Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)
1854-05-29 / nr. 42
N2 42. SMNAT Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Lămpăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflată la C.R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Sibiiu 20. Transilvanii și pentru proviniiele din Monarhiă pe tinuapu 8. ear pe o jumătate de anu 4. Inseratele se plătescu cu 4 cr.șirulu cu slove mui. matu lubl. le Prețiulu prenumerațiunei veniste Sibiu este pe anu 7. d. m. c.; ear de o jumătate de anu 3.94 30. cr. ceu Pentru celelalte părți aleeN ANULU P. lăruimu Depeșe telegrafice. 2 Iuniu c. c. Maiestățile Sele s'au întorsu din teatru care prin sărbătorește iluminata cetate în reședință, și au fostu salutate de o mulțime de omeni, ce umpluseră ulițele și piațele cu celu mai viu și plinu de amore entusiasmu. Șumla 27 Maiu. Pe acele doue drumuri, care ducu de la Silistria către Șumla, stau 60,000 ruși, carii acoperit încungiurarea Silistriei și observeze Omer Pașa care eră din 90,000. armata de la Balcani a Serdarului Silistria este înpresurată de 40,000 feciori. Na și, Maiu s'au întreprinsu trei asalturi asupra bastioneloru din partea de către apă, doue bastione s'au luatu de repetite ori și erăși părăsitu mare împrotivire. București 29 Maiu e. n. Eri s'a făcutu din trei părți unu asaltu obștescu asupra Silistriei, perdere de oameni mare. Asaltulu a fostu erăși reînpinsu. Acuma ant eforturile ce le au ocupatu rușii nu lea mai părăsitu, tăria cea mai mare se va mai ține încă, rușii cugetă că 3 septemăne. Situațiunea de astăzi. Silistria se ține cu Timpulu în care trăimu noi astăzi în Europa, semănă cu nădufulu ce domnește vera la apropierea unei vremi grele. Auzimu tunetulu din depărtare și din căndu în căndu vedemu schinteindu și fulgerulu crucișatu; nori groși se adună din toate părțile și din mersulu loru se cunoaște învederatu, că de descărcatu se voru descărca ei undeva, însă aducevoru binecuvântare și daru cerescu, ori grindine, furtună și descărcare de trăsnetu, aceasta nu este în stare nimene nu o prespune. Destulu că viitoriulu este confusu și turbure și toate semnele presupunu, că șirulu evineminteloru celoru multu cumpănitorie va fi lungu, va ține îndelungatu. Pănă acum a și începutu a se lăți ca unu fulgeru părerea, mai alesu între cei ce prevedu lucrulu, trecă mai înteiu prin feliurite crise. simpemuriu acesta vană ascunsu; nedesftșuratu în inimile omeniloru, elu se respiră curatu în intrebarea cea simplă și pedesvoltată ce'și o punu meseriașii și neguțetorii unii la alții: „De ce să ne apucămu?” Cănd reporturile cele oficiali vestescu că în cutare și cutare cetate se va face esposițiune de producte și de lucruri artificiese, bunăoară cum se făcu în anii trecuți la Londona, meserieriloru, argintiloru, și neguțetoriloru li se pare, că citescu lucruri de o milă și una de nopți, convinși fiindu, că dacă au începutu a se trage armele din zece, au trecutu timpulu și pentru aceste lupte de întrevere ale spiritului omenescu. creditulu acestui elementu atătu de delicatu simte, că totu ce 'ia datu lui viiață, ce s'a portatu pe brațe s'a trasu astăzi la o parte, săsăndulu în măna sorții; de aci previne recela din diferința ce domnește astăzi pe la burse. În toate piațele cele de frunte ale Europei Speculațiunea, acestu pe obositu alu comerciului și alu coumbletului nu să însătr'o să o apuce, pipăie din drepta spre stinga, și a gerdutu vadulu celu veciu, în care plutia odată cu securanță, ără ași pote acila altulu pou. Lietele burseloru și ale veguțetoriloru s'aru potă astăzi lăsa gole rubricele sele; căci variațiunile dela unu timpu încoace abia săntu demne de purnire, ele săntu mai multu în ideă decătu în faptă. Unu evinementu forte înseminători iu pote da unu impulsu pe unu minutu, însă peana întinzetorsă și a perduiu poterea sea cea întinzetoarsă. Apoi unde inimele se află atăti de descurăgiate, unde întâmplările săntu atătu de atătu de străformate, pre firește cu toată casualitatea trebue să producă tulburare și să pricinuescă o sguduire. Bombardarea Odesei a ținutu în așteptare încordătoriă pe totă lumea peruțetoreecă mai bine de optu zile, fiindcă în aceea cetate se află sicopteete interesele mai din toată Europa, și numai după ce ce au iarășini positive, că interesele neguțetorești nu au suferitu atăta stricăcum că anulu acesta va fi numai începutulu dramei țune, începură omenii a se mai simții. Nice să credă cineva, cum ce cercă a se desfășura, în acesta se voru face numai pregătiri că afeta dela Odesa a produsu vreo mulțămire în piațele dese pentru anii viitori, în carii va ave'a se decide causa resăriteană pentru timpu mai îndelungatu. Prin urmare noi vomu trebui să ne dedămu cu resboiulu, precum s'au fostu dedatu părinții nostrii cu elu la sfârșitulu veacului trecutu și la începutulu acestuia. Pănă în minutulu de față încă nu se desfășurară toți făptuitorii, carii au să fee parte la evinemintele ce se pregătescu. Arunce cineva o privire căzu de repede la parțile eterogene, din care este compusă Turcia, priviască cu luare aminte la deosebitele seminție din care stă aceea, la greci, bulgari, sârbi, montenegrini, care cu toții așteaptă numai unu minutu binevinitu și atunci delocu se va convinge, că nice politiculu celu mai ageru nu este în stare a arăta ținta și limanulu, la care vor i eși poporele din încurcătura de față. Atăta însă remăne doveditu, că trebele nu se voru mai reîntoarce în cărarea de mai nainte, ci că voru păși la mizlocu noue combinațiuni politice și se voru forma noue împregiurări, de care pote că astăzi nice visămu. Resboiulu resăriteanu de astăzi a pornitu totu pe acele urme, care au remasu brăsdate din resboiulu celu de treizeci de ani, și din celu alu revoluțiunei franțuzești, care a produsu noue forme atătu în politică cătu și în economiă. Comercialu și industria, care astăzi prin tăierea unoru canali ai sei au devinitu într'o lingoare, voru lua o nouă sburătărire, voru apuca pe alte căli, se voru desfășura în altu modu, ce nu va dicta lipsa și trebuința; ca să potă ajunge însă la starea acesta, au să mari ale Europei. Chiaru în Londona și Parisu se rădicară glasuri înfricoșate asupra unei mesuje atătu de neprecugetate. Apoi dacă se făcu aceasta pentru întâmplarea dela Odesa, ce va fi, căndu se spru ieprăvi bucatele în Anglia, care se cărară tote de cu tomnă și în primăvară din porturile mărei negre? Să trecemu însă dela lumea peguietorească la cea politică. Acestă încă nu șie unde se află și pe ce principie se razimă întreprinderile ce se facu din tote părțile. Totu ce stă afară de îndoială, este, că pregătimi se facu din tote părțile, însă unde se voru concentra și cu ce scopu, acesta încă nu o pote nimite desluci. Angla și Franția înarmează mereu și trămitu ajutore atătu pe mare cătu și pe uscatu; cu toate aceste pănă în minutulu de față încă nu vedemu nicăiri operăndu acele armate. Germania ca trupu morale încă nu s'a dechiaratu altfeliu, decătu că va să'și apere interesele sele. Danemarca, Suedia și Norvegia chiaru acum se află în clisa cea mai mare, neștiindu pe care cale să apuce, ca să scape de cursa, ce li să pregătește din partea Angliei și Frănției, care se silescu din tote puterile ale trage pe partea loru în contra Rusiei, însemnăndule, ca să esă din neutralitatea ce o păziră pănă acum. Însă ftii tuturoru stau încordați asupra pusățiunei ce o va lua Austria și Prusia, dintre care cea dintâsă se află forte aprope de cămpulu luptei. Mulți săntu de părere, că Rusia și va retrage oșirile din totu cuprinsulu împerăției turceșt