Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-08-05 / nr. 61

­ D Viena 12 Aug. Assgăvi a sositu aicea unu curieru cu depeșe­­din S. Petersburgu, elu a făcutu călătoria îcoti cu curierii carii mergeu totodată la Parisu și Londra să ducă adeverința că îm­­peratulu Nicolau a primitu proiectulu de înpăciuire, pre cum s'a­­arătatu prin telegrafu. Auzimu că perfecta acceptare a acelui­­proiectu de înpăciuire aru ui totdeodată și­­­ unei per­­fecte înțelegeri. Întămplări de zile. tatu crucea cea mare a ordului cormnei de feru. În­ Aug. e. n. a renunciatu Arhiducesa Maria Henrica în ființa de față a Maiestății sale împeratului, a înaltei curți, și a multoru demnitari din motivulu căsătoriei pretensiuneloru ce le are la tronulu austriacu. Escelenția­rea Ministrulu justiției D. Barone Craus a căpăt Șt D. Proa. Dr. Hie a căpătatu crucea de cavaleru a ordului leopoldinu în recuno­­ștința pentru compunerea condicei penali și ordinei de procedură. Doian pă prinsori din Serbia se vorbește că m­ăluința Rusiei cre­­de totu mai tare și acolo, călui acesta iarăși ș'ia ridicatu gla­­sulu asupra amploiațiloru ce au studiatu la Parisu, pre vre să'i vadă îndepărtați din serviciu. Gazeta universale zice: În Bulgaria și Serbia este că va izbucni în scurtu timpu revoluțiă, și ca acesta să nu se lă­­țeacă și asupra vecineloru provincie Moldavia și­­ voru luminea oștire muscălești în șetere; tractatului din Balta-Li­­manu în acele proviniie. 0 Independința zce, ca cesiunea provintiei pereice tauristi ce vre să o căștige Rusia, a uiiui în­ lumea dip­lomatică, din Parisu vurie impresiune. Maiustatea Sea împeratuli a rusiu e­ veniii Mariei dreptu daru de puntă o diademă strălucitoriă de diamante, ce o va porta înalta miresă în zioa cununiei sele. Se vorbește că cabinetulu­mecean va face străbătătorie re­­forme în principate,­ și că va chiema și adunarea­­­­ Suuei. ?) În 43 Vuliu­s'a ținutu în Seruilu o sărbăture mare,­rei fe­­tiori ai sultanului au căpătatu testimoniu de maturitate, adecă că săntu cunoscători de corani și de scriptură. În Stambulu se vorbește, cum că sultanulu aru fi trimisu ța­­rului o scrisore să scoată trupele din principate, căci altfeliu după 14 zile se va socoti ocupare principateloru de unu casu de resbelu. În pregiurulu Neoplantei a bătutu piatra în nevăzută mări­­me, se aflau petre și de ziumetate de pundu, a cășunatu multă pagubă. După foile publice din Pesta anulu scolasticu viitoriu își va lua începutulu în Ungaria și Bănatu cu 1 Octombre. Ziurnalele de Francfortu zice că împeratulu Nicolau va o­­cupa încă în anulu acesta Constatinopolea și va încorona pe fi­­iulu seu Constantinu­m biserica S. Sofie de împeratu alu noului imperiu greco-slavicu. În Gura­ răului vineri a pușecatu unu finanțiariu din nebăgare de semă pe o muiere vrăndu a da după unu căne. Doi gendarmi au scosu la Hidalmaș pe doi dmeni carii erau să cu primejdia vieții sele din undele apei, și întrebu­­ințăndu mijlicele de trezire au avutu bucuria ai aduce pe amăndoi iarăși în viață. Îîn 5 Aug. c. p. a sfințitu Măria sea D. episcopu romano-ca­­treco-resăritenu cu D. Epieconu Mamireusli în uruite, mi tute demnitățile militari și civili.­­­­u­­ re . turu­­stasu pentru cei căzuți. jpg În 9 Aug. e.­n. a lostu în f­­ulgerulu­m că sar­­ma de la Morta Aliuluu, și a lovitu o caloă de lăcătariu, care a remasu mortu. Înainte de vreo căteia zile veni­m­intinele Miloișu Obrenovici Luntrea a statu numai pu­­pe unu vapore din Romănia în Semlinu. ținu timpu, și totuși veniră mulți să cerceteze pe bătrătulu. În suita sea s'a aulatu fostulu ministru dinafară Protici, căntu a ajunsu momentulu de plecare bătrânulu aruncă . .. peste toți, și zisă: „Cu Dumnezeu frațiloru.” Iuliu. În Blaju s'au ținutu ec­amenii semestrali din 15 pănă în 27 Succesulu a foetu bunu.­­ Ecsaminele de suturitate l'au depusu 13 inși, și au trecutu toți. Gazetele englezești zicu: Decă va succede siluirei a a goni rușii peste Prutu, atunci va remănea numele rumiloru în acele provincie în acelu bunu mirosu, în­cătu nici o partidă nu va mai cugeta despre o întrupare de bună voie a loru cu Rusia. Spunu că Țarulu s'aru fi arătatu de multe ori aplecatu a con­­cede nașterea unoru trupe de state grecești și slave unice între Dunăre și granița Greciei subt oarecare înpregiurări, însă totuși deodată s'aru fi arătatu și hotărârea, a nu lăsa o potere mare, neatăr­ătoriă la granița de la umezi a imperiului seu. Acesta e­­ste forte ușioru de cuprinsu.. Napoleone a stăpăniuu derinunia urmărirri confederațiunea de la Rinu; și Constantinopolea aru fi în statua­­ nordicu, ori cine tu fi cu numele de regente. „Agep­t, vina bornică, din Servrum­ a împleritu Viccarie ve­­vinu Oltarie a iui­iioru nou cumpărate sositu la vice că­­­ci în cosiciune că ise 40,000 puțe. Cum că pacea nu se­ va,­mbură de vezi gazetele i­ fui­ și de acolo, cuți căndu a plecatu Marea principeasă Olga fica împe­­ratului Nicolau în călătoriă la Londona, ia zisu tată'seus „Că­­lătorește fără grige iubita sea­­flă, că noi nu vomu avea rev­­ia, dea din t tăiu, ce s'a vezutu în vecinătatea Vienei, belu.” burseloru. Acestu oraclu este mai cu certitudine ca toate oraclele D. subsecretariu de statu în șipisteriulu să justițiă cavaleru de Stellhamer, și D. Șefulu de secțiune Lichtenfele au căpă­­tatu demnitatea de consiliari intimi­ ț­une. Din ordinațiunea minietrului de comerciu e­ a făcutu diepuse­­ca începăundu din 12 ale lupei curinte să se trimită în totă vinerea cu vaporele iute, ce merge la Galați, acolo și la Iași și pachetulu cu scrisori. Scrisorile ce se voru trimite ast­­fel nu trebue să fie predate joi pănă la 9 ore sera. Excelenția­rea c. r. Consiliariu de ambasadă rusescu Fonton a plecatu în 10 Aug. e. n. cu o misiune timporaniă către princi­­pele stăpănitoriu alu Serbiei. Din toate părțile se înpreștie false, că locuitorii Serbiei se prelucră pentru Rusia. Dar mulți vreu să ție că ei nici la pă­­rere nu voru arăta Rușiloru arăta subpunere ca Moldovenii și Ro­­mănii la întămplare căndu aru întra aceștia și în Serbia. La 1 Aug. s'a născutu în Mercurea noptea la 1 fogu, și au arsu 11 șiure­­tori cu biserica din Deju. Depeșa telegrafică din 1 augustu, cumcă adecă Rușii aru fi întratu în Serbia „și că și Austria aru fi enunciatu o întrare eventuale, nu s'a adeveritu. Unu polonu anume Ostrovechi care trăiește în Parisu a publi­­catu niște scrisori, a căroru ideă de căpeteniă este imperiulu pan­­slavisticu în forma unei confederațiuni, care se absoarbă și im­­periulu rusescu de acuma, în zilele trecute s'au ținutu la Viena de repetite ori con­­ferințe ministeriali, la care au fostu față ambasadorii celoru trei poteri mari. Se asecureză cum că recrutațiunea nouă ce este rănduită în Rusia, va da armatei peste 200.000 de feciori. Spre aducerea aminte de fericita scăpare a .. Ti­­mișoarei de asediu de 101 de zile în anulu 1849 s'a ținutu în 9 Aug. e. n. în biserica catedrale catolică servițiulu dumnezeescu de Presfinția Lea D. Episcopu Ceiaghi, la care a luatu parte și clerulu se înnece, jonlee”­­ velgiu. U. Brusela 8 Augustu. Eri a vestitu consulele din Brusela în cualitatea sea ca ofițiru alu statului civile conformu cu normele legiuite la parta de căpeteniă a casei sfatului în presenția unei nenumerate mulțimi de poporu, ce s'a înșiratu pe lăngă treptele de căpetenie a casei sfatului, căsătoria Ducelui de Brabantu cu Arhiducesa Maria Henrica. Ea sună asia. În anulu o miă ontu sute cinci zeci și trei, în a șeptea zi a lunei lui d Augustu la 10 ore dimineța noi Carolu Maria Ilosieu Ghielanu de Brouchere comen­­datore alu Ordinului Leopoldinu conformu cu legile amu cititu la porta de căpeteniă a casei sfatului ,­­ a șerturii, ce se va serba: Între înălțimea Sea regească Leovoltu Ludovicu Filipu Ma­­ria, Victoru Dutca de Brabantu ș. c. l. păscutu mi lecuitoriu în brusela filu minorene alu Maiestatei Sele Leogoldu regelui alu belgiului locuitoriu în Brusela, și alu Maiestății Sele fericite;

Next