Țara, august 1943 (Anul 3, nr. 660-684)

1943-08-01 / nr. 660

ANUL (K­. No. 659­5 LEI Plug şi bră­ţara de aur de Nicolaie D. Găvozdea Meseria este plug de aur, brăţară de aur, sudoare din sudoarea neamu­lui, pentru vecinicia hotarelor grăpa­­te cu sânge şi cu oase sfârtecate pe roată. Este truda de fiecare zi a ro­­botarului din birouri obscure, din uzine, din fabrici, din ateliere, din ogoare, care se îmbină cu trăinicia de veacuri a sufletului mulţimei. Me­seria, fie intelectuală, fie brachială, fizică mai bine zis, este sfi­inţită cu dumnezeiască însuşire lăsată de Atotputernicul în personalitatea in­dividuală a unui popor omogen şi unitar. Individul, este mulţimea şi mulţimea progresează prin individ, prin puterea lui de creaţie, prin pu­terea lui spirituală, care se răsfrânge cu antene înfrigurătoare asupra me­tafizicului ce î­ împresoară în nesigu­ranţă. Dar în primul rând, meseria este plugul şi brăţara de aur a unui neam. Si aceasta se remarcă în de­osebi atunci când vremuri de bejenie se abat peste trunchiul lui sfâșiat de încercări diabolice, cutremurătoare, cari zguduie din temelii orice exis­tentialism. Meseria, în orice compar­timent s’ar afla, este dătătoare de viată si de vlagă, mai ales, pentru continuarea unui început spinos şi plin de peripeţii şovăielnice. Desigur că în timpuri critice, ca cele de azi, se vede, se observă mai mult, bine­facerile muncii cotidiane­ ale muncii, care ridică în slăvi nebănuite şi ne­biruite, forţele de granit ale unui po­por la răscruce de drumuri. Poporul român este exact în această situaţie, se bazează pe roadele muncii celor mai buni fii ai lui, pentru susţinerea frontului intern. Munca este cel mai înaintat bas­tion al frontului extern, ea este baza de mâine a oricărei statorniciri ideale; fără ea, nu se poate vorbi de viitor, atunci când pândarii timpurilor sân­geroase caută să-şi întindă antenele fără cruţare. Munca internă, susţine, alături de sforţările liniei prime de bătălie, vigurozitatea şi fizionomia reală a unui popor, a unui stat, care îşi cunoaşte, istoric şi etnic, margi­nile fireşti. De aceea închinăm astăzi imn de slavă, muncei curate, muncei fără prihană, a acelei munci, purtată pe braţe de robotar, pe mâni cris­pate, bătătorite de ciocane scânteie­toare, dătătoare de flăcările învierii şi ale înălţării neamului românesc de pretutindeni. România este o ţară de muncitori, în toate compartimentele ei de trudă şi de strădanie roditoare. Muncitorii ei sunt muncitorii civilizaţiei creş­tine, sunt salahorii zilei de azi pen­tru asigurarea zilei de mâine. Sunt albinele purtătoare de polen peste stupăriile vlăguite. Sunt rezistenţa pogorâtoare de Duh, peste întreaga viaţă a poporului crucificat, care s’a dăruit cu totul pentru învierea lui de a treia zi. Iată ce însemnează „plug şi bră­ţară de aur“ pentru aceia Cari au por­nit dela glie, spre uzine, fabrici, ate­liere şi birouri obscure* * In sectorul Orei, violente lupte de infanterie şi blindate Raiduri de represalii ale aviaţiei germane în Sudul Angliei BERLIN, 1 (Rador). De la cartierul general al Fuehrerului, Înaltul co­mandament al forţelor armate ger­mane comunică: In regiunea de luptă Orei, au fost din nou respinse violente atacuri de infanterie şi blindate. La Sud de lacul Ladoga activitatea de atac a inamicului a scăzut şi mai mult. Repetate atacuri bolşevice li­mitate, local efectuate, cu puternic sprijin de blindate şi avioane de asalt au fost respinse sângeros. Forţele navale germane au bom­bardat din nou poziţii inamice pe frontul de pe Mius şi au avariat cu lovituri de artilerie în plin, un tren blindat. In Golful Finie forţe navale uşoare au scufundat un vas de răsboi de tip uşor. In Sicilia trupele germane au res­pins cu pierderi pentru inamic, în­cercările de străpungere făcute de inamic în sectorul central al frontu­lui defensiv. Din faţa coastei de Sud a insule, un vas de transport inamic de 8000 tone a fost atât de grav lovit cu bombe în plin, încât poate fi socotit pierdut. In Atlantic aviaţia germană a scu­fundat un vas de comerţ de 10.000 tone. Alte două mari vapoare au fost lovite grav. Formaţiuni de bombardiere inamice au atacat în cursul zilei de ieri insula Helgoland, precum şi unele localităţi din regiunea de coastă a Germaniei de Nord printre care şi Kiel şi au efectuat din nou noaptea trecută un greu atac terorist împotriva Ham­­burgului, care a pricinuit alte devas­tări în oraş. Populaţia a suferit pier­deri mari. Forţele de apărare anti­aeriană au doborât 54 avioane ina­mice. In noaptea de 29—30 iulie avioane germane de luptă au aruncat bombe asupra obiectivelor din sudul Angliei. Forțe de­ pază de coastă ale ma­rinei de ră­sboi germane au scufundat noaptea trecută la­ Nord de Tersche­­lling o vedetă rapidă inamică. Ofensiva sovietică a scosut pretutindeni BUCUREŞTI, 31. — S. P. P. transmite: Dintr’o corespondenţă specială din Berlin publicată de un ziar de dimineaţă din Capitală reese că în legătură cu frontul de Răsărit toate ştirile sosite în Capi­tala Reichului sunt cu totul opti­miste. Ofensiva sovietică a slăbit pretutindeni cu excepţia Oţelului. Forţele sovietice cu toată presiu­­nea lor formidabilă n’au reuşit să realizeze decât neînsemnate pătrun­deri înregistrând însă pierderi con­siderabile în oameni şi material. To­­tuşi la Berlin se notează că puterea ofensivă a Sovietelor nu a fost în niciun caz definitiv înfrântă și se așteaptă noui atacuri din partea a­­cestora. Giraud este ţinta unui complet LISABONA, 1 (Rador). — Co­respondentul agenţiei DNR trans­­mite: După cum anunţă serviciul de presă nord-americani generalul Gi­raud s’a înapoiat la Alger. Cercu­­rile bine informate din Londra ob­servă că dela plecarea din Washing­ton a şefului dizidenţei franceze s’au luat măsuri extraordinare pen­­tru a-i asigura protecţia. Din ace­leaşi cercuri s’a mai anunţat că mai multe personalităţi, despre a căror culoare politică nu s’a dat niciun a­­mănunt, ar fi pus la cale un atac împotriva generalului Giraud. * AMSTERDAM, 1 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. anunţă: După cum semnalează pos­tul de radio britanic, ministrul de războiu al Statelor Unite d. Henry Stimson se află în Africa de Nord. VIOLENTE ATACURI DA­TE DE ANGLO­­AMERICANI PE FRONTUL SICILIEI Câteva oraşe italiene bombardate uşor ROMA, 1 (Rador). Iată comunica­tul nr. 1161 dat de marele cartier general al forţelor armate italiene: In Sicilia trupele de apărare con­tinuă să fie greu angajate în noui şi violente atacuri date de inamic. In apele orientale ale insulei m­oto­­torpiloarele italiene au respins atacu­rile unor unităţi similare inamice, îm­potriva convoaielor noastre. Incursiunile aeriene inamice efec­tuate asupra câtorva localităţi din Latium şi Campania au cauzat uşoa­re pierderi. Vânătorii noștri au în­fruntat o formațiune care sbura dea­supra orașului Neapole, doborând un avion cu patru motoare. Duminecă / August 1943 înscris la Trib. Sibiu, S. N­ Nr. 1470/1943­6 O REDACŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I Nr. 16 TELEFON 746 ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 C O ABONAMENTE: L­a sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — In­stituții 2000 Lei anual. O o Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941 !/Bârna nu cea de toate zilele.. ." Dărnicia pământului românesc a fost şi a rămas proverbială. O cântă poeţii, o râvnesc veneticii şi o pis­­muesc inamicii, iar marea obşte a ţărănimii noastre mulţumeşte de sârg Părintelui ceresc pentru milo­stivirea arătată în aurul grânelor ce cad tocmai acum sub ascuţişul zimţat al secerii, întâmplarea a făcut să pot vedea, înainte cu câteva zile, întinsul fără de sfârşit al Bărăganului, de sub călcâiul munţilor spre Capitala ţă­rii, iar de acolo în­spre buza Oltu­lui, precum şi „câmpiile“ învălurite de dealuri ale regiunii Târnavelor. Pretutindeni munca de recoltare a celei mai preţioase dintre păioase era în toiu. Snopii grei de boabe stăteau tot unul într’altul, iar de­simea clăilor m’a surprins ca nici­odată. Am stat de vorbă cu seceră­­tori, pe unde am trecut. Mulţumirea lor avea un aer religios. De ani de zile nu s’a mai pomeni atâta belşug — iată ce mi se spunea pretutinde­­nea. Cele mai optimiste prevederi au fost întrecute de dărnicia pă­mântului, de hărnicia braţelor plu­­găreşti şi mai ales de neasemuita bunătate a lui Dumnezeu. Avem pâine... şi ne mai şi priso­seşte! Nimeni nu nesocoteşte va­loarea,­ acestui dar al Cerului, mai ales că el ne vine după o serie de recolte deficitare. Economia ţării — şi cu ea tăria frontului intern — câ­­ştigă imens de pe urma bogăţiei care se strânge acum în hambare. Au fost luate de către Guvern mă­­surile impuse de situaţie, în vede­rea constituirii de rezerve pentru zile grele, fără a fi dată uitării nici problema valorificării echitabile a cerealelor. Cea dintâi, ne asigură de surprize neplăcute şi costisitoa­re. Cealaltă este menită să ridice nivelul de viaţă economică a ţără­nimii care trudeşte cu voie bună pe ogoare. Miliarde grele au fost puse la dispoziţia instituţiilor autorizate să procedeze la achiziţionarea grâ­nelor şi la constituirea de rezerve. Speculanţii au fost avertizaţi cu severitate că îi aşteaptă temniţa şi lagărul dacă plătesc preţuri sub plafonul fixat de autorităţile în drept. In sfârşit, problema alimentării Armatei şi populaţiei civile de ase­­menea a fost uşurată şi îmbunată­­ţită. Fabricarea a două calităţi de pâine, ieftinirea costului pâinii in­tegrale şi punerea pe piaţă a chifle­lor şi franzelelor, au fost aduse la cunoştinţa populaţiei, a cărei satis­facţie pentru măsurile luate de con­ducerea de stat este desăvârşită. Mai trebue ceva! Să nu uităm, cum spuneam, că belşugul acesta darul lui Dumnezeu este. Cerul mij­locîîvirilor ne poartă de grije cum poate că nu merităm totdeauna. Cu mic, cu mare, să facem din strângerea recoltei de grâu un pri­­lej de rugă colectivă către Tatăl ce­resc, mulţumindu-i întru frângere de inimă.

Next