Țara, septembrie 1944 (Anul 4, nr. 969-983)

1944-09-01 / nr. 969

g.. . ANUL IV. No. 969 ' N iTaxa nos. plătită în mun. cont. v» .fapt. Dir. Gen. P.T.T. Nr.29664/1941 - 1 9b9 —--------------—--------- 1 Vineri, 1 Septemvrie 1944 PtftiCTOR-PROPRRETfta î pg^f. Hg*. GYBQORS POPA SIBIU— REDACȚIA: Strada Regele Mihail, Nr. 16, Telefon Nr.: 746 — ADMINISTRAȚIA: Strada Avram Iancu Nr. 29, Telefon Nr.: 524 BUN SOSIT IN ARDEAL! Nu numai sobrietatea comunicatului dat acum câteva zile de Preşedin­ţia Consiliului de Miniştri —­ prin care se atrăgea atenţia autorităţilor şi populaţiei să rămână cal­me locului şi să primească prietenos armatele ruseşti eliberatoare — ne face sa rostim cu sinceritate cuvintele de mai sus, ci întreaga noastră raţiune de existenţă, ca şi o mare parte a trecutului nostru sbuciumat. Căci armatele ruseşti nu sunt numai aliatele noastre de azi, nu vor fi mâine numai eliberatoare fraţilor noştri de sub ju­gul maghiar şi nedrepta­tea germană, ci de ele ne leagă un nesfârşit şir de fapte de arme. Unde oare alergau dom­nitorii noştri atunci când primejdiile ameninţau ho­tarele ţării, decât în răsă­rit? Numai acolo primeau cu adevărat ocrotire, cum tot de acolo primeau povăţuiri şi ajutor. Singu­­raticile lor încercări ce se îndreptau spre Soare Apune au rămas totdea­una infructuoase şi au avut de foarte multe ori un sfârşit catastrofal. Să nu uităm apoi că din vâltoarea acestor lu­pte umăr la umăr ruso­­române a eşit Regatul Român, ca şi prima consti­tuţie românească, cum nu trebuie să uităm că spriji­nului de arme i-au urmat, dealungul secolelor, ne­contenite schimburi cul­turale. Amintim astfel pe românul Petre Movilă, creatorul Academiei din Kiev şi părintele curen­tului occidental al rena­şterii ruseşti din secolul al XVII-lea. Un alt român care nu numai că a scris deasemeni în ruseşte, dar a fost chiar diplomat rus în necunoscutul de pe a­tunci Extrem Orient, a fost Spătaru Nicolae Mi­­lescu. Tot în acel timp (1630—1700) moldovea­nul Pamva Berândă alcă­tuieşte cel dintâi dicţio­nar slavo-ucrainean. Şi dacă nu mai credem ne­cesar să stăruim asupra intensei activităţi cultu­rale desfăşurată în Rusia de Dimitrie Can­tem­ir, ca şi asupra aceleea a fiu­lui său Antioh Cantemir, supranumit Boileau al Ru­siei, dintr'un număr atât de însemnat de cărtu­rari români scriitori de limbă rusă amintim în schimb, cu titlul de in­formaţie, pe poeţii ro­mâni Mihail Herescu, Ta­­deu şi Alexandru Haşdeu şi Alexis Nacco, pe pro­zatorii Leon Donici, Chel­tuială, Olga Nacco şi C. C. Stamati, pe sociologii Al. Sturdza şi Grădescu, pe filologii Sârcu şi la Si­­mirschi, pe istoricii Bu­­zescu şi I. Halippa şi pe juristul Casso, ajuns mai târziu chiar ministru în Rusia. Dacă foarte multă vre­me româneasca a fost limba unui popor mult prea împărţit sub diferite stă­pâniri pentru a avea o îndestulă însemnătate po­litică şi cultură ca scrii­torii ruşi să se simtă ci­fraşi spre ea, în schimb însă influenţa culturii ru­seşti s'a resimţit adânc şi devreme asupra noa­stră, cel puţin dela Co­­stache Stamati şi până la Constantin Stere, dacă nu chiar şi azi, literatura noastră a fost mult in­fluenţată de creaţiile spi­rituale ale vecinilor nos­a­tri din răsărit. Numai din înşiruirea de mai sus reese nespus de limpede faptul că nici chiar cu popoarele sub stăpânirea cărora am stat întâmplător timp mai în­delungat, n'am avut schim­buri atât de intense şi de adânci, ca şi cu ruşii. Chiar şi după ce Rusia s'a izolat ca să încerce cea mai mare experienţă omenească, să creieze o­­mul nou — experienţă privită foarte multă vre­me şi de foarte mulţi în­­doelnică, dar ale cărei rezultate viguroase le ve­dem astăzi mai bine ca oricând­­— relaţiile noa­stre n'au fost întrerupte. Să ne aducem aminte în această privinţă numai de îndelungile şi priete­­neştile conversaţii dintre actualul comisar al afa­cerilor străine sovietice, d. Molotov şi Nicolae Titulescu, ministrul de ex­terne al României şi în­a treitul preşedinte al So­cietăţii Naţiunilor. Prăpastia, nefirească între vecini, săpată timp de patru ani de apă­sarea germană, fiind­­ spre fericirea acestui în­durerat Ardeal care îşi caută o nouă isbăvire şi a e pe cale să o găsească astăzi — înlăturată prin regească hotărîre de la 23 August 1944 care în­cunună astfel lupta dusă de atâta vreme de blo­cul naţional-democrat, ne regăsim astăzi din nou alături de vechii noştri aliaţi de veacuri, ruşii, şi aliaţii, creatori ai Ro­mâniei Mari, moderne şi progresive, anglo-ameri­­canii. Astfel că astăzi, când vorbelor li s'au dat slobozenie, putem spune, cu cea mai adâncă sin­ceritate, că cu ruşii n'am fost niciodată duşmani, chiar dacă împrejurări, dincolo de voinţă noastră, ne-a făcut să fim adver­sari şi să fim târâţi în mijlocul unei ţări cu care n'am schimbat decât cele mai prieteneşti relaţii, de­­cum focuri de armă. Iată de ce azi, când armatele sovietice pă­şesc pe pământul Tran­silvaniei — şi iarăşi să nu uităm că nu pentru prima dată ruşii vin în Ardeal să prăvălească nedreptăţile maghiare — când se înnoadă din nou firul unei prietenii secu­lare, nu putem întâmpina, cutremuraţi de sinceri­tate, pe aceşti mari şi de totdeauna aliaţi şi spri­jinitori ai noştri, decât cu tradiţionalul nostru . BUN SOSIT! de I. Ch. Severeanu TRIUMFALA PRIMIRE­­­a Armatelor Sovietice in Capitală Aramtele ruseşti, venind din Moldova şi Dobrogea, au sosit în Capitala ţării. Coloa­nele motorizate şi blindate s’au îndreptat spre regiunea frontului spre a coopera cu trupele române la alungarea şi nimicirea forţelor germane care s-au dedat la acte de sălbăticie faţă de oraşele şi populaţia noastră. Rusia Sovietică şi-a trimis fiii să sprijine acţiunea vite­zei armate româneşti, în o­­pera de curăţire şi lichidare a unui duşman barbar, lipsit de simţământul recunoştin­ţei. Trupele ruso-române sunt din nou aliate, luptă împotri­va aceluiaşi vrăjmaş pentru eliberarea Transilvaniei. * Ori la orele 10,30, primele elemente motorizate ale tru­pelor sovietice şi-au făcut a­­pariţia la marginea Capita­lei, în bariera Colentina. O­ oră după aceea, coloana mo­torizată a armatei roşii, în­­tr’o ordine perfectă a stră­bătut străzile Capitalei. Primirea trupelor sovietice s’a făcut într’un cadru de voioşie generală, de către o mare mulţime de cetăţeni ai Capitalei, care, cu steaguri tricolore şi cu flamuri roşii au ovaţionat îndelung ar­mata eliberatoare aliată. COMUNICAT In cursul dimineţei de 29 August, o coloană înaintată sovietică, în drum spre front a trecut prin periferiile Ca­pitalei fiind primită de o de­­legaţiune compusă din dom­nul ministru Constantin Ti­tel Petrescu şi domnul gene­ral Iosif Teodorescu coman­dantul militar al Capitalei. Populaţia Bucureştilor a întâmpinat trupele sovietice în spiritul cel mai amical. Mişcările trupelor sovieti­ce pe teritoriul român nu a­­fectează câtuşi de puţin acti­vitatea autorităţilor şi orga­­nelor administrative ale Sta­tului, în consecinţă toţi func­ţionarii urmează a rămâne la posturile lor şi a-şi conti­nua în mod normal activi­tatea. TRUPELE GERMANO-MAGHIARE care pătrunseseră pe teritoriul românesc la Est de Braşov şi la Vest de Arad au fost alungate peste frontieră - Lichidarea ultimelor rezistenţe germane din ţară se face cu succes -Comunicatul Marelui Stat Major al Armatei Operaţiunile de lichidare a ultimilor rezistenţe germane clate pe teritoriul naţional, au continuat la Teciu, în zo­na petroliferă, în jur de Ploeşti, la Slobozia şi Călă-­­raşi cum şi la Or.Gora, făcân-­ du-se alţi numeroşi prizo-­ nieri şi capturându-se pradă de război. Pe Dunăre, în urma unei lupte între vedetele rapide române şi germane, au fost scufundate 3 vedete inamice, carb­­arb­u­se numeroase vase de transport. In urma acţiunilor execu­tate de trupele noastre la Nord Est de Braşov şi Vest de Arad, trupele germano­­maghiare care pătrunseră în puncte izolate pe teritoriul nostru, au fost respinse peste frontieră.

Next