Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)

1855-01-01 / nr. 1

-32 copii„LDDLD ,u micșora cu Dunărea. Pentru dreptulu de ecoploatare plătește soțietatea stăpănirei zi la acesta 65,400, pop fl. în sau argintu. Guberniulu garanteze eoțietăței de 5% și o anuitate de %, procente pentru amortisarea obligațiunelor ce se vor esmite. Fiindu însă că drumurile de feru ungurești dau o sumă mai mare ca 5 la sută. Stăpănirea nu va avea lipsă se plătească soțietatei acesta anuitate. Concesiunea dată administrațiunei drumurilor ferecate se pute lua de la soțietate după 30 ani, decă stăpănirea se va înțelege cu dănsa întrunu modu stipulatu. Soțietatea mai cumpără afară de aceasta și zile de cărbuni și de feru de la Sobahleben, Clad ro, ”to. Oravița, Dogpeșea, Sasca, Doman. Serec, Mo. oa, Seeid Reșița, Araaiar. butmni. Gunana și Mo agărele ontulu peun țere de 156,719 stăngau guberniului auetic pentru acesta o sumă de 11,550,000 de aur sau argintii, astfel iu ca totă întreprinderea se aducă 200 M franci, 7 milioane florini în metalu nobillu. Întămplări de zi. Faimele despre modificare cabinetului englezescu se lățesc te mai tare. Acesta este desghinatu în două partite tari. Preazetele englezești spun că țarulu ar fi datu poruncă printre lui Menșkos a forța linia englezescă, în vreme ce admira Noakhimov să iese cu flota, ca să bombardeze Eupatoria, mneprindere la carea primiuele Gorșacoast'l sprijină din par o urani Și după ce ba cădea Eupatoria atunci are să se concentreză toată puterea rusescă de către umezi la fortulu lui Constantinu. Ca să nimicescă aliații acestu planu vrea ei mai nainte de toate a apera Eupatoria asupra oricărui atacu. Unu corespundinte din Constantinopole zice, că statulu bolnavilor acolo este 12,000 din care 7, sănt englezi, și totuși se detețe. În „Monitoriu” că starea sănetății din orientu este bună, p Monitoriulu” înștiințeze din 3 Ian. e. n. cum că Austria, Anglia, și Franția ar fi pus întrebarea către principele Gorșu cov de vrea elu se între mă negoțiațiuni pe temeiulu celor patru puncte, și au cerutu unu respunsu identicu. Totu acesta jurnalu aduce și robert din”„ Decem, în care eru o depeșă a generalului Danînștiințeze, cum că vor fi în scurtu timpu în pusețiune a lua eră și ofensiva, fiindcă ei mijlocele de atacare și de proviantare se trag mai ușor ca rușii. Desbarcarea trupelor turcești au produsu precum se aude o mișcare în trupele rusești, și numai căteva anteposturi au mai remasu de partea stăngă a Cernaei. Omer pașa, zice „Monitoriulu” a căpătat o poruncă să mergă la Crima, și să se înțelegă cu generalii aliaților asupra operațiunelor. Nlte economi de oi cari se întoarseră din țara turcescă au adusu trista veste că tuțiii ar fi omorătu acolo șapte economi din Valea. Noi dorim ca aceasta știre să nu se adeverescă. a Rusia precep omenii tractatulu din 2 Decembre cu totulul în Franția. Generalulu Iomini, care are în Franția rudenii, le scrise zilele aceste, cum că Rusia deși nu are temeiu să fie deplinu îndestulată cu Austria, totuși nu are nici a se tăngui asupra ei, fiindcă tractatulu din 2. „Ăstu va duce multu la neutraitatea Austriei. fostulu și făimosulu Minieru Terene .. și acesta a postit în Franția amplomaticu întregu ia păcuti venire. În Roma sînt în za an roți locuitori, dintre cari 32 episcopii, 12243 preoți cebulari, 107 călugări, 1,787 călugărițe, 663 seminariți preoțești și colegiali, 389 de alta confesiune. Unu lucru însemnatu este căci subt furia holerei în Galipoli au muritu din 70 de surori milostive numai una, ce din 20 doctori au muriu Anelia. De unu timpu încoace au începutu gazetele englezești a striga în gura mare asupra mesujelor ce sau luatu în privința armatei din China. Acesta furtună a jurnalelor ține și acuma necontenitu, mai vărtosu Timesulu a adusu lucrulu atăt de departe încăt și celelalte organe a cabinetului recunosc, cum că portarea resboiului are cusurulu său, și lucrulu vreunu cărligu, întrebarea este cine sau ce merită critică? După „Daili News” ar fi sistema respunzătore eră nici o personalitate mai înaltă care o aduce la splecare, pentru că ele au primit'o așa ca o parte moștenire, și nu o pot schimba în vreo căteva zile. „Hrorklee ar pune precum se pare numai elementele subt pără, eră pe tipografulu lui Timesu lar trimite la Newgate în temniță. „Poșta” reține judecata sa înderăptu pănă ce va fi examinatu parlamentuli actele de procesu. Timesulu învărtește buzduganulu cău o zi ca alta asupra lui Raglan, și cere astăzi fără pile o cruțare de e luis Lomnulu din care se fac Mareșali - zice timesulu, nu L nice de cum ” armată, se lepădă , de cum acestu nume. Ea constă din o grămadă de omeni viteji, care nu are nici o organisațiune, sau ceva mai rău ca nici o organisațiune. Pentru exemplu de multu așeptatele, multu pontitele, sucurse, ce în Londonu lipsesc foarte greu, sosesc în Balaclava. Ce se vezi aci. Unu adjutantu ușurelu, ca st'și arate iscusința nebună, lasă aceste trupe fără tabară a se desbarca, merge fără veșmăntu potrivitu în ploc cu melile prin noroiu în glodu, care le este avisatu de cuartiru, și pe unii în corturi, eră pe alții a bivoca subt cortululu cerescu. Măne zi mănă unulu tocmai așa de comoducăt și obraznicu ofițiru pe soldați în șanțuri, și după 10 sau multu 14 zile zac din acești feciori? subt lespezii Crimului îngropați. Și după ce acești feciori sănt întrebuințați atunci se ridică strigarea: Trupe noue! Trupe noue! La plecarea poștei din urmă, după toate literațiunele cele mai în spitalele de la Balaclava și Scutari, au rămasu mai multu de 3.000 bolnavi în epitaliulu Lazaretului - nicede cum o sarcină ușoră în casulu cu probabilitate a unei mișcări active. Și totuși se vaetă sute de obițri veterani, carii se înpărtășesc de strapațele soldaților în zădaru asupra ticălosului regimu unei neocrații fără știință. Ce este acuma de făcutu? Ni se pare că Vvanea re spune la întrebarea acesta într'unu modu foarte bătătoriu. După lelu nu a mai fostu în stare a se înpărtăși la strapatele feciorilor, după ce elu nu mai potu să se sue pe calu să se arate în totu loculu, și se vadă toate cu proprii săi ochi, numai vru să cășuțe pe spesele adeverului, și ale onorei patriei, numai vru să porte unu nume deșertu a unui peneralu, și totuși elu era de și prin căderea de pe calu bolnavu și ecsilatu în cortulu său celu mai plăcutu ofițiru în armată. Se aducem noi dară acuma remășițele celor dintăiu 50.000, și cele nou pentru Crima destinate 20 sau 30.000 de feciori jertvă unui nume, care după consunătorele nerespiratele mărturisiri ale întregei armate est numai unu nume, și are ceva și mai rău? Noi știm întru adeveru, că este unu actu torturosu a depune oameni viteji, loiali, bogați în onoare și ani. Nimenu ar simți tortura pasului acestuia mai amaru ca noi, știm și aceea că schimbare are oare ceva neplăcutu, însă decă este să se măntuiască corabia înpodobită, atunci au să se azvărle ceatargii ei și să se suplinescă cu alții oricum sar schimba sau păgubi sau periclita corabia. Acum ar fi să nu se mai ieie alte privințe de căt acele, care vor putea suferi judecata lumei mai tărzie. Sebastopolea este Maratonulu, Termopilea, Solomie a zilei acestei moderne. Guberniulu are joculu în păna sa și nu este legatu prin nici o vază de persone. Totu ce le trebuiește acuma, este acela curagiu morale, fără care causa cea mai bună, armata cea mai mare, este cu neputință a măntui cele mai puternice imperie.” Așa vorbește Timesulu asupra supra comendantelui englezescu vaglan, ce totu odată ne dă dovadă vie despre ticălosa stare a bieților englezi deși oștirea acesta ar fi zie omulu că este i6regulată și grijtă cu toate cele trebuinciose. eni. unu interesu în vreme Rusia. Manifestulu celu mai nou alu împeratului Rusiei, în numerulu, am arătatu pe scurtu după o știre telegrafică manifestulu ce l'a slobozitu îmeratulu a de