A FELICITAT PE PREŞEDINTELE TISO BERLIN 14 (Radar). De la Cartierul general al Fuehrerul se transmite următorul comunicat: Fuehrerul a adresat dlui Tiso preşedintele republicei slovace o telegramă de felicitări, în termeni cordiali, cu prilejul zilei de 13 Octomvrie, ziua aniversării preşedintelui. NEMAIPOMENITA CRU- [ ZIME BOLSEVICA FATA DE PRIZONIERI ■ BERLIN, 14 (Rador). — După cum se anunţă din isvor militar, ■ bolşevicii caută mereu să se răsbune pe răniţi şi prizonieri pentru • înfrângerile suferite în mod con•stant pe frontul de Răsărit. Intr’un ordin al unui comandament de coastă bolşevic se spune că • prizonierii germani trebue să fie nimiciţi chiar fără să li se mai ia interogatoriu. Intr’o depoziţie prizonierul sovietic Bogucearschi laScovlet a recunoscut că toţi prizonierii făcuţi de unitatea lui în timpul operaţiunilor au fost nimiciţi. Iată ce a mai declarat el textual: „La Sevastopol nu am luat niciun prizonier, sau mai bine zis toţi prizonierii luaţi au fost împuşcaţi pe loc“. Un exmplu de o deosebită cruzime sovietică a dat şeful Serviciului sanitar al diviziei 95 infanterie numit Turschinov, care a ucis pe toţi răniţii germani din spitalul lui, făcându-leinjecţii cu aer în vine până au murit. PORTUL SUNDERLAND PUTERNIC BOMBARDAT DE AVIAŢIA GERMANA BERLIN, 14 (Rador). — înaltul comandament german anunţă că în cursul nopţii spre 12 Octomvrie, avioane de luptă germane au bombardat, profitând de bune condiţii de vizibilitate, importantul port Sunderland de pe coasta de Est a Angliei. Către orele 22 au apărut primele aparate germane deasupra gurei fluviului Wear pe malurile căruia este aşezat oraşul Sunderland. Imediat numeroase baterii antiaeriene au deschis focul violent în spaţiul de deasupra portului. Totuşi avioanele de luptă germane au sburat deasupra şantierelor şi a altor obiective de importanţă militară ale oraşului şi portului. Toate avioanele germane s’au reîntors la bazele lor după atacuri care au durat o oră. MARILE PIERDERI SOVIETICE DELA LACUL LADOGA BERLIN, 14 (Radar). — După cum s’a anunţat prin comunicatele înaltului comandament al forţelor armate germane din 3 şi 6 octomvrie în bătălia de încercuire de la Sud de lacul Ladoga au fost nimicite şapte divizii sovietice, iar alte divizii şi brigăzi au fost sdrobate puternic. Diviziile distruse sunt: diviziile 19 şi 24 de gardă precum şi diviziile 191, 259, 265, 193 şi 374 de infanterie. Mai puternic doimate au fost: brigăzile 16, 24, 98 şi 112 blindate, batalioanele 501 şi 107 precum şi brigăzile 22, 23, 24, 53, 137 şi 140 infanterie. In aceste lupte au mai suferit pierderi foarte grele diviziile sovietice 11, 327, 372 şi 376 de infanterie. Diferendul americanochilian în creștere BUENOS AIRES. 14 (Rador). Un comunicat oficial publicat Duminecă noaptea la Santiago de Chili declară că ambasadorul la Washington al republicei Chili, d- Espuil a rugat pe d. Sumner Welles subsecretar de stat în guvernul american să facă precizări cu privirte la declaraţiile sale recente. D. Sumner Welles a refuzat să dea urmare cererii ambasadorului republicei Chile, declarând că din motive de ordin militar este imposibil să facă precizările cerute.^ BERLIN, 14 (Rador). Cercurile Politice germane spun că emoţia în Argentina şi Chili cu privire la declaraţiile dinui Sumner Welles este pe deplin înţeleasă. Aceleaşi cercuri au srat cu interes la cunoştinţă de urmările ce le-au avut aceste, declaraţii şi mai ales de comunicarea făcută dinui Roosevelt de către preşedintele Republicii Chili, după care în împrejurările actuale acesta se vede nevoit să amâne pentru moment vizita sa în Statele Unite. Noul agitaţii antiengleze în Irlanda de Nord LISABONA, 14 (Rador). Ştirile sosite din Belfast confirmă faptul că agitaţiile anti-britanice au început cu toată violenţa în întreaga Irlandă de Nord. După atentatele de Sâmbătă şi Duminecă, care au provocat moartea a doi poliţişti — căzând mai mulţi răniţi — trupele engleze au ocupat cartierele occidentale din Belfast. Naţionaliştii au atacat postul de foto electric. Poliția a operat numeroase arestări*