Țara, mai 1943 (Anul 3, nr. 587-610)
1943-05-01 / nr. 587
3 LEI ANUL III. No. 587 DIRECTOR ■ PROPRIETAR : §D, POPA Ministrul Culturii şi profesorii Ţării la Sibiu de Grigore Popa Ieri, într’un cadru deosebit de solemn, s’a deschis în Cetatea ortodoxiei ardelene Congresul Asociaţiei generale a profesorilor secundari, sub preşedenţia de onoare a dlui prof. I. Petrovici, ministrul Culturii Naţionale şi al Cultelor. Această alegere, după cum s’a afirmat cutremurător şi patetic de d. V. Grecu, preşedintele Asociaţiei generale a profesorilor, n’a fost întâmplătoare. Profesorii Ţării îşi dau seama de acest imperativ naţional. Ei sunt aceia cari modelează şi pregătesc tineretul Neamului, sufleteşte şi trupeşte, în vederea împlinirii integrale a aspiraţiilor noastre naţionale. Ori această împlinire nu se poate desăvârşi fără stema de dârzeşnie şi masivitate. Iar profesorii — această armată nevăzută a Ţării — simt şi trăesc mai mult ca oricine eladiurile acestei năzuinţi, ale cărei flăcări, niciodată stinse, le transmit din veneraţie în generaţie. Mai mort decât atâta: aceasta este şi convingerea adâncă a dlui ministru I. Petrovici, a cărui simpatie pentru Arsdeal şi ardeleni este o certitudine. Şi această simpatie, după cum ne rosteam cu alt prilej, vine de departe, de când excepţionalul student Petrovici asculta pe băncile Universităţii din Bucureşti, cursurile de Logică şi Istoria Filosofiei ale Ardealului Titu Maiorescu, al cărui elev şi urmaş, fără termen de comparaţie, este. In timpul războiului trecut şi după război, simpatia şi statornică pentru Ardeal se alimenta din prietenia dlui I. Petrovici cu Octavian Goga. Şi ceva mai târziu, când poetul şi metafizicianul Lucian Blaga a fost chemat sub cupola de lumină a Academiei Române, tot Ion Petrovici a fost acela care lea primit şi l-a prezentat într’o cuvântare-răspuns, care este un model al genunii. Iată plenipotenţa spirituală — şi nu cunosc alta mai înaltă — cu care actualul îndrumător al Culturii Naţionale descinde, făcând drumul întors al desscălecatelor creatoare şi unificatoare de ţară ale trecutului, pe plaiurile atât de sbuciumate ale acestui sfânt şi nobil pământ al Transilvaniei. Darul pe care d. ministru I. Petrovici lea adus la Sibiu, neamului întreg, profesorimii şi Transilvaniei este nepreţuit. aşa nu aduce numai experienţa de o viaţă întreagă a profesoruşui, ci şi înţelepciunea filosofului; sensibilitatea şi inteligenţa pururea proaspătă a artistului; tactul academicianului; curajul omului politic înains revăzător; limpezimea de cuget a logicianului îndrăgostit de rotunzimea silogismului aristotelic, dragostea părintelui şi vigilenţa vistiernicului cosmorilor spirituale ale neamului. In toate şi peste toate însă, d. I. Petrovici ne aduce marea lui inimă românească, ale cărei vibraţii pentru tot ceea ce însemnează spiritualitate românească în Ardeal şi pretutindeni le cunoaştem de multă vreme. Iată de ce prezenţa Dsale ne este scumpă şi atât de grăitoare. Congresul Asociaţiei profesorilor secundari din România Anul acesta Sibiul are deosebita cinste de a găzdui lucrările celui de al XXV-lea congres al Asociaţiei Generale a profesorilor secundari din România. Lucrările Congresului, care a început joi dimineaţa, sunt onorate cu înalta prezenţă a dlui prof. Ion Petrovici ministrul Culturii Naţionale şi al Cultelor. Autorităţile civile şi militare, corpul didactic local, împreună cu elevii tuturor şcolilor secundare sibiene au primit pe d. ministru al Culturii Naţionale în faţa Mitropoliei. I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului şi d. prof. Ion Petrovici şi-au făcut apariţia — salutată de minunata fanfară a Liceului Gh. Lazăr care intona Imnul lui Iancu — la orele 10, însoţiţi de o numeroasă suită. După trecerea în revistă a celor de faţă, oaspeţii au participat la serviciul divin oficiat de un numeros sobor de preoţi în frunte cu P. S. S. Episcopul Maramureşului, pentru ca apoi să se îndrepte cu toţii spre sala festivă a Prefecturii unde se fîn lucrările congresului, în faţa unei numeroase asistenţe formată — în afară de cei 80 de delegaţi ai secţiilor din întreaga ţară — de numeroase personalităţi ardelene printre care am remarcat pe dnii: general de armată Macici, general de corp de armată Mitrănescu, general de Brigadă Filip Agricola, colonel V. C. Mihăilescu, prefectul .judeţului, dr. Simeon Mitea ajutor de primar al Sibiului, prof univ. I. Lupaş prorectorul Universităţii Cluj,Sibiu, asistent dr. C. Micu dir. de cabinet, dr. I. Stăniloae Rectorul Academiei teologice Andreiane, inspectorii Romulus Demetrescu, Silviu Ţeposu, Costache Dima, dr. Gh. Preda vice,preşedintele Astrei locale, scriitorul Ion Agârbiceanu, etc. etc. După cântarea Rugăciunii „Hristos a înviat“ a luat cuvântul de inspector general Valeriu Grecu, care după ce a declarat deschis cel de al XV -lea congres a rugat de d. ministru Ion Petrovici să accepte preşidenţia de onoare. Următorul a luat cuvântul d. prof. Silviu Cosma, preşedintele secţiei Sibiu al Asociaţiei profesorilor secundari, care a arătat mândria Sibiului de a găzdui o asemenea manifestare culturală şi a terminat vrând participanţilor tradiţionalul bun sosit. D. insp. Valeriu Grecu, preşedintele Asociaţiei, a arătat simbolicul motiv ce a determinat să se aleagă Sibiul drept loc pentru desbaterea acestui congres, precum şi salutul întregei profesorimi româneşti pentru Românii de pretutindenea. Dşa a terminat în nesfârşitele urale ale celor prezenţi, exprimând dragostea şi devotamentul dascălilor noştrii faţă de Rege şi Conducător şi faţă de glorioasa noastră armată care luptă eroic pentru întregirea sfintelor noastre graniţe. Dsa a terminat mulţumind dlui ministru al Culturii Naţionale pentru onoarea ce o face profesorimei rome’n prezenţa Dsale la acest pong - - Ziua l-a D. Col. V. Mihăilescu, prefectul judeţului, a mulţumit la rândul său pentru onoarea făcută Sibiului de a găzdui acest congres, interpretând acest fapt drept ca o pioasă recunoştinţă adusă culturii ardelene. După cuvântul dlui ajutor de primar dr. Simeon Mitea, care a salutat pe congresişti din partea oraşului Sibiu, a luat cuvântul d. dr. Gh. Preda, vicepreşedintele Astrei, care a arătat că profesorimea este unul din stâlpii fundamentali ai neamului şi misiunea ei este cu atât mai frumoasă, cu cât ea implică mai multe îndatoriri decât drepturi. Salutul Universităţii a fost adus de d. prof. I. Lupaş care, cu această ocazie, a şi înmânat dlui ministru al Culturii Naţionale lucrarea Domniei Sale, „Zur Geschichte der Rumänen“, iar din partea bisericii unite a vorbit părintele canonic Ion Agârbiceanu. In numele Armatei a vorbit de general Macici care a făcut o impresionantă confesiune asupra simţului de datorie întotdeauna şi din plin dovedit de profesorii noştri, atât la catedră cât şi pe câmpul de luptă. Sâmbătă 1 Mai 1A ADMINISTRAȚIA: Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 O O Inscris la Trib. Sibiu, S. N Nr. 1470/1941 O O REDACTIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFON 746 ABONAMENTE: La sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — Instituţii 2000 Lei anual. O O Taxa poștală plătită în numerar contaprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 Cuvântul I. P. S. S. Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului Luând cuvântul I. P. S. S. Nicolae Bălan Mitropolitul Ardealului a mulţumit din toată inima dlui preşedinte al Asociaţiei pentru frumoasele cuvinte adresate Bisericii şi după ce s-a exprimat bucuria şi mulţumirea de a fi invitat la acest congres, şi-a arătat marea dragoste pe care o are faţă de profesorime, cu atât mai mult, cu cât şi I. P. S. Sa a fost pe vremuri dascăl. „Avem în fruntea Ministerului Culturii — a continuat I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Bălan — un bărbat, care singur ne-a spus că priveşte dincolo de zare. El este aici în mijlocul nostru, dar atunci când dă avânt cugetării, îşi înalţă sufletul dincolo de lumea noastră, într’o lume ideală, a credinţei şi a spiritului. S’a pomenit aici vorba unui profesor german care arată că o reformă şcolară are nevoie de 200 de ani. O sută de ani pentru a fi pregătită şi o sută de ani pentru a fi aplicată. La noi schimburile școlare s’au făcut, foarte des, pentrucă des s’a schimbat ministrul școlii. Urez de aceea — a încheiat I. P. S. Sa — dlui ministru Petrovici, să gireze mai multă vreme cu autoritatea sa românească, căci aşa când face schimbări, le face cu mare evoluţie. LConfirmare în pag. 3) Cuvântarea dlui ministru I. Petrovici D. prof. I. Petrovici, ministrul Culturii Naţionale şi al Cultelor, începând vibranta d-sale cuvântare a mulţumii d-lui prof. I. Lupaş, prorectorul Universităţii „Regele Ferdinand I“ din Cluj-Sibiu pentru monumentala sa lucrare, „Zur Geschichte der Rumänen“, prin care se valorifică drepturile noastre naţionale şi care i-a fost oferită de congresişti în numele ţării. „Noi avem conştiinţa drepturilor noastre, a spus d. ministru I. Petrovici, dar ne lipseşte priceperea de a pune în valoare aceste drepturi. Dacă alte popoare au mai puţine drepturi decât noi, au în schimb priceperea de a bate toba pentru nimic. Evident nu mi-ar trece prin minte să trimit bursieri, care să-şi compacteze cultura lor la aceste popoare, la care mă refer, însă a-şi fi de părere să trimit bursieri care să studieze ştiinţa reclamei şi arta propagandei. In momentul de faţă istoricii noştri au aceiaşi importanţă ca şi militarii. Militarii noştri sunt destinaţi să croiască pe cale de luptă hotarele noastre sfinte, iar istoricii au menirea să pună în valoare drepturile noastre asupra acestor hotare. Evident mă gândesc la militarii care efectiv luptă, după cum am în vedere pe istoricii cari desfăşoară o activitate constructivă. Operile istorice sunt adevărate pietre de vad, graţie cărora se poate trece peste ape, chiar atunci când podurile sunt rupte. S-a spus aici că o reformă școlară are nevoi® de 200 ani de pregătire. Cum eu nu pot trăi 200 ani de ani, înseamnă că atâta vreme cât voi fi la Ministerul Culturii să nu fac nicio reformă. Ţin să vă asigur că nu sunt un grăbit în materie de legiferare. Am făcut o reformă a învățământului universitar, pentru că nu exista nicio lege, sau mai exact, existau 12 cari se contraziceau. La învăţământul secundar nu sunt ora grăbit. Este adevărat că în ultimii 20 de ani au fost un adevărat Potop de legi schimbătoare. Cauzele acestor schimbări sunt mai multe. Dintre cele importante menţionez mai întâi ambiţia unor miniştri de a părea creatori şi în al doilea rând faptul că nicio reformă şcolară nu pleca de la o concepţie unitară, fapt care dădea naştere la o serie de inadvertenţe ce se cereau corijate. Astfel se întâmpla că unul şi acelaş ministru trebuia să-şi corijeze de două trei ori aceiaşi lege. Să nu vă speriaţi că eu voi face la fel. In Monarhia Austro-ungară orice lege nouă nu devenea definitivă decât după un an de la elaborarea ei, când i se mai făceau modificări pe bază de observare şi de experienţă. Să-mi daţi voie ca din acest punct de vedere să mă consider un moştenitor al tradiţiei Imperiului Austroungar, după cum noi Românii avem dreptul la întreaga moştenire ce ne revine de pe urma acestui imperiu. Sunt bucuros că de astă dată congresul profesorilor are loc un metro-