Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

- GAZETĂ POLITICĂ, INDUSTRIALE, COMMERCIIALE S­aturariă, dlosulu ce se revarsă astupra culturei poporeloru din citirea gazeteloru, este atătu de mare și înfeluritu, încătu foile ace­­tea periodice s'au privitu cu totă dreptatea ca niște isvore nescurse de învățătură, luminare și binecuvăntare. Suntu țeri cu poporățiune abia peste trei milioane sufălete, unde gustulu citirii gazeteloru este arătu de lățitu, și trebuința loru atătu de adăncu simțită, încătu peste o sută de foi periodice est la lumină spre a învăța și a folosi pe poporu.­ Cu adevăratu, foile gazete­­loru prin ușiurătatea loru­mboră cu lespire din mănă în mănă, prin noutatea lucruriloru ce adducu, auiță curiositatea citito­­r­iloru, prin felurimea ideeloru și cunoștințeloru ce cu­prindu, împodobescu mintea, îmbunătățescu inima, îndirepteză spiritulu, prefacu neravurile, formează caracterulu, și perfecționează atătu viața privată cătu și cea publică a unui poporu. De cănd s'a doveditu importanța foiloru periodice, și s'a cunoscutu neastărata loru trebuință și pentru poporulu ro­­mănu, s'au făcutu multe încercări, mai multu s'au puținu norocite, spre a împărtăși și pe acestu poporu de acestă facere de­vîne nemărginită a tipariului. Înaltulu Guberniu, plinu de bunăvoință pentru desvoltarea și fericirea popoareloru sele, și pen­­u onoarea și mărirea Monarhiei, a favoratu totudeuna assemene încercări publicietice, și le a datu înlesnirile trebuințiose pre a potu eși la lumină, ca să adducă foloasele pentru care era hotărăte. Romănulu cu cătu a fostu mai appăsatu de împre­­jjurările timpilor trecuți, și cu cătu a fostu mai lipsitu de ori ce mijloce pentru cultura mea, cu atăta mai mare bucuriă a 'ajutatu toate întreprinderile de gazete ce s'au făcutu pentru învățătura și folosulu seu, le a îmbrățiși atu cu sete și zelu, și­­ ona e priginitu cu totă puterea sea materiale și morale de care a pututu dispune. Nu e loculu de a numera aici tote încercările de gazete, care au eșu­u la lumină în deosebite locuri, timpi și îm- veniurri. Cu viață mai lungă seau mai scurtă, spre a pune și pe poporulu romănu în relațiune cu lumea, și cu totu ce se face igiu se întămplă întrânsa, spre a isee înălția și lui spiritulu, și spre a ise deștepta puterile suffletești și trupești, ca să știe și cum trebue să lucre pentru cultura și fericirea sea. Osteneleze aceloru bărbați plini de căldură, carii au assudatu pe cămpulu acestu largu alu publicității romăne, suntu atătea jertfe frumoase ce s'au addusu la altariulu fericirii poporului romănu. e bucurămu din inimă, că Romănulu a ajjunsu astăzi în stare de a cunoaște, că gazeta și pentru dânsulu este o lipsă de cele mai țite, citirea ei o trebuință ca pănea de toate zilele, și învățătura ce ea cuprinde, o școală bogată pentru folosulu și pentru ața practică a sea. Dorindu din inimă a împlini, după putință, acestă lipsă și trebuință, ce se simte din zi în zi totu mai adăncu, amu ho­­dlu Guberniu, pătrunsu de adevăratele lipee și neajjunsuri ale poporului romănu, s'a înduratu părintește a încununa dorința no­­ră cu celu mai fericitu resultatu. Plini de bucurie ne grăbimu a face cunoscutu, că această gazetă a noastră va începe a eși la lu­­tină cu începutulu lunei lui Ianuariu a anului 1853 sub numire de Telegrafulu romanu. Tendința acestei gazete va fi: a împărtăși poporului romănu din politică, industriă, comerciu și literatură, idee și cunoștințe practice, potrivite cu timpulu și ammesurate trebuințelor lui; a'lu învăța ca săși cunoască posițiunea și drepturile ce'i untu assigurate în statu; a'lu lumina assupra intereseloru care taie în viața privată și publică a lui, și a'i­mitica activitatea pute­­roru fisice­ri morali; a da direcțiune spiritului lui cătră totu ce contribue la înnaintarea și desvoltarea sea, și a­ lu convinge, numai prin îmbunătățirea stării sele materiali și morali pote accunte la cultură și fericire. Acestă tendință, ce­leb­­­ratulu r­omanu nu o va perde nici­odată din vedere, vasta în cea mai strinsă legătură și armonie Cu principiele cele nestră­­utate ale Monarhiei, cu așperemintele ei fundamentale, cu paza cea sfăntă a dreptului din lăuntru și din a­fară, cu ținerea cea rinsă a ordinei, cu respectulu religiosității și ale moralității, și cu temeiulu liberei desvoltări de care se bucură toate popoarele din statu. Între marginile acestoru momente mari și însemnătoarie, pe care se razimă siguranța și tăria Monarhiei și fericirea publică și privată a poporeloru care se afflă sub scutulu legiloru ei, Telegrafulu romanu se va mișca liberu în drumulu a­ și a însemnatu spre a ajjunge la sconulu ce și­­ la propusu de a învăța și a folosi pe poporulu romănu. Potrivitu cu tendința sea, Telegrafulu romanu va cup­prinde în coloanele sele. I. din sfera politică, estrad­e din ordinațiunile și decretele înaltului Guberniu, mesujele ce se iau pentru siguranța Bisericirea publică, schimbările politice și denominațiunile ce se facu, și totu ce se întîmplă vrednicu de însemnatu și de știutu mu monarhiă și patriă. Din politica străină se voru publica întămplările de toate zilele și evenimentele cele mai importanți care au umări a­supra schimbării și prefacerii stateloru. Dar scopulu de căpetenie alu Telegrafului romanu va fi, de a attinge și ales bate mai cu deosebire interesele proprie, și trebuințele de căpeteniă ale poporului romănu, și a împărtăși ori ce fapte înâmplări adevărate și vrednice de știutu din ținuturile, orațele și satele unde se afflă Romăni. P. Din sfera industriei se voru publica invențiunile și afilările noue a­le spiritului omenescu; se voru face cu no­­- îmbun­ătățirile și înlesnirile cu care sporește industria din Monarhie și patriă, și peste totu se va arrăta înaintarea ce­tei. -

Next