Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-01-14 / nr. 4
. telegraculu ese ae uneori pe septemănă: Meva și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe arfa Anulu și.”lji pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele Monarhiă pe unu anu 8. fl. eartă la C.R. poște, cu vani gata, prin scrisori erancate, adresate către espeditură. Prețiulu . pentru Siriu este pe anu 7. fl. m. c.; ear 14. Ianuarie 185 io jumătate de anu 4. d. Cratele se plătescu cu șirul cu slove mici. 4. cr Puntru prunc. și țeri străine pe anu, înu 12 f. pe , anu 6 f.m. c. 7 .Depeșe telegrafice. petersbure 41 vVanuarie . n. Prin pornită de zi avenoratul Liudere denumit de comandantul armatei de Sud și în Crim. Prințul Goriacof a căpătat alta desposiție. Praris 17 ianuarie noaptea. Toate foile de seară ne pun în ateptare o curăndă conferință, și încheierea de pace. Rentele se știe. ”London 17 Ianuarie. „Globe” adeverește necondiționata primire a Rusiei cu basa negoțianelor, și nădăjduește prietenească întămpinare din partea aliaților, precum și sinceritate din partea Rusiei. 5 aușieni Imstrucția Comitelui Esterhazi. Instrucția, care sa dat comitelui Esterhazi ca comitivă la proiectele ce le au adus la S. Petersburg, sună după „Le nord” precum urmează: Viena ” Dechem. 1855. Cuvintele, care Ecselenția Vostră ați avut onor ale primi din însuși gura Împăratului, prea strălucitului nostru Domn au trebuit să vă întărească de nou în aceea intenție, care neschimbat a condus politica Maiestatei Sale în vremea deosebitelor rase de luptă, ce zace așa greu pe Europa. Pururea credincioasă acelor principii, ar fi cugetat Maiestatea Sa că nu bagă în seamă aceea, cu ce ea este detoare popoarelor sale și Europei, deacă ar fi lăsat să treacă momentul, în care o putere mai înaltă impune luptătorilor în faptă o armistare, fără să fie cercat o silință de pre urmă, ca să deschidă calea la o pace, ce se înfățoșează ca cea mai îndulzitoare trebuință a Europei. Convinsă de o parte de sinceritatea declarației, ce au repetit'o Împăratul Alecsandru de atătea ori, că vrea să întindă măna la toată pacea, care nu va atinge nici vrednicia, nici cinstea țerei sale, sa simțit Maiestatea Sa chiemată a întrebuința puterile sale cele mai bune, ca să se informează de la răciprocele părți despre gradul care aceasta disposiție ar putea întimpina în Franția și Anglia. Maiestatea sa sa îndurat dară în urmarea aceasta a mă însărcina, ca să sondez în privința aceasta cabinetele dela Paris și London. Acuma deși ele a fost pătrunse despre neclintita hotărăre, că nu se vor elevezi la inițiativă de pace, poi totuși am aflat spre cea mai mare satisfacție a noastră o astoeliu de finanță, care a fost potrivitz a ne facios să năd găjduim, cum că ele nu se vor retrage dela tercetire ii primirea condițielor, care sănt potrivi”. 9 da toate garale apei păni căștigate și durătoare, și să „e uu curat, și cerre șare a dat apsă la resboiu. Mai mult ca aceasta, cugetăm a fi înputerniciți a pronunța nădejdea, cum că aceste poteri de și își vor păstra dreptulu în deplina ea tărie, a așterpe și astoriu de condiții, care lor li se vor vedea primui rase, totuși ele sănt și aăli aplecate a nu se depărta dela principul, care și lau pus la începutul acestui resboiu, a nu goni deosebite foloase, și ași termuri cererile lor la acele jertve, care sănt de lipsă, ca să se simțească Europa asupra astora de răpg:soare în Înncurațiat prin aceste semne, ți sagere cabinetul îmburutecu dela problema, ași da ocoteală coneciențioase despre starea momentului, și să formulează bazele, pe care după părerea sa ar putea să facă clădirea unei păci puternice. Principii cei patru primiți de Rusia ni sa părut totdeauna că sănt punctul de eșire cel mai mic. Numai ca să se asigure pacea, și să se ocolească stăncile, care au făcut să se strice conferințele de pre urmă, cugetăm a fi neapărat de lipsă, a desvolta cele patru principii în un astfeliu de mod, ca să se formează corespunzatoriu obștețiilor interese ale Europei, și prin o înțelegere mai cusantă să se ușureză conglăsuirea finală, fructul lucrului acestui se află deliniat în documentul alăturat (proiectele ce le am împărtășit în alt numer) care prin primirea din partea puterilor purtătoare de resboiu va căpăta prețul de preliminarii de pace. Subscrierea acestor preliminarii ar fi de loc urmărită de o obștească armistare și de tegoțieți ducătoare la sfărșit. Și fiind că lucrul acesta a fost onorat cu încuviințarea Maiestatei Sale a Împăratului, Dumneata D. Comite ești însăruinat al atenne curții din Rusia spre primire cu aceea îndulzitoare rugare, ca cuprinsul lui să'l cumpănească și să ție da hotărărea sa, pe a cărui curăndă cunoștință noi punem cea mai mare ponderanță. Deacă, precum nădăjduim proiectele noastre vor afla f favoritoare întimpinare, atunci noi nu vom întărzia a recomanda cu căldură primirea lor la curțile din parte și Londra subt enunciarea încrederei, ce ne învie, ca ele să facă din dreptul, a așterne la negoțiați eventual deosebite condiții, întrebuințare numai în interesul european, și într'o măsură, care nu ar face restatornicirei păcii serioase împedecări. Noi ne rugăm străbătător de curtea rusească, a eclamina proiectele, ce i le așemem cu liniște. Noi nu ne slobozim peste urmările cele grele, care ar trage după sine refularea, a călca pe calea, care poti o deschidem a doua oară, ca să înviințem o împăcare onorifică, o refulare, care ar face el papă pe ea greutatea unei nemăsurate respinsetăți. Noi prese, ja e lăsama cumpănirea tuturor șanselor pe înțelepciunea lui. Noi cuputăm prin aceasta a fi tălmatii dorințelor și adevăratelor trebuințe ale Europei. Ne mai res le încă a ne provoca l înălțatele sentimente ale Împăratului Alecsandru, a cărui cea de pre hotărăre ea decide oste - a tător șii de preletințe. meieeriei. La Împărătească va era, precum nădăjduim cu tărie pe lăngă aceea hotărăre care singură se va părea a fi corespunzătoare intereselor popoarelor sale, și referințelor umanitatei. Primește ș. a. m. d. Comitele Bud. Deapă cetirea acestui act nu se poate a nu se recunoașe,, cum Austria purtănd socoteala relațielor, a aplicat o formă blăndă și prietinoasă pe lăngă toată energia, cu care cere primirea proiectelor de la curtea rusească, și aceasta limbă modestă și moderată ce a adus mult la aceea, ca Rusia să se înduplece a le primi, și de aceva „Le nord” întreabă că unde se vede în depeșa aceasta ultimatul de care vorbeau gazetele. -