Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)

1854-03-24 / nr. 24

Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­ Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., iar pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru proviniiele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirulu cu slove mici. Depeșe telegrafice. Berlinu 25 Mai. Regele s'a vătămatu eri la preumblare subt ochiulu stăngu prin o creangă de copaciu, în a cărei urmare s'a ară­­tatu niște friguri întărătoarie. Maiestatea Sea nu a pututu părăsi patulu. Sera s'au mai potolitu frigurile, unflătura nu s'a schimbatu esențiale. Buletinu nu se voru­da. Regele este încă totu în patu. Parma 26 Mar. 67­ ore sera. Înălția­rea imperătescă duca de Parma s'a rănitu astăzi la 5% ore în Parma pe ulița Sta Lucia pe furișu cu unu pumnariu în fole. Ucicașulu se caută. Parma 27 M. 57/ Ore după umezi. Tocmai acuma muri în­­nălția sea imperătescă duca cu o resignațiune creștinescă. Elu a fostu născutu în 14 Ianuar. 1823 și stăpănește dela 27 Aug. 1829. Clironomulu coronei nu e încă de 6 ani. Parma­ 18 M. Ducesa de Parma a primitu stăpănirea în nu­­mel­e fiiului seu minoremu cu decretu din 27 M. Ministeriulu de pănă acuma sa desfăcutu și s'au compusu altulu nou, cetatea este pe pace. Brăila ”%, Mar. (Cnezulu Gorșacof către Baronele Ma­­iendorf în Viena). Trupele ce erau concentrate față cu Măcinulu au trecutu eri Dunărea în două colone, și adecă colona de căpe­­teniă sub­ comanda generalului Linders, la Galați fără împrotm­­vire, fiindu că vrăjmașulu nu se aștepta la acestu punctu, și a doua colonă subt conducerea mea la Brăila unde trecerea a trebuitu să se stoarcă cu poterea, și s'a săvărșitu norocosu. Perderea noa­­stră nu e însemnată. Londonu 27 Mai. Casa de susu. Se citește unu oficu alu re­­ginei, prin care se încunoștințeze parlamentulu, cum că negoția­­ți unele cu imperatulu Rusiei s'au izprăvitu, și că Regina se ține îndatorată a da ajutoriu sultanului asupra nejustificateloru a­­tacări. Așteptarea ei pentru ținerea păcii nu a succesu, și ea se încrede în parlamentu și în vitejii și credincioși ei sub puși ca să scutescă statele sultanului asupra preponderanției rusești.­­ Asemene ofiții merge și la casa de giosu și se voru lua vi­­nerea viitoariă la consultare. Parisu 27 Mai. Corpulu legislativu. Fould citește unu o­­fițui împerătescu, în care se cuprinde arătarea cum că hotără­­rile cele mai noue a cabinetului din S. Petersburgu pune pe Rusia în stare de resbelu, pentru carea respusetatea cade numai asupra Rusiei. Subt aclamațiunele adunărei dec­lară președintele cum că înperaturu se poate rezima pre ajutoriulu ei, și alu întregei Franției.­­a Prevesa 17 Mai. În Ianina stau 4,000 feciori trupe neregu­­late și redifi, și aici încă tocmai atătea. Fuad Efendi caută de­ocandată drumulu de împăcare. În portulu de aici stă unu va­­pore franțosescu și unulu turcescu, alu Angliei se așteptă. Constantinopole 23 M. Gura sulinei s'a făcutu nestră­­bătătoariă. Flotele combinate zacu încă totu în Belcosu. Flota rusescă să fie eșitu din Sebastopole. Trupele poteriloru apuse­­ne au să ocupe Dardanelele. În Bulgaria să se fie omorătu niște mocani. O deputațiune de loialitate a vinitu din Zarisa. Pentru activarea termanului asupra tribunalelor a­mestecate se arată o neplăcere. Atm­a 24 M. Ouiri turcești au ajunsu prin Salamara în Arta. Grivas este eliberatu. Delfino s'a resculatu. În Epiru și Tesalia se întămplă lupte fără resultatu. Ambasadorele tur­­cescu și a luatu pașaportele și s'a înbarcatu la Pireu, Berlinu. Generalele de artilerie de Hes a ajunsu aicea. Rana Maiestății Sele a datu în coptu, roșeța nu s'a lățitu mai de­parte. Se spune că flota englezească merge la Chioghenbuhht, spre amiazi dela Copenhaga. Londona 29 Mai. „Gazeta” de astăzi aduce dec­larațiunea resboiului asupra Rusiei, și totu odată o disposițiune în privința ateloru corabie, care portă avere neutrale a vrăcimașului. Constantinopole 20 M. Flotele combinate pătimescu de lipea cărbuniloru, care le va înpedeca dela operațiuni. După țiri din Epiru din 20 M. se tragu întracolo multe oștiri. Zavelas s'a dusu la Suli ca să organiseză insurecțiunea. Grivas și Cam­ascachi opereze acuma însoțiți. Memorandulu Rusiei. (urmare). Schimbările aceste, pe care se siliră a ni le înfățișa ca ne­­însemnătoarie, avură o însemnătate atătu de mare, în cătu au stricatu totă învoiala ce se făcuse la Viena. Ele nu se pot eu primi din partea noastră, pentru că ne despoieu de dreptulu, care poterile cele mari ni le recunoscură, de dreptulu adecă de a ne respira îngrijirea noastră pentru coreligionarii noștri din Turcia și de a o deprinde în faptă. Acesta nouă încurcătură, care, după cum se vezu, are să se mulțămiască numai la pre puțina energie care a desfășurat'o diplomația străină în Constantinopole, nestăruindu pe lângă chia­­ra și simpla primire a notei, a îngreunatu pusețiunea, care 'și a gătit'o Franția și Englitera însăși, punăndu piciorulu în Be­­sh­a­bai. Mulțămită greutățiloru­celoru noue, care se produse­­îră prin proiectele cele noue de înbunătățire ale Turciei, căci prin acele se perdu unu timpu foarte prețiosu între Constantino­­pole și Sf. Petropole, și întărzierea acesta a adusu cu sine tim­­pulu anului, în care portulu dela Besh­a­bai nu mai da locu de scutire secară pentru anghize. Trebuința dar­ cere, ca pentru flo­­te să se caute unu portu de apărare. Acesta alu căuta departe de Dardanele și pe noi într'aceea a ne lăsa peste toată erna în principate, pentru curți era uni ce cu neputință. Fără o nouă plănsoare și încă mai serioasă de căte cele ce se mișcară în con­­tra noastră, ele pe de altă parte nu puteau să-și trimită flotele sele în Dardanele, pe care o dec­la rațiune de resboiu încă nu le deschisese. Spre a scăpa de cornele acestei dileme și a schimba cu sila pusețiunea, trebuie să se afle la noi o nouă nedreptate. Aceea s'a aflatu în observățiunile, cu care noi amu însoțitu lăpădarea cereriloru porții, observățiuni, care nice în ființa ni­­ce în forma loru n'au avutu nice odată aceea însemnătate fapti­­că, pe care se siliră a le o ascrie. Căci în ființa loru nu co­­prindeu nimicu, ce nu s'aru fi desfășuratu de mai nainte în sin­­guraticele bucăți de acte ale corespondinței noastre. Apoi ce se atinge de formă, ele n'au avutu caracteru oficiale și nu au fostu îndreptate de dreptulu către ambele cabinete. Austria, unica mi­­jlocitoar­ă în­treba aceasta, care ne a așternutu nota vieneză și ne a înpărtășitu modificațiunile, care le făcu divanulu în aceea, a primitu dela noi o adeverință despre primirea notei, lăpădarea cereriloru din partea noastră, precum și cercetarea la care su­­puseră cu­moi acele cereri, eare solii noștri au datu celorlalte curți numai pe zișu știință despre aceea subt titlu de informățiune și deslucire confidențial­ă. cota g

Next