Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-05-04 / nr. 35
scrisori francate, adresate către espeditură. prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. al. m. c.; ear Sibiu 4. Maiu pe o jumetate de anu 3. al. 30 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciile in Monarhiă pe unu anu 8 fl. epr 7 a pe o jumetate de anu 4 cl. Moeruzele se plătescu cu 4. cr. 1855, șirul cu eleve mici. - Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe 64. m. c. SOMN MI Telegrafulu ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflată la C.R. poște, cu bani gata, prin 1235. A410L uni. O depeșă în Monitor din Crim din 9 Depeșe telegrafice. Paris 10 Main. înștiințeze sosirea generalului La Marmora cu 4.000 piemontezi. Graful Volevschi a sosit ori din London aicea. Din izvor sigur mi se înștiințeze din cămpul resboiului următoarele: Cum vor fi drumurile pentru tunuri ceva mai de întrebuințat, se va întreprinde o mare forțată recogniție peste Cernaia. Plecarea fără veste a lui Omer pașa de la o paradă la Eupatoria cu penerul stabului și 8.000 de feciori, a avut temeiul seu în știrea, că doe divizii rusești de întărire sănt în porneală de la Perecop, ele au mers mai departe spre Sebastopol. D-rul Gavin ce a fost trimis de comisia Roebuc să cercetează starea sănătății în Crim, sa înpușcat din întămplare cu un pistol. ” Brusela 8 Maiu. După In. Bel. ar fi lăpădat Anglia și Franția cel mai de pre urmă proiect de înpăciuire al Austriei, ce la trimis în privința întrebărei orientale. Rusel și Droin de Luie sunt convinși, că Austria se va retrage la refularea primirei acestui proiect de înpăciuire. Majoritatea cabinetului englezesc sa declarat asupra proiectului. Procesul lui Giovani Pianori. Cugetănd că va interesa pe mulți din cetitori să vază decursul actului de invinuire asupra ucigașului împăratului Napoleon Giovani Pianori, ne grăbim al împărtăși și poi. Așa numitul Giovani Pianori care după un pasport a luat numele de Antonio Liverani, este născut în una din provințiile romane, pe care nu a vrut să o însemnează mai aproape. El este necăsătorit, și după meseria ca un pantofar. 1849 a slujit el după propria sa fasie ca voluntar sub comanda unui șef revoluționar de la insurecția romană. În timpul acela a fost silit a lua fuga, și a fugit ca mulți alții la Piemont, unde a rămas pănă la sfărșitul anului 1853 sau începutul anului 1854, apoi sau dus la Marsilia, unde a șezut sub numele Liverani vreo căteva luni, și a lucrat pentru matrozi. Mai tărziu a cercetat mai multe cetăți, precum Sionul, Salonul și mai pre urmă Parisul, unde a luat el o cartă de petrecere, fără să fie avut, precum se pare, mijlocele de vieață asecutate prin lucru. Recomandat oarecărui Malet, a aflat mai nainte lucru, însă Malet nefiind îndestulat cu el la trimis mai tărziu de la sine. După o petrecere de mai multe luni în Paris, a călătorit fără veste la Londra, unde a rămas după spusa sa, trei și jumătate luni. Motivele părăsirei Franției fără veste sunt necunoscute. Lucrul nu ia lipsit în Franția. Sosind la Londra în decursul lunei lui Dechemvire a căștigat pe săptămănă 27 lunii sterling. El zice aceasta, însă lui a fost fără putință a da numele Maisterului, la care a lucrat. Pianori a căștigat 55 franci pe săptămănă, și el a pus la o parte, precum zice 30 franci pe săptămănă, adecă 300 franci în vremea petrecerei sale în capitala englezească. Aceasta este absolut fără putință, și neprobabil, căci nici un lucrător din meseria lui Pianori nu căștigă așa mare simbrie, și doar și căștiga, nu ar putea face așa mare păstrare. În loc de a păzi în London acest bun post, veni el fără veste în 26 Martie în Franția înderănt. Ce a făcut el de atunci. Stăpănul casei unde a șezut cu chirie Miselet zice că Pianori care nainte de mergerea sa la Londra avea lucru și se părea prea îmdestuit, numai lucra, și că el se părea a fi plin de un plan, ce o ocupa cu totul. De aceea se poate afirma, cum că Pianori este numai cu numele lucrător, și că el de mai de multă vreme numai mulțumește mijloacele sale de vieață lucrului. Minele lui arată că el nu este dedat la lucru greu și cănd sa prine, a purtat cizme de lac, care nu lea făcut el, și care cu toată scumperea lor, tot lea cumpărat. Dacă cunoaștem spurcata crimă a lui Pianori atunci pricepem de mai nainte, ce interes mare poate el avea, ca să ascunză izvorul banilor din care au trăit și motivele, care sa mișcat la călătoriile din Marsilia, Paris, Londra ș. a. Soldat dela insurecția din 1849 a remas Pianori de atunci credincios steagului sau un conjurat ecialtat, chiamă asasinatul spre ajutor de a aduce la sfărșit doctrina sa cea spurcată. Nainte de o lună părăsește Londonul, acel punct central al celor mai îndresneți conjurători, al acelor oameni cari îi duce năcazul băderei lor pănă la turbare, și cari au pășit atăt de departe, încăt chiămarea la crime este singurul mijloc a pune în lucrare planurile lor cele ambițioase, și a îndestuli foametea lor materială, și setea lor după putere. Între acesti fugari a treit Pienori, însuși fugar, mai multe luni. Deacă el în adevăr va căuta să tăgăduiască, nu va putea aceasta, căci faptele vorbescu și îl învinuescu prea tare. În vremea petrecerei sale în London a cumpărat Pianori pentru 150 franci un pistol cu doe țeve, care sa luat de la el în acel moment, cănd a pușcat asupra împăratului. În London a mai cumpărat el și celelalte doi pistole, care sau aflat la el după atentat. De ce aceste arme? El a cumpărat, zice el pistolul cu doe țeve, ca earăși să-l vânză. Celelalte doe vrea el să le fie căpătat de la un slujitor, care a mers la America, pentru care a lucrat și nu ia putut plăti. O astfel cu de desvipuire se reduce la nimica, pentru că este absurdă. În posesia acestor pistole se întoarce Pianori la Paris îndărăpt, unde a ajuns în 26 Martie. Acuma se ție că după reîntoarcerea lui nu a lucrat serios, și el totuși a aflat mijloace ași căștiga haine de luci, și un pumnal ce a constat 11 franci. O lună trece fără să lucre, în vremea acea se sloboade în desfrămări, căci în ziua nainte de arestarea lui lau luat doe femei de moralitate rea din casa sa. În vreme de o lună ia succes își ascunde pașii și legăturele sale. Deși el nu lucra totuși a fost precauția lui atăt de mare, încăt sa subtras dela toată priveghiarea. În 28 Aprilie părăsese Pianori dimineața lăcașul seu; el este armat pănă la dinți. Pistolul lui cu doe țeve este plin, și atărnă la brăul lui; amăndoe celelalte a lui pistole iarăși umplute sunt ascunse în buzunarul pantalonilor sei. Pumnalul seu, precum și un bric tare ascuțit se află încă acolo. În hainele sale are el și o căciulă ascunsă, ca dacă după săvărșita faptă nu ar fi fost prins, să'și schimbe acoperemăntul capului, și să o poată lua la fugă cu siguranție. Așa pregătit, rece, pacinic, stăpăn peste sine, ca și toți hoții hotărăți, merge Pianori la cămpurile eliseilor; el ție că împăratul trebue să treacă pe acolo fiindcă el obicinuit face acolo preumblarea sa călare. El ție afară de aceea că Maiestatea sa fără neîncredere, și lăsat în stima și supunerea tuturor, nu este ocolit de petrecători ! Pentru învinuitul nu poate fi mai favoritoare acastă, și el să pune să păndească, el așez-