Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-06-25 / nr. 50
ră la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru A Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.; ear Sibiu la espeditura foiei; pe alfa MI. scăneereto pe o jumătate de anu 3. fl. 30 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciile din Monarhiă pe unu anu 8 fl. ear pe o jumătate de anu 4 fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe 7, anu 6 f. m. c. Telegrafuluese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Depeșe telegrafice. * London 29 Iunie e. n. Timesul înștiințează Lordul Raglan și a dat dimisia de urmașul lui este hotărăt generalul Simpson. Ministrul resboiului înștiințează, că stăpănirea a închiat a îndoi simbria soldaților în Crim. ” London 30 Iunie. În ședința de noapte a tăgăduit Panmure, că lordul Raglan și ar fi dat demisia, el a fost numai ceva bolnav, acum însă se află bine, tot așa și generalul Bronv Într'aceea a comendat generalul Simpson. Protocolul de încheiere Vienez din Arluine (23 Maiu). După ce arătarăm decursul Conferințelor și desbaterile ce sau făcut în privința celor trei puncturi de garanție, (a patrulea nu au venit la desbatere) am văzut, că neînvoinduse Rusia în vermurirea poterei sale maritime, precum ar fi dorit contrarii ei, și nefiind primită propunerea D. Comighe Buoi la curțile apusene, Domnul Comite a chiemat pe mădularii conferinței la a patrusprezecilea conferință, ce sa ținut în 4 Iunie (23 Maiu). Negoțiațiile sunt următoare. Au fost de față: Pentru Austria: Graful Bud Șauenstei și baronul Proches Osten; pentru Franția: baronul Burdhenei; pentru Anglia: Graful Westmoreland, pentru Rusia: Prin Gorșacof și D. de Titol, pentru Turcia: Ali pașa. Graful Bitol deschide seama cu următorul cuvănt: „În a 12 conferință am avut onor am spune părerea întracolo, cum că mijloacele spre o deslegare desăvărșită al garanției a treile nu sănt stoarse, și eu am luat anume pentru Austria și însărcinarea a căuta mijloace de înțelegere. Noi ne am atins a îndeplini aceasta însărcinare cu acel zel, ce se cuvine însemnătatei intereselor ce stau la întrebare. Eu am luat elementele deslegării din consultările cele mai dinainte, pe care le voiu așterne cercărei D voastră. După ce eu am fost cugetat asupra acestor consultări, am venit la cunoștiință, cum că mai mulți principi ce sau dat din toate părțile se pot privi afară de toate desbaterile. Acești principi sănt următori: 1 a încopcea ecsistența Turciei cu ecuilibriul european. 2 A restatornici între puterile maritime ale amănduror staturi litorale a marei negre un ecuilibriu au măsurat. 3 Despoziția pentru încheierea îngustimelor mării a o întări de nou, reservănd însă înaltei porți necontenitul drept, la întâmplare cănd ar fi amenințată, a chiema flota aliaților săi. Și fiind că aceste bazuri sau căștigat pentru negoțiații, așadară vine întrebarea unde zace pedeea, că o deplină înțelegere asupra punctului al treilea de garanție nu sau făcut. Cea mai mare, pot să o zic unica greutate, zace în refularea Rusiei aș impune prin un tractat o unilaterală țermurire. Însă înputerniciții rusești însemnănd o astfeliu de îndatorire ca o vătămare a drepturilor suverane ale Împăratului, nu au lăpădat nici întrun mod înainte cercetarea oareșcărui proiect, care ar fi bazat pe principul țermurirei, și sau declarat înțeleși cu aceea, cum că o astfeliu de așezare nu ar vătăma onorul Rusiei cum ar fi resultatul unei comune învieli a părților contrăgătoare. Ca să se delature aceasta greutate au propus unul dintre înpugorniciții Franției, care numai ia parte la consultările noastre, un mijloc de deslușire, pe care eu îl repezescu cu plătore, pentru că din el se vede învederat, în care duh de moderație a fost instrucția lui. O liberă tocmeală între Rusia și Turcia și adăugarea unui tractat subscrie de ele la așezarea tractatului de garanție, a fost propus de domnul Drum de Lui ca un mijloci potrivit a îndestuli toate interesele și cererile. Acesta după părerea noastră prin o deosebită împăciuitoare cugetare arătat drum ni se păru bun, și tot odată și aplicația practică unei epresii norocoase a înputernicitului englezesc, care încă nu este mai mult de față. El a zis Anglia privește acele condiții ca cele mai bune și unice de primit, care sănt mai potrivite pentru onorul Rusiei, tot odată însă așează siguranția Europei și înpedrecă încurcăturile, ce tocmai sunt de a se complana. Aceasta idee, a cărei cinste se cuvine cabinetului franțuzesc a slujit de bas proiectului cel voiu ceti, el împreună fiind onorificu pentru toate partidele, după părerea noastră toate elementele unei deslegări înpăciuitoare a garanției a treilea. După aceea a cetit graiul Bud următorul proiect. Argt. 1. Fiindcă înaltele părți congrăgătoare doresc ca în palta poartă să ia parte la sistema ce este așezată prin dreptul de stat european, ele se îndatorează a cinsti din partea sa neatărnarea întregimei teritoriale a imperiului turcesc, garantisează îndeobște o strânsă urmare a acei îndatoriri, și vor privi prin urmare toate lucrările și toate evinemintele, ce ar putea vătăma, ca o întrebare de interes european. De sar naște un conflict între poartă și una din puterile contrăgătoare, atunci au amăndoc sfaturile mai nainte de a întrebuința silă, să pună celelalte în poziție a împodea aceste pasuri pe drum păduit. Art. 2: Împuterniciții din Rusia și ai înaltei porți vor propune în obștească înțelegere cu conferința un asemene stat de puteri maritime, care să'l posideze aceste doe staturi litorale în marea neagră, și care statul de acum al corăbiilor rusești pregătise să nu'l întreacă. Tocmeala ce vor încheea ei între sine în privința aceasta formează o parte întregitoare a tractatului obștesc. Tocmai așa să se întrupească tractatului și mijloacele despre care sau învoit tot acei înputerniciți, ca să controlează eclada și deplina observare a așezărilor acestui articul. Art. 3: Regula încuierii îngustimelor marei din Bosfor și Dardanele, care este așezată în convenția din”, Iunie, rămăne în potere cu deosebirea dispusădunelor așezate în următorii articuli: Art. 4 fiecare din poterile contrăgătoare, care nu au așezăminte în marea neagră, capătă prin un ferman al înălției sale voe a întra în aceasta mare cu doe fregate sau corăbii de resboiu de o potere mai mică, și a le așeza acolo. Art. 5 la întămplare, care Dumnezeu să verească, să fie sultanul amenințat de un atac, atunci el își reține dreptul a deschide trecerile tuturor puterilor ale aliaților săi. După ce au citit graful Bud acest proiect, a vorbit mai departe precum urmează: Austria ar vedea, precum sănt însărcinat a declara, în primirea acestei programe o desăvărșită bază unei deslegări lucrătoare și pentru toți enorică. Ea, este credincioasă îndatorințelor, care lea priimit față cu aliații săi, și principiilor, carii ia așezat, însă afară de aucția vrăjmășească, care desparte pe celelalte aici representate partide, a recunoscut aci sfănta sa datorință a starei sale escepționale, ca să stoarcă tote mijloacele spre a căștiga biruința pentru acești principi, și pre