Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-09-21 / nr. 75
208 șrinți, cu care dânsa au așezat Cumeneniile șirile; așa ații putut pricepe și îndemnul acela mare, care au slujit sfiinia părinții pentru așezare cu luii de astăzii. Decii încplo cuvântare me, rugândusă, ca să vă alunții aminte adeseorii de cuprinsul eii, și să vă lăsații de obiceioa cel de păn' acum, cu care bații dedat a sărba zarele Dumpnecinlior și ale Praznienilor, deaca acela nau fost după duhul Casemniiii creștine, căcii obiceii acesta nu se potrivește pentru crețianii. Strădunțn vă a ține Dumnnecinle și Sărbătorile după cugetul și așezământul sfinteii luii Dumnezeu bnerniii, și lela datomnița ancota că nu vă lată pre boinicii o lăcomie, și nicii ogn câștig spurcat, pentru că toată darea ce bună și tot darul desăvârșit de sus este pogorând dela Tatăl lumințașur; și cu deosebire astăzii adunațn vă în casa Divinuluii; pecuntații cu smerenie slujba dumnezească, încunatiură cu cu nerminie vruiții Domnuluii, și sărutațiș cu dragoste pentru H8, cu bucurie pentru mântuirea ce eau făcut prin trânsa, și cu frică pentru că celșir cerbesc pre uur... toate în se lucră spre vine”). Amin. Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 21 Septemvrie. Cănd oamenii așeaptă cu nerăbdare să vadă încotro s'ar apleca puterile, spre continuarea resboiului sau spre pace, este interesant să citim cum sau lămurit în Paris, un artibul a gazetei austriace, în care se zice, că cele patru puncturi nu mai potu fi cardinale la negoțianiele cu puterile apusene, fiindcă interpretația lor sau dechiarat în ministeriul englezesc, încă nainte de conferințe ca nelegătoare.” Este negreșit adevărat, cum că lordul Clarendon după încetarea conferințelor de la Viena în sinul casei lorzilor a scăpat declarația, că Anglia nu se mai ține legată prin cele patru puncturi, însă mai nainte de ce au făcut curtea vieneză pași cuviincoși, ca să hotărască pe Franția la ținerea celor patru puncturi, a lăsat împăratul Napoleon să simtă ministrul trebilor din afară britanic, cum că curtea Tuilerielor nu se vede nicidecum legată prin declararea unilaterală a lui Clarendon, ci că ea privește o mai aproape înțelegere cu Austria pe bazul tractatului din Dechemvriea măsurată scopului și de dorit. Și după ce Austria au îndoit în înțelesul acesta silințele sale, sau schimbat la începutul lui August a. c. vreo căteva note între amăndoe puterile apusene și cabinetul vienez spre acel sfărșit, ca să condiționeze următoarele trei puncturi. 1 iu Puterile cele mari care au subscris convenția din 2 Dechem. se oblighează, că ele vor privi cele patru puncturi ca un minimum a pretensiilor sale, ce le vor pune Rusiei, și le vor lăsa să slujască și mai departe ca baza condițielor de pace. 2 a Primirea unui statut minimal ca condiție la condițiile de pace viitoare, nu esclude nici decum dreptul ce și -au reservat puterile apusene în memorandul, care la dat din partea înputerniciților Austriei, Franției și Angliei în 28 Dechemvrie 1854 prințului Goriacof, că adecă pe lăngă cele patru puncturi de garanție au poterile drept să ceară altele ce sar condiționa prin interesele obștești Europene, și li se va părea de lipsă, ca să înpetrece reîntoarcerea încurcăturei de astăzi în orient. 3a În urmarea pomenitului Memorand se va hotără cu totul interpretația punctului al treilea de garanție, unde Austria înainte făgăduește a recunoaște și a urma consecvențiele legale ale tuturor resultatelor de resboiu, ce se vor căștiga din partea puterilor apusene, ca un îndreptar al interpretației punctului al treilea. Din aceasta simplă înfățoșare se vede, cum că tractatul alianței din 2 Septem. a rămas în putere în toată întinderea sa, și așa el este ca un punct cardinal la negoțianiele viitoare. Așa dară sa pripit lucrul cănd în cele mai multe gazete germane se zice, că cu asaltarea Sebastopolului și cu nimicirea flotei punctul al treilea de garanție și au aflat deslegarea sa materială și prințipială, ca cănd aceasta întrebare nu sar mai lua în socotință la negoțiația viitoare. Însă aci sa trecut cu totul cu vederea, că afară de Sebastopol Rusia încă mai are și alt loc de mare la marea neagră unde în mijlocul resboiului se clădescu numeroase corăbii de resboiu, și acesta este Nicolaeful limanul propriu a flotei rusești în marea neagră. Puterile apusene cunoscu însemnătatea Nicolae Iului și înțeleg înainte, cum că Rusia cu vreme poate face din el un al doilea Sebastopol, care în oarecare privințe poate fi și mai primejdios pentru Turcia, pentru că el poate cu mult mai ușor atrage la sine din înlăuntrul Rusiei întărire, decăt Sebastopolul ce era ecspus pe vărful cel de la amenzi al peninsulei Tauriei. Puterile aliate pe lăngă toată asaltarea Sebastopolului și cufundarea flotelor vor sta pe aceea, ca al treilea punct de garanție să se deslege mai nainte în princip. Adecă Rusia să se îndatorează formal, că în viitor nu va ținea mai mare numer de corăbii în marea neagră, decăt ce vor așeza puterile cu o înțelegere obștească. Aceasta cerere care restrănge puterea marină a Rusiei în Pont, o potu face puterile apusene cu atăta mai tare, cu căt ele au astăzi mijloace a mână a sili pe Rusia spre aceasta, căci ele sunt stăpănele marei negre, și o putere care poate bloca o mare întreagă după acsioma obștească are drept să pună condiții, subt care să se îngădue și altor corăbii a întra în mare, și că aicea nu este vorba, care este Rusia destul de biruită ca să lese a i se termiri puterea marină, ci întrebarea se întoarce mai cu seamă pe lăngă aceea, că Rusia în marea neagră în ceasul acesta numai are nici o putere. Sighișoara în 16 Septemvrie. Darul cel frumos, cu care ne în bucură de nou Tipografia noastră dieceseană, cartea întitulată „CIRIACODROMION” adecă învățături bisericești pe toate Duminecile, cu un adaosu de cuvăntări pentru praznice, întocmit de Ecselenția sa D. Episcop Andreiu Baron de Șaguna se revărsă peste noi tocmai în zioa Praznicului „Înălțării S. Cruci.” Mare întru adevăr ne fu bucuria cea sufletească citinduse în ziua aceasta pentru Creștinătate atăt de însemnată, cuvăntarea ce este întocmită pentru acest praznic, și învățătura ce izvoraște din trănsa, nu numai pentru îngrijirea și priveghierea cea neobosită, ce o are prea bunul nostru Arhipăstor și Episcop pentru turma sa, ci și pentru buna și plina de bucurie mulțămită cu care a fost primită aceasta carte din partea poporului însetat după un astfel fiu de izvor dătător de viață. Numai cei ce cunoscu mai de aproape cerințele sufletești ale poporului nostru potu judeca despre importanța cărței acesteia, care se recomendează și prin tipariul cel frumos, eară mai vărtos prin dulceața stilului celui simplu, însă pătrunzător și curat ce atrage la sine pre cetitor ca manuetul prefereară pre ascultător ca mierea pre albine, atăt, încăt putem zice, că aceasta carte încoronează prețuita noastră Tipografie. Preoțimea noastră din acest Protopopiat alergă dară cu o inimă și cu o gură a aduce mulțămită fiască prea bunului său Arhipăstoriu, care îmbucură turma sa cu astfeliu de intremănt, ea dinpreună cu poporul se bucură cu o inimă și cu o gură, că ochii lor vădu și urechile lor aud acelea, ce mulți sfinți și drepți au dorit să vadă și să audă și nu sau învrednicit, ci s'au dus din lume cu dorul acestora, cu o inimă și cu o gură strigă împreună cu Apostolul. Arhiereu ca acesta se cădea să fie nouă. Evrei cap. 4-5. ' coml. cap 8. st. 28. Întămplări de zi. Corespondința austriacă zice că în 15 Septem. după amenzi la 1 ceas, sau schimbat în ministeriul din afară ratificațiele concordatului, ce este încheiat între Austria și scaunul papei. Economistul pune ca condiții neapărate spre încheierea păcii următoarele patru puncturi, 1 rumperea Crimului, 2 recunoașterea independinței Cercasienilor, a 3 depărtarea Gheorghiei din partea rușilor, a 4-a retragerea rușilor de la gura Dunării, și renunțarea a mai avea vreo pretenție la protectorat separat sau colectiv. După o corespondință din Constantinopol în gazeta militară luarea partei de către amenzi a Sebastopolului nu a fost mai puțin