Țara, iulie 1943 (Anul 3, nr. 633-659)

1943-07-22 / nr. 651

ANUL III. No. 651­5 LEI DIRECTOR - PROPRIETAR : „ DI. POPA R­aidul crimei Ştim cu toţii, astăzi, ce forţă e­­normă prezintă arma aviaţiei, care pe lângă o întinsă rază de acţiune antice şi cea mai neaşteptată sur­priză. Mai mult chiar, azi suntem aproape familiarizaţi cu ştirea bom­­bardării oraşelor, fie de­ o parte, fie de alta. Dar din acţiunile de acest fel am putut uşor desprinde, încă de la început, două metode: una lo­­ială cea a luptei, cealaltă ruşinoasă, a crimei. Prima din ele caută vânarea ina­micului aerian, scoaterea din luptă a celor de pe front, ca şi distrugerea obiectivelor militare terestre fie din preajma liniei de luptă, fie din in­­teriorul ţării inamice. Ea ţinteşte deci luptătorul ca şi tot ceea ce e în strânsă legătură cu războiul. Cea de a doua metodă, a crimei, ţinteşte provocarea panicei, cea mai întinsă şi fără alegere distrugere, asasinarea în masă a populaţiei ci­­vile. Ea nu ţine seama, nici de vâr­ste, nici de ocupaţii, nici de cultură, nici de civilizaţie; din contră este tocmai potrivnică tuturor acestora. Şi această metodă, a crimei, a fost înscrisă, ca supremă lege, atât de bolşevici, ca şi de aviaţia anglo-a­­mericană. Căci dacă aviaţia acestor ţări s’a dovedit neputincioasă în a salva Singaporele, posesiunile din Pacific, ca şi marile centre indus­triale de pe frontul răsăritean, în schimb se dovedeşte puternică în asasinarea bătrânilor şi copiilor, ră­niţilor şi femeilor, distrugerea pa­­latelor şi bisericilor şi de­ a transform­­a în mormane de ruine toată stră­duinţa de cultură şi civilizaţie a omului cu adevărat european, în­cepând cu Parisul, şi sfârşind cu Roma, jurnalul de bord al avioane­­lor sovietice şi anglo-americane e plin de numele atâtor localităţi franceze, germane, italiene, belgie­ne, olandeze, etc., asupra cărora s’au năpustit haine tocmai fiindcă erau oraşe deschise. Suntem siguri că la Londra şi Washington vestea recentului bom­bardament asupra Romei a provo­cat aceiaşi delirantă manifestaţie ca şi acea a bombardării Parisului din primăvara anului trecut. Şi facem această apropiere între cele două metropole atât pentru asemănarea lor în privinţa valorilor culturale, cât şi pentru felul tipic de odios al manevrelor anglo-americane în a­­mândouă cazurile. Ca şi anul trecut — pe când învingătorul întindea o mână caldă învinsului său, aliatul îşi freca mâinile de mulţumire pen­­tru odiosul asasinat în masă — şi astăzi cu toate asigurările date Pa­pei de către dnii Roosevelt şi Chur­chill, că Cetatea Sfântului Scaun nu va fi atacată, vedem totuşi că grindina bombelor ucigaşe s’au nă­pustit asupra ei. Aliaţii vor spune poate că fac o deosebire între Roma şi Vatican. Chiar dacă ar continua să-şi menţină această afirmaţie, noi nu putem sesiza deloc deosebirea voită, atunci când, după cum arată ultimele telegrame, printre primele distrugeri efectuate în ultimul caz de aviaţia crimei se află şi vestita biserică San Lorenzo ridicată de­­ împăratul Constantin. Şi atunci pe drept cuvânt ne în­trebăm: Oare aceasta este „lupta pentru libertate“ de care aliaţii fac atâta caz şi-şi aduc atâtea laude? De altfel ce omenie s’ar fi putut cere acelora care n’au ezitat să o­­moare zeci de mii de femei fără a­­părare şi zeci de mii de copii nevi-­­ novaţi. Mai credea oare, cineva, că în năvala lor distrugătoare mai e posibil ca ei să ocolească Cetatea Eternă atunci când n’au ezitat să dărâme Oraşul Lumină? Nimeni, credem, nu le-ar fi acordat nici cel mai mic credit în această privinţă, cu toată otrava asigurărilor lor , mieroase. Dar rezultatul, deşi nu se poate prevedea încă în întregime, suntem totuşi siguri că e departe de a fi în intimidarea dorită. Cu atât mai mult, cu cât Roma, ca şi Ierusali­mul, este considerată astăzi drept un oraş sfânt. De aceea suntem siguri că aseme*­ni nouă — cărora această Cetate ni­ e cu atât mai dragă, cu cât este leagănul neamului nostru de pretu* tindeni— se va ridica la fel fulgerile indignării legitime care să ducă va­lul strivitor al dispreţului asupra noilor barbari, oţerind în acelaşi timp inimile luptătorilor cu adevă­­rat pentru cruce şi dreptate. Deoarece invadatorii se pare că au uitat un lucru: zidurile se pot dărâma, dar lumina spiritului e eternă ca şi numele oraşului pe care în zadar încearcă să-l distrugă. Nord americanii luptă în Si­cilia cu metode bolşevice BERLIN, 21 (Rador). — Intri o ciocnire pentru stăpânirea unui mic fort, între grenadieri germani şi paraşutişti americani, aceştia din urmă au strigat germanilor că sunt italieni şi ei au nevoie de ajutor. Un subofiţer german s’a apropiat şi a fost prins de paraşutişti care sau legat de balconul clădirii ce servea de fort expunându-l drept ţintă gloanţelor camarazilor săi. Apoi paraşutiştii au deschis focul cu armele grele de infanterie împo­­triva grenadierilor germani care înaintau. Când soldaţii germani s’au apro­piat de casă au găsit pe subofiţerul german mort cu mâinile şi picioa­rele legate de balcon. Nu este vorba de o acţiune izola­tă a paraşutiştilor nord-americani. Asemenea cazuri s’au petrecut cu sutele şi dovedesc o metodă însuşită dela bolşevici. Deasemeni când se predau solda­ţii nord-americani lasă să le cadă grenade ovoide, atunci când trupele Axei se apropie spre a face prizo­nieri. La toţi paraşutiştii nord-ame­­ricani găsiţi în Sicilia s-a găsit pumnale având mânerul în formă de măciucă.* AMSTERDAM, 22 (Rador). Corespon­dentul agenţiei DNR transmite: Serviciul britanic de infonnaţiuni a­­nunţă că în cursul unui discurs rostit la Detroit de către şeful sindicatului a­­merican William Green, acesta şi-a ex­primat vii temeri cu privire la situa­ţia economică a Statelor Unite. Situaţia, a declarat dsa, devine din zi în zi mai grea, iar preturile sunt mult prea exagerate fată de salarii. Dacă nu se pune imediat stavilă pre­turilor și dacă nu se sporesc salariile, prăbuşirea economiei americane este inevitabilă. Joi 22 Iulie 1943 înscrie la Trib. Sibiu. S. II Nr. 147IV1916 O O REDACŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I Nr. 16 TELEFON 746 ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 O O ABONAMENTE: La sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La orage? anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. ~ In­stituţii 2000 Lei anual. O O Taxa poștală plătită în numerar ponf­­la aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 Germania în ajutorul eco­nomiei turceşti ISTAMBUL, 22 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei DNR comunică: Faţă de lipsa de material rulant con­statat în ultimul timp în Turcia şi pe de alta parte dat fiind randamentul ex­cepţional al viitoarei recolte turceşti, Germania s’a declarat gata de a pune la dispoziţia statului turc 25 locomo­tive şi 250 vagoane de marfă. întreaga presă turcă înregistrează cu satisfacţie acest gest al Germaniei * ANKARA, 22 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei DNR comunică: O violentă furtună a distrus case şi vapoare la Port Sudan. Pagubele sunt foarte importante. Vizita M. M. L. L. Regele şi Regina Mamă la Constanta Suveranul a inspectat unităţile navale române CONSTANTA, 22 (Rador).­­ M. S. Regele şi-a petrecut luna de 12­ Iulie printre marinarii şi sburătorii săi cari luptă pe mare şi asigură integritatea coastelor noastre maritime. Prezenţa Suveranului a prilejuit marinarilor şi sburătorilor clipe de mare entuziasm şi manifestare a de­votamentului pentru ţară şi tron. La Constanţa unde M. S. Regele a sosit împreună cu M. S. Regina-Mamă Elena a început seria inspecţiunilor. Suveranul şi Augusta Sa Mamă au fost întâmpinaţi de dnii: general Voi­­culescu, general Ionaşcu şi Creţulescu, primarul Constanţei, col. Nicolae O­­prescu, precum şi de numeroşi alţi ofi­ţeri Suveranii au descins din avion la ora 8,15. Suveranul purta uniforma de amiral al marinei noastre şi era înso­ţit de d. col. adj. Marcel Oltean­u, dna Catargi, doamnă de onoare, însoţea pe M. S. Regina-Mamă. M. S. Regele împreună cu suita s’au îndreptat cu automobilele spre una din bazele avia­ţiei româneşti. In acest timp M. S. Regina-Mamă dela aerodrom a plecat să viziteze pe răniţii din spitalele şi sanatoriile ma­ritime. Au fost vizitate sanatoriul militar Carmen Sylva, sanatoriul T. B. C. Pre­tutindeni Suverana a avut un cuvânt cald, o privire plină de înţelegere pen­tru răniţi aflaţi în aceste sanatorii. La baza unde a sosit M.­S. Regele s'a vizitat instalaţiile, s’a cercetat diferi­tele tipuri de avioane şi s-a asistat apoi la demonstraţiile de a­tac ale unei formaţii de hidroavioane uşoare şi grele. La şcoala de tragere aeriană M. S. Regele a asistat la o serie de evoluări ale unei escadrile de hidroavioane u­­şoare şi grele. La şcoala de tragere aeriană M. S. Regele a asistat la o serie de evoluări ale unei escadrile de avioane româ­neşti, I. A. R. tip 80. Suveranul a urmărit cu deosebită a­­­tenţiune întreaga desfăşurare a pro­gramului. M. S. Regele a fost condus apoi în inspecţie la bordul unor vase puitoare de mine. Cu acest prilej de comandor Horia Măcelariu a făcut o dare de sea­mă asupra activităţii flotei noastre în actualul răsboiui. Cu acest prilej M. S. Regele a vizitat şi unul din submarinele noastre întors tocmai din misiune. Suveranul s’a in­teresat îndeaproape de toate amănun­tele de ordin tehnic, de manevră şi de scufundare ale submarinului. , Suveranul însoţit de suită, au ieşit apoi pe o vedetă rapidă în largul mării. In larg, Suveranul a urmărit un a­­tac temerar dat de vedete rapide cu torpile. La ora 1 M. S. Regele şi M. S. Re­gina au luat parte la un prânz oferit pe bordul uneia din navele marinei regale. ‘ După amiază Suveranii au asistat la o tragere de instrucţie, au vizitat pla­ja Mamaia şi Palatul Regal de la Ma­maia. La ora 5 după amiază cu acelaşi a­­vion M. M. L. L. Regele şi Regina- Mamă au părăsit Constanţa conduşi fiind de fruntaşii autorităţilor locale.

Next