Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)

1855-06-11 / nr. 46

luez alfabetul romănesc pentru corespondințele din lentru ale țerei, apoi a plecat la Viena ducănd cu sine recunoștința tuturor acelo­­ra, carii știu prețul astfel cu de așezăminte. În lipea D. Postelnic și redactor al Gazetei de Moldavia Gheorghie Asachi, este însărcinat cu redacția acelei gazete fiul D sale Alecsandru Asaci. Din cămpulu reesboiului, nimic Prințul Goriacof înștiințează subt 12 Iunie. Eri și astăzi a fost focul vrăjmașului asupra Sebastopolului slab, și în in­­tervaluri amuțea cu totul. Bombardamentul de noapte a fost în­­că mai puțin întreținut. Perderile noastre sunt măsurate. Vrăj­­mașul nu lucră la redutele Seleghinsci și Volhinschi, ci el re­­construe luneta Camceațchi. Escadra anglo-franțuzească cu o parte a trupelor pe bord, care țin ocupate Cherciul și Iani­­cale, au lăpădat anghizele la fanarul Tochilechi, de bună seamă cu intenția, ca să se îndrepte asupra Anapei, puncturi ale peninsulei nou.. Gazeta militară scrie: Noi căpătarăm de la Corespondentul nostru din Balaclava, care ne a dat și mai nainte daruri despre planul campaniei aliaților în Crim, care sau adeverit prin evine­itele ce au urmat după aceea, următoarele semne: recogniția ce sa întreprins cu mare circumspecție la Cernaia să fie adus pe comendanții la aceea con­­vingere, cum că la stricarea șanțurilor rusești care închid în­­trarea la șeful Incerman - Comșili nu se poate cugeta. Cei trei comendanți ai corpurilor Pelister, Raglan, și la Marmora facu capuri de poduri și depouri comisariatice la Brod, Comeni Most, și Ciorgan și întărescu unele surse. Omer pașa stă în tabără în­­tre Camara și platoul de încungiurare. Sănătatea acestor trupe are multe de a dori, și fiind­că prin bătălia săngeroasă din 23 Main sa escat în tabără franțuzească o neîndestulire, care se tot lățește, așa fațe că generalul Pelisier să pună în lucrare planul ce era încă din Martie proiectat de generalul Nil și prin o faptă strălucită să împece inimile soldaților. În 9 și 10 a ținut bombardamentul aliaților asupra bastionului Nr. 3 ce este așezat între bastionul turnului și Redon, învederat numai pentru aceea ca să se poată aș­za pe suișul malului drept a cotiturei dela Chiel și pe terenul între cele doi gropi și se poată face aproșe subt scutirea focului. Așa poate că vor începe încun­­giurările regulate a bastioanelor Nr. 1 și 3 și a întăriturelor ce zacu între ele. Terenul însă pe clasic este petros ca și acela dintre bastionul central și țintirim. Noi mai însemnăm, că raionul unde a fost în 23 Mai, bătaia săngeroasă nu este ocupat nici de aliați nici de ruși. Franțezii se par că sau lăsat de a ataca cetatea din aripa stăngă, și înpresoară cu mare putere Carabelnaia, a cărei cea mai însemnată întărire este fortul Pavel cu 108 tunuri. Se spune că rușii la vreme de nevoe le va sburătări pe toate aceste în aer. Un asalt dară din partea aliaților se va cerca cu greu, ci ei vor face stricări din îndepărtare­­­­țul, care caută trufia sa numai în susținerea drepturilor patriei cale, mai mult, căt nu era nici o nevoie de a se grăbi cu trimiterea unui înputernicit. Comisia, carea să se ocu­­pe în deosebi cu bazele statutului viitor al Moldaviei și Romă­­niei, încă nu a pășit în viață, ba din contră formarea ei după ce acuma a urmat formala întrerumpere a conferințelor sa a­­mănat pe un timp necunoscut, de bună seamă foarte îndepărtat, și așa trimiterea unui înputernicit nu a fost încă la vremea sa. În loc de a se socoti aceasta amănare care sa făcut numai în partida cea oarbă și uitătoare de datorințe, a pretensiei de tron ce alergă în propria sa stricarea, nu și au fă­­cut nici o impugare a făuri din aceasta cauză o armă de calomnie de cele osebite ale ei, cu care se slujește acuma în presa străi­­nă. Cum că decretul de care sa vorbit arăta, nu au stat în con­­vlăsuire cu cele mai sfinte drepturi ale țerei, puțin pasă acelei partide. Ea din contră se bucură în găndul ei cel nebun, cum că acuma nu este cu putință prințului a încredința aceasta ponderoa­­să misie unei persoane, care să'i fie aplecată Ca cănd prințul care au încărunțit în trebile statului și ale oblăduirei nu ar fi avut atăta înțelepciune de stat, ca să preceapă cum că gineresău și că întru tot împuternicitul țerei ca acesta nu poate fi personă potrivită, care să lucre pentru el în persoană, și cum că prin­­țul deacă el ar fi avut în adevăr proprii, de ale statului deose­­bite interese nu ar fi nepriceput a le da valor pe altă cale! fiind­că prințul pe Domnul Crețulescu pe care la fost hotărăt pentru aceasta misie nu l'au trimis, sau grăbit intriganții a diforma lu­­crul întracolo, că bărbatul acesta nu sar bucura de încrederea Prințului, pentru că el este prea tare afedat intereselor țerii! Așadară prințul să fie arătat ne­încredere bărbatului, căruia a încredințat singur administrația neatărnată a celui mai cumpănitor ministeriu al țerei, acesta este negreșit lucru nepriceput. Să punem dară cazul că D. Crețulescu ar fi fost trimis în adevăr, găndiți că contrarii prințului ar fi fost mulțămiți cu alegerea și trimiterea lui, și pentru că ei trebue să aibe totdeuna oareșce, ca să'și ecservează limba cea defingătoare, ar fi pășit ei la meidan pentru drepturile țerei asupra prințului? pentru drepturile țerei nu au acești îngpetriți simț. Vă înșelați. În aceasta întămplare ei ar fi întors arma, și pre bărbatul, care acuma este cel adevărat, lar fi declarat de un revoluționar și socia­­list. Aceasta nu este o presupunere goală, ci ca să bazează pe fapte adevărate; căci dabia au trecut doi luni de la acel timp, cănd tot aceasta partidă ab­ea a făcut o listă de toți revoluțio­­narii și socialiști ce se credu a fi, în a căror brațe să le fie lăpădat prințul, și cărora lea dat el, înlăturănd pe cei mai me­­ritați boieri, cele mai cumpănitoare slujbe ale statului. În a­­ceasta listă ce este îndreptată ca o pără asupra prințului figureze în locul din­tăiu tocmai D. Crețulescu ca un revoluționar! Așa esta treaba partidelor în aceste țeri, și așa se facu altea istorii. Din celelalte cu atăta se vadă în cu bine înțelesul interes al țerei, prințului ca un merit, toată purtarea lui dovadă bărbat de stat, și să a pătrund erei sale ca un Principatele dela Dunăre. În O. D. P. aflăm o corespondință din București cu dar din 8 iunie e. n. în care se zice următoarele mult însămnătoare cu­­vinte: Din Articulii mei asupra dreptului Principatelor de a se representa prin sine însuși la conferințele de la Viena se vor fi făcut cititorii soei­etale cunoscuți cu decursul acestui obiect precum lam desnodat eu din izvoare autentice, pănă la atingă­­torul decret al porții, care au făcut astea sănge rău la toți prietenii Patriei. Acuma văz eu însă că decursul mai departe al acestui obiect se înfățișază în presa streină, și în tazete, de la care am așteptat mai puțin, într'un mod stricător de adevăr și vătămător de tot simțul moral, încăt eu îmi țin de datorință a păși în contra răutăcioaselor deformări ale faptelor.­­ Prucum este cunoscut, Prințul nostru stăpănitor nu sa trăbit a se supune adănc vătămătoarei voințe a poterei suzerane fără nici o grijă, ci a destuci dintr'o parte, ca să facă destul de do­­rințelor sale de regent, din tralia ca să mulțămească drepte­­le ateptări ale tuturor prietenilor patriei, atăt înaltei porți căt și altor puteri competente nemăsurata și vătămătoarea a­­cru­ întrun mod potrivit. Aceasta a putut face prin­­­­ Rusia. Se înștiințează într'o gazetă din S. Petersburg. Este un obiceiu vechiu, ca fiecare nou domnitor de loc după b­ălțarea sa pe tron să revizuiască arhivul țerei, să ia cunoștință ecsactă despre cuprinsul acaselor a predecesorului său în oblăduire,­­ și aceste sau să le întărească sau face dispoziții scimbătoare în ele. În 15 Aprilie sa făcut aceasta revizie de împăratul, el să fie aflat la ea un ucaș a fericitului împărat Nicolae din anul 1841, cam de acel cuprins, cum că în privire la părerea de rău și deplina aplecare către tronul rusesc ce au arătat locuitorii re­­gatului Poloniei de la ocupația de pre­armă, polonii au asemenea drepturi cu celelalte națiolități ale imperiului, și să se îm­­părtășească de asemenea bunevoințe împărătești, însă cu esccep­­ția evreilor. Tinărul împărat să fie întrat la rănduri la aceasta hotă­­răre și să fie zic: o astfel cu de stare escepțională să nu mai fie în Rusia. Lucrul se va schimba, eu doresc ca fiecare în marele imperiu rusesc să aibe asemene drepturi și detorințe. Mărini­­moasă declarație a împăratului a umplut cetatea de bucurie, ca­­re a străbătut pănă la urechile împărătesei Mariei, neștințat mai aproape despre poruncile împăratului, Ea sa însu­­și aflănd lucrul adevărat, iau scăpat din cuterpita și vrănda ei inimă cu­­vintele. Aceasta este o facere de­­ pe carea să o binecuvin­­te Dumnezeu. 2

Next