Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-01-04 / nr. 1
reras în mrinile sale. Canonada din forturile de nord este fără însemnătate (ba au aceea însemnătate, că aliații nu pot întrebuința partea de cătră amenzi). Decembrie. În cămpul resboiului din Asia sa întămplat într' agesa și însemnată catastrofă. În vreme ce Omer pașa cășigase unele foloase la Ingur, sa văzut Carsul silit de foame a capitula în 16 Noemvrie. Mușirul, generalul Willame 6 pași și 8,000 feciori oștire regulată și 6,000 neregulată sa făcut prisonari. Flota baltică a aliaților încă a plecat cătră casă. În 28 sa rădicat blocada dela porturile ruseți” Deschemvrie. În luna aceeta ea întămplat unele loviri în Crim, și sau făcut un comandant și mai mulți englezi prisonari. Comandanții primari ai armatei din Crim și ai flotelor se duc la Paris ca acolo subt presidiului Napoleon să țină un sfat mare de resboiu. Gardele franțuzești au ajuns din Crim în Paris și au fost salutate de împăratul Napoleon. Omer pașa se retrage din poziția care a luato, temănduse să nul înconjoare rușii. șii 2 Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 3 Ianuarie. De mai multă vreme sunt toate gazetele pline de aceea știre cum că ambasadorul austriac la curtea împărătească de la S. Petersburg duce cererile Austriei acolo, fără să se fie ce cuprind în sine acele cereri. „Independința belgică” înpărtășaște acuma după un corespondent al său testul acestor cereri în următoarele: 1a Principatele de la Dunăre. Deplina desființare a protectoratului rusesc. Principatele danubiane vor căpăta o organizație corespunzătoare dorințelor, trebuințelor și intereselor lor, și aceasta organizație, în privința cărora să va consulta însași impopulațiea, se va recunoaște de puterile încheietoare de tractat, și se vor sancționa de sultanul ca revărsarea inițiativei lui suverane. Nici un stat, subt nici un protect, subt nici o formă de protectorat se va mesteca în întrebarea administrației din centru a principatelor. ftră durătoare și de posiția lor geografică cerută sistemă, și nu se va pune nici o pedecă la aceea, ca ele în înghresul securitatei lor, să întărească teritoriul său asupra oricărui atac din, precum li se va vedea cu cale. În schimbarea locurilor ținuturilor întărite și care le au ocupat aliații, se învoiese Rusia într'o rectificație a graniței sale cu Turcia Europeană. Aceasta începănd de la ținutul Hotinului, ar urmări tractul punților, care se întinde în direcția de la amenzi spre răsărit, și i se trage pănă la lacul Salisc. Linia acasta se va regula definitiv prin tractatul obștesc, și ținutul îngăduit se va întoarce principatelor danubiane, și subt suzeranitatea porții. 2-a Dunărea. Libertatea Dunărei și a gurilor sale se va asigura cu efect prin trăgătoare asemenelor instituții europene, în care puterile confi representate fără paguba deosebitei poziții a staturilor litorale, care se vor regula după primirii, ce sau așezat prin actul congresului de la Viena în privința navigației riurilor. fieștecare din puterile riitoare va avea dreptul una sau doe corăbii ușoare ale staționa la gurile Jiului care săng hotărăte a asigura punerea la cale a regulamentului atingător de libertatea Dunării. 3-a Marea neagră neutralisată. Aceasta mare se va deschide corăbielor negoțitorești, și se va închide pentru marina le resboiu. Prin urmare se vor ridica acolo arsenale de mare luare și se vor susținea. Scutirea intereselor de comerț și navigație, ale tuturor navelor se va asecura în atingătore porturi ale marei negre prin așezarea instituțielor, care corespunde dreptului internațional și obiceiului ce sa păzit în treaba aceasta. Amăndoi staturi litorale se îndatoreză în frunz, a ținea acolo numai acel număr de corăbii uștoare de tărie hotărătă care sănt de lipsă pe lăngă litoralul lor. Aceasta înre ce se va încheia de amăndoue puterile deosebi, va forma ca os o parte a tractatului obștesc, după ce se va aproba de puterile contrăgătoare. Acasta convenție separată nu se poate fără învoirea subscrișilor în tractatul general pu nimici, nici schimba. Închiderea îngustimilor mărilor va lăsa o escepție în privință la corăbiele de stație, ce sau pomenit în articulul trecut. 1 a Populația creștinească supusă porții. Imunitățile supușilor raiali ai porții se vor așeza fără să atingă neatărnarea și vrednicia coroanei Sultanului. Și fiind că între Austria, Franția, Anglia și înalta poartă se fac consultări ca să se asigure creștinilor supuși Sultanului drepturile lor politice și religioase, Rusia se va pofti în pace a se însoți la aceste. 5a Puterile purtătoare li se de resboiu își rețin dreptul care cuvine, a așterne în interesul european afară de aceste patru puncturi de garanție deosebite condiții. Ce se atinge acuma de respunsul Rusiei la aceste cereri cu toate că el nu se știe, dar știrele despre el sună mai înpăciuitor. Însuși „Constituționalul,” care sa arătat painte de vr o de zile așa de resboios, poartă astăzi o limbă cu mult mai înpăciuitoare, și aduce un articol din condeiul lui Clarigni, care încheie cu următoarele cuvinte: „Noi nu avem să desnădăjduim de pace, temeiurile care vorbesc pentru primirea proposițiilor austriace sănt așa de multe și puternice, încăt putem crede, că glasul înțelepciunei și al moderației se va auzi în sfatul țarului. De sar face însă nădejdile, care le au iubitorii de pace, în rușine, de ar mai flutura biciul resboiului încă și mai departe asupra Europei, atuncea va fi respinsătatea pe îndărjirea Rusiei, însă tot odată și pe slăbiciunea și nehotărărea poterilor germane” „Jurnalul de Deva”, încă zice că nădejdile de pace nu sau stins încă de tot, și că din partea Rusiei nu sa vorbit încă un cuvănt hotărător, și ea de bună seamă nu va lepăda proiectele necondiționat. „La nord” face la înpărtășirea proiectelor austriace între altele următoarea privire: Rusia, noi repetim, vrea pace, aceasta este o faptă nedisputată. Orice s'ar zice de nota circulară din 10 Dechemvrie, Rusia totuși nu e fimc, acolo ultimatul său, și tocmai așa de puțin cuprind proiectele austriace un astfeliu de ultimat, și așa nu se pare nici de cum fără putință, că fiind că dorul de pace sau enunciat așa de obște, se va restatornici și pacea. Ele vor lua o defini- Îmtămplări de zi. Din Sere se scrie într'o scrisoare privată, cum că nici năcazul batjocoritor al presei englezești, nici bucuria celor ce nu cred în pace va triumfa deocamdată, pentru că tot ce se întămplă acolo de vreo căteva zile, tot ce se face în momentul acesta, tot ce se vede, aude și combinează congrăsuesc între aceea, cum că în patru luni vom avea pace. Generalul rusesc și plenipotențiariul militar în Viena comitele Stadelberg se aude că ar fi plecat de vreo căteva zile din S. Petersburg și pănă acuma va fi sosit la Viena, el este aducătorul depeșei cu contra proposițiele rusești la proiectele de pace ale Austriei. După „Jurnalul Dresdei” înțelegerea asupra proposițielor de pace în S. Petersburg nu ar fi tocmai nefavoritoare, și anume se zice că Rusia nu ar fi lăpădat necondiționat cele mai nouă proiecturi. Comandantul trupelor de ocupație în principatele danubiane D. I. M. S. comitele Coronini și au făcut vizitele de plecare în 26 Dechemvrie în Viena și seara a plecat pe drumul de fer cătră Bucureți. Colonelul și adjutantul de aripă al regelui borusiei scropule de Manteifel a avut în 27 Dechem, a doa audienție la . La Împăratul și în ziua mai nainte a fost poatit la masa cur Din Odesa se înștiințează, cum că acolo se vor aduna Cieralii Osten Sachen, generalul slab șeful ceie, și Laprandi la un sfat de resboiu. „torbin pors” încă a .. că în vrebcbteca mie se -