Țara, august 1943 (Anul 3, nr. 660-684)
1943-08-01 / nr. 660
ANUL (K. No. 6595 LEI Plug şi brăţara de aur de Nicolaie D. Găvozdea Meseria este plug de aur, brăţară de aur, sudoare din sudoarea neamului, pentru vecinicia hotarelor grăpate cu sânge şi cu oase sfârtecate pe roată. Este truda de fiecare zi a robotarului din birouri obscure, din uzine, din fabrici, din ateliere, din ogoare, care se îmbină cu trăinicia de veacuri a sufletului mulţimei. Meseria, fie intelectuală, fie brachială, fizică mai bine zis, este sfiinţită cu dumnezeiască însuşire lăsată de Atotputernicul în personalitatea individuală a unui popor omogen şi unitar. Individul, este mulţimea şi mulţimea progresează prin individ, prin puterea lui de creaţie, prin puterea lui spirituală, care se răsfrânge cu antene înfrigurătoare asupra metafizicului ce î împresoară în nesiguranţă. Dar în primul rând, meseria este plugul şi brăţara de aur a unui neam. Si aceasta se remarcă în deosebi atunci când vremuri de bejenie se abat peste trunchiul lui sfâșiat de încercări diabolice, cutremurătoare, cari zguduie din temelii orice existentialism. Meseria, în orice compartiment s’ar afla, este dătătoare de viată si de vlagă, mai ales, pentru continuarea unui început spinos şi plin de peripeţii şovăielnice. Desigur că în timpuri critice, ca cele de azi, se vede, se observă mai mult, binefacerile muncii cotidiane ale muncii, care ridică în slăvi nebănuite şi nebiruite, forţele de granit ale unui popor la răscruce de drumuri. Poporul român este exact în această situaţie, se bazează pe roadele muncii celor mai buni fii ai lui, pentru susţinerea frontului intern. Munca este cel mai înaintat bastion al frontului extern, ea este baza de mâine a oricărei statorniciri ideale; fără ea, nu se poate vorbi de viitor, atunci când pândarii timpurilor sângeroase caută să-şi întindă antenele fără cruţare. Munca internă, susţine, alături de sforţările liniei prime de bătălie, vigurozitatea şi fizionomia reală a unui popor, a unui stat, care îşi cunoaşte, istoric şi etnic, marginile fireşti. De aceea închinăm astăzi imn de slavă, muncei curate, muncei fără prihană, a acelei munci, purtată pe braţe de robotar, pe mâni crispate, bătătorite de ciocane scânteietoare, dătătoare de flăcările învierii şi ale înălţării neamului românesc de pretutindeni. România este o ţară de muncitori, în toate compartimentele ei de trudă şi de strădanie roditoare. Muncitorii ei sunt muncitorii civilizaţiei creştine, sunt salahorii zilei de azi pentru asigurarea zilei de mâine. Sunt albinele purtătoare de polen peste stupăriile vlăguite. Sunt rezistenţa pogorâtoare de Duh, peste întreaga viaţă a poporului crucificat, care s’a dăruit cu totul pentru învierea lui de a treia zi. Iată ce însemnează „plug şi brăţară de aur“ pentru aceia Cari au pornit dela glie, spre uzine, fabrici, ateliere şi birouri obscure* * In sectorul Orei, violente lupte de infanterie şi blindate Raiduri de represalii ale aviaţiei germane în Sudul Angliei BERLIN, 1 (Rador). De la cartierul general al Fuehrerului, Înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: In regiunea de luptă Orei, au fost din nou respinse violente atacuri de infanterie şi blindate. La Sud de lacul Ladoga activitatea de atac a inamicului a scăzut şi mai mult. Repetate atacuri bolşevice limitate, local efectuate, cu puternic sprijin de blindate şi avioane de asalt au fost respinse sângeros. Forţele navale germane au bombardat din nou poziţii inamice pe frontul de pe Mius şi au avariat cu lovituri de artilerie în plin, un tren blindat. In Golful Finie forţe navale uşoare au scufundat un vas de răsboi de tip uşor. In Sicilia trupele germane au respins cu pierderi pentru inamic, încercările de străpungere făcute de inamic în sectorul central al frontului defensiv. Din faţa coastei de Sud a insule, un vas de transport inamic de 8000 tone a fost atât de grav lovit cu bombe în plin, încât poate fi socotit pierdut. In Atlantic aviaţia germană a scufundat un vas de comerţ de 10.000 tone. Alte două mari vapoare au fost lovite grav. Formaţiuni de bombardiere inamice au atacat în cursul zilei de ieri insula Helgoland, precum şi unele localităţi din regiunea de coastă a Germaniei de Nord printre care şi Kiel şi au efectuat din nou noaptea trecută un greu atac terorist împotriva Hamburgului, care a pricinuit alte devastări în oraş. Populaţia a suferit pierderi mari. Forţele de apărare antiaeriană au doborât 54 avioane inamice. In noaptea de 29—30 iulie avioane germane de luptă au aruncat bombe asupra obiectivelor din sudul Angliei. Forțe de pază de coastă ale marinei de răsboi germane au scufundat noaptea trecută la Nord de Terschelling o vedetă rapidă inamică. Ofensiva sovietică a scosut pretutindeni BUCUREŞTI, 31. — S. P. P. transmite: Dintr’o corespondenţă specială din Berlin publicată de un ziar de dimineaţă din Capitală reese că în legătură cu frontul de Răsărit toate ştirile sosite în Capitala Reichului sunt cu totul optimiste. Ofensiva sovietică a slăbit pretutindeni cu excepţia Oţelului. Forţele sovietice cu toată presiunea lor formidabilă n’au reuşit să realizeze decât neînsemnate pătrunderi înregistrând însă pierderi considerabile în oameni şi material. Totuşi la Berlin se notează că puterea ofensivă a Sovietelor nu a fost în niciun caz definitiv înfrântă și se așteaptă noui atacuri din partea acestora. Giraud este ţinta unui complet LISABONA, 1 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: După cum anunţă serviciul de presă nord-americani generalul Giraud s’a înapoiat la Alger. Cercurile bine informate din Londra observă că dela plecarea din Washington a şefului dizidenţei franceze s’au luat măsuri extraordinare pentru a-i asigura protecţia. Din aceleaşi cercuri s’a mai anunţat că mai multe personalităţi, despre a căror culoare politică nu s’a dat niciun amănunt, ar fi pus la cale un atac împotriva generalului Giraud. * AMSTERDAM, 1 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. anunţă: După cum semnalează postul de radio britanic, ministrul de războiu al Statelor Unite d. Henry Stimson se află în Africa de Nord. VIOLENTE ATACURI DATE DE ANGLOAMERICANI PE FRONTUL SICILIEI Câteva oraşe italiene bombardate uşor ROMA, 1 (Rador). Iată comunicatul nr. 1161 dat de marele cartier general al forţelor armate italiene: In Sicilia trupele de apărare continuă să fie greu angajate în noui şi violente atacuri date de inamic. In apele orientale ale insulei mototorpiloarele italiene au respins atacurile unor unităţi similare inamice, împotriva convoaielor noastre. Incursiunile aeriene inamice efectuate asupra câtorva localităţi din Latium şi Campania au cauzat uşoare pierderi. Vânătorii noștri au înfruntat o formațiune care sbura deasupra orașului Neapole, doborând un avion cu patru motoare. Duminecă / August 1943 înscris la Trib. Sibiu, S. N Nr. 1470/19436 O REDACŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I Nr. 16 TELEFON 746 ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 C O ABONAMENTE: La sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — Instituții 2000 Lei anual. O o Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 !/Bârna nu cea de toate zilele.. ." Dărnicia pământului românesc a fost şi a rămas proverbială. O cântă poeţii, o râvnesc veneticii şi o pismuesc inamicii, iar marea obşte a ţărănimii noastre mulţumeşte de sârg Părintelui ceresc pentru milostivirea arătată în aurul grânelor ce cad tocmai acum sub ascuţişul zimţat al secerii, întâmplarea a făcut să pot vedea, înainte cu câteva zile, întinsul fără de sfârşit al Bărăganului, de sub călcâiul munţilor spre Capitala ţării, iar de acolo înspre buza Oltului, precum şi „câmpiile“ învălurite de dealuri ale regiunii Târnavelor. Pretutindeni munca de recoltare a celei mai preţioase dintre păioase era în toiu. Snopii grei de boabe stăteau tot unul într’altul, iar desimea clăilor m’a surprins ca niciodată. Am stat de vorbă cu secerători, pe unde am trecut. Mulţumirea lor avea un aer religios. De ani de zile nu s’a mai pomeni atâta belşug — iată ce mi se spunea pretutindenea. Cele mai optimiste prevederi au fost întrecute de dărnicia pământului, de hărnicia braţelor plugăreşti şi mai ales de neasemuita bunătate a lui Dumnezeu. Avem pâine... şi ne mai şi prisoseşte! Nimeni nu nesocoteşte valoarea, acestui dar al Cerului, mai ales că el ne vine după o serie de recolte deficitare. Economia ţării — şi cu ea tăria frontului intern — câştigă imens de pe urma bogăţiei care se strânge acum în hambare. Au fost luate de către Guvern măsurile impuse de situaţie, în vederea constituirii de rezerve pentru zile grele, fără a fi dată uitării nici problema valorificării echitabile a cerealelor. Cea dintâi, ne asigură de surprize neplăcute şi costisitoare. Cealaltă este menită să ridice nivelul de viaţă economică a ţărănimii care trudeşte cu voie bună pe ogoare. Miliarde grele au fost puse la dispoziţia instituţiilor autorizate să procedeze la achiziţionarea grânelor şi la constituirea de rezerve. Speculanţii au fost avertizaţi cu severitate că îi aşteaptă temniţa şi lagărul dacă plătesc preţuri sub plafonul fixat de autorităţile în drept. In sfârşit, problema alimentării Armatei şi populaţiei civile de asemenea a fost uşurată şi îmbunatăţită. Fabricarea a două calităţi de pâine, ieftinirea costului pâinii integrale şi punerea pe piaţă a chiflelor şi franzelelor, au fost aduse la cunoştinţa populaţiei, a cărei satisfacţie pentru măsurile luate de conducerea de stat este desăvârşită. Mai trebue ceva! Să nu uităm, cum spuneam, că belşugul acesta darul lui Dumnezeu este. Cerul mijlocîîvirilor ne poartă de grije cum poate că nu merităm totdeauna. Cu mic, cu mare, să facem din strângerea recoltei de grâu un prilej de rugă colectivă către Tatăl ceresc, mulţumindu-i întru frângere de inimă.