Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-06-10 / nr. 45
179 Fulgerulu a lovitu în aparatele telegrafului din Trieste și stricănduse a cășunatu întrerumpere cu linia către Viena. În 25 Iuniu a fostu unu reviu pe glasi înaintea m. m. s. s. Împeratului și Regelui Bavariei. Flota spaniolă carea căpătă ordine să mergă din Ancona la Malta a primitu poruncă să se întoarcă la Barcelona. Regele Bavariei a cercetatu pe principele Meternic în vila sea, și a petrecutu la dănsulu ca la o oară. Locurele Maco, Cianadu, Tribsveter, Pesacu a pătimitu prin rupturi de mari multă pagubă. În S. Micloșu domnește anghina și șarlahulu (ilelu.) Locuțiitoriulu contele Strasoldo din Milano este mutatu totu în aceasta cualitate în Grațu, și D. F. Burghez este locouiitoriu în Lombardia, care totodată s'a făcutu și consiliariu intimu. Dela Scutari se scrie că trunele neregulate, care săntu staționate acolo, facu multe voiniun. În Sranția nu se va da mai multu amnestiă la ceimiși politicește, decă nu voru da destulă garanțiă de buna loruportare pe viitoriu. Sosirea contelui rusescu Panic în Parisu a făcutu mare zgomot. Bursa din Viena a fostu în 16 Iuniu forte animată fiindcă s'a împărțită faima de nou despre împăciuirea diferințeloru turco-ruseți. Menciof a recomandatu la plecarea sea ofițeriloru, carii se mai află în Constantinopole, să nu umble în uniformă. Se zice cu securitate că ambasadorele rusescu Brunov la curtea britanică aru fi împărtășitu încă nainte de ducerea principelui Menciof la Constantinopole cererea Rusiei, ce o are către Turcia, Lordului Clarendon, și că acesta nu aru fi făcutu asupra ei nici o băgare de semă, astăzi convinși că pacea lumei se voru duce gubernialu respondinte toți. Cu toată va din sunare Parisu Franția. Parisu 10 Iuniu. Nota prin care înștiințeze astăzi „Monitorele” înpreunarea flozei franțusești și englesești a făcutu o sensațiune marină. Decă aru fi judecatu cineva lucrulu după înspăimăntatele fețe ale finanțiariloru, aru fi trebuitu să găndescă în adevăru că pe malulu bosforului bubuc puternicele tunuri, deși acesta de o condată este încă departe. Ziurnalele „de Deba” face la nota monitorului următoria deslucire: Porunca ca flota franțuzescă să se apropie de Dardanele, trebue să'i fie venitu în 10 iuniu. Și fiindu că ea se află în cea mai bună stare, cu toate prevezută și comendată de unu oficeru foarte energicu, și activu, se pote lua cu posibilitate că ea va fi sositu în 12 seu 13 Iuniu în Bashabar la întrarea în dardanele. De aci poate să ajungă pănă la cornulu de auru de va fi lipsă în 48 care. Acesta flota are 800 tunuri. Flota tărziu pănă la 16 Iuniu să se afle acolo, englesească a pututu mai ea are 568 tunuri. În Consiliulu ministeriale a adusu împeratulu și causa orientale pe tapetu, și a cerutu părerile miniștriloru despre ea, care se arătară pro și contra. După ce au respinsu toți, așteptară miniștrii ca să audă și părerea împăratului. Napoleone însă luă pălăria zisă simplu „Seanța este redicată” și părăsi salonulu de consiliu. În Parisu se vorbește de descoperirea plotii, și în urmarea aceasta de arestări însemnate, Parisu 12 Iuniu e. n. unui comAnglia. Londonul luniu. Temerea despre turburarea pacei lumești începe totu mai tare a crește. În porturile mari din Portmut, Plimutu, și Satamu se facu pregătiri de resbelu. Artiele au scăzutu astăzi cu, la sută. Asecuranțele ce se facu în toată lumea pe corabie pentru marea negră s'a suitu dela 10 dintr'odată la 30 șilingi. Iară cele spre Petersburgu s'au urcatu cu 5 ș. Ocuparea principateloru danubiane prin oștirea muscălescă se pare abea neîncungiurabile, însă nu e temă de niște urmări grele, ce s'aru naște din acesta, vreo căteva pușcăture poate că se voru schimba, ca să se umple voia Țarului, după care apoi va urma o mijlocire, ce va aduce iarăși în răndu bunu totu. După scrisori private din Constantinopole în ziurnarii englezești se spune, că Rusia aru fi lovită, la care face unu corespundinte întrebarea cum așia? căndu Mencicof fiindu aici 3 lune a trăntitu 4 ministri, a umilitu sumeția turciloru ca nici odată, a tractatu pe colonelulu Rosse ca pe unu scolariu, și a adusu grecii acolo ca să îngenunchie naintea lui, căndu a întratu în Stambulu - După „Morning-postu”resbelulu aru fi neîncungiurabile, căci după șirile ce le are elu Țarulu silește pe Portă la primirea necondiționată a proiectului lui Mencicof, și zice că decă va potea stice Rusia aceasta dela Divanu, atunci ea a triumfatu, și Turcia aru fi în fantă ca statu independinte nimicită, iară de va refusa divanulu, atunci se voru pune în lucrare inviațiunele ce le au dusu unu curieru Generalului din Besarabia, și urmarea nemijlocită va fi întrarea rușiloru în principate. Iară flota va apuca Batumulu unu postu de mare însemnătate pentru Rusia. Negoțiațiunele între Turcia și Rusia săntu spre nenorocire cu totulu întrerupte, și amenințarea cu tunuri este argumentulucelu de pre urmă alu Țarului. Din contră „Morning cronicle” ține multu pre consolidarea puteriloru europene, și are speranță că va Di pe Țarulu a mai lăsa din pretensiunele sele.. Despre misiunea contelui Neselrode zice acestu ziumuale: Noi avemu temeiu să credemu, că gentlemenulu acesta a fostu însărcinatu nu numai se înpărtășească ambasadei de aici tote cele ce sa u întemplatu în Constantinopole, ci totdeodată să arate stăpănirei britanice neplăcerea Țarului despre purtarea ambasadorelui ei Gazeta din Brașovu zice că după o corespondință din Brăila, muscalii nu au fostu întratu în principate pănă la 14 iuniu e. n. și că aru fi venitu consulele generale englesescu din Constantinopole în Galații ca să protesteze asupra acestei întrări. din S. Petersburgu se zice că aru fi venitu în care se spune, că împeratulu vre să se restringă numai la ocuparea principateloru, și apoi să aducă la sfărșitu negoțiațiunele, cala formarea unui protectoratu, ce va mulțemi pe ele: „tată mașinăria să învețe lumea despre causa orientale, și la sfărșitu nu știe niminea, ce se face în Turcia-vezi bine nici dumnelui! - de Mai multu decătu ori căndu săntemu astăzi iarăși se vorbește că de soldați la arme. Unu cese pune în mișcare, ca se redice 120000 nu se va pace, turbura. d'n 11 Iuniu în O. D. P. publicistică Unu curieru cu depeșe, zice următoriBerna 7 Iuniu. Elveția. În diferința austriaco-elvetică se aștepta așezarea pe calea diplomatică, căci consiliulu cofederațiunei este aplecata a interna în Tesin refugiații italieni. Cei bine informați ținu reîntorcerea solului austriacu la postulu seu, și continuarea negoțiațiuneloru de securu. ---------..------- Rusia. Petersburgul Iuniu. Împeratulu este pururea ocupatu cu inspecțiunea singulareloru trupe. Totușia a inspecționatu elu Cronstatulu, portulu, trupele de acolo, și armatura flotei. Gazetele de curte cuprindu porunce de zile în care Țarulu mulțămeșe marelui Duce Constantinu, admiraliloru și generaliloru pentru ajutoriulu bunu, și împărțește soldațiloru gratificațiune. Faima despre o campaniă asupra Turciei căștigă totu mai multă credință, mai vărtosu, căci se crede, cum că cabinetulu din S. Petersburgu aru fi slobozitu o notă către tote curțile, în care Rusia deghază, că nu va concede nimica, și va străbate cu cererile sele pe alta cale. Precum se aude se afla în vecinătatea Odesei 12 ,00 ii înfanternă în doe lagăre, care săntu gata de pornitu. Aceste trupe au venitu din Polonia, și așta armata rusescă dela prutu se socotește nominale la 120, 00000 fără cavaleriă, care afectivu se poate reduce la 100.,000. Știle mai tărzie a Odeea spunu, că comercialu iarăși a mișcatu ceva tori. Prețurile vucateloru scadu forte tare, și nu află cumpără Corăbie încă pusesflă în portulu Odesei, decă nu numai austrice, care nu se plece în mare. Dela marginile Poloniei se scriu gazetei universale sub 18 luni următoarele: Afară de Ducesa de Lanhtenbergu nu va merge în împregiurările politie de față nimenea din familia împerătescă în țerele dinafară, și chiaru și chiemarea Șefului de stabulu generale alu armatei mobili, Principe Gorcacof, arată, că împeratulu, celu puținu deocamdată, s'a lăsatu de călătoria la Varșovia. Deacă foile din Berlinu spunu, că Principele Gorcacof aru fi designatu de comandante supremu alu oștiriloru concentrate în