Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-09-19 / nr. 74

------------­­ 294 să se facă pentru alții, ocupații­­­­­­le lor, ca învățători nemijlociți ai poporului, ca prieteni nedes­­părțiți pe drumul vieții lui și ca cei ce au cheile conștiinței omene­­și, au totodată și cea mai mare influință spre a­ lu mișca la fa­­cerea de bine. N'avem cea mai mică îndoială, că poporulu­i no­­stru luminatu fiind assupra importanței acestui institutu și arră­­tânduise, că chiar fii, nepoții și strănepoții lui pot fi norociți, ca să se împărtășească din stipendiile acestii fundații, va contribui fiecare după puterea sa. Credemu că cu cât DD. Protopopi și Preoți, pe lângă povețele îndemnătoare ce vor da, vor merge și cu pilda înainte, cu atât și poporulu va cunoște mai bine în­­semnătate lucrului și nu va cruța vre­o câțiva creițari pentru unu scann atât de înaltu. Așteptămu dar mult dela interesulu acel calciu, cu care sfințiile lor vor îmbrățișa acest lucru, singurulu mijlocu de a dobândi oameni învățați desăvârșitu, de la cari apoi să se întindă lumina adevărului asupra poporului, ca să cunoască ce are de a face pentru mântuirea sa trupească și sufletească. Dar glasul cel mai pătrunzătoriu îlu ridicămu cătră inte­­rtțința noastră. Dumneavoastră, Domnilor, cari sânteți astăzi floarea poporului și representanții intereselor lui celor mai scumpe, cunoașteți mai bine decât să vă mai spun cineva scopulu acestui institutu. Ca unii, carii știți să prețuiți știința și cu­­noașteți greutățile, cu care se câștigă, aduceți vă aminte de ama­­rulu ce l'ați gustat în lunga carieră, ce ați făcut prin școale, și cugetați ce facere de cipe ar fi fost aceea, când v'ați fi pu­­tut ajutora cu stipendii. Daca n'ați fost norociți ca pe vremea, când v'ați făcut studiile să fie vreo fundație, din care să vă aju­­tați la lipsele, ce ați suferitu sau la alte scopuri mai înalte, ce ați avutu, nu lăsați să treacă prilejulu de a contribui, ca încai Din lefile, ce trageți în posturile ce din veniturile ce v'ați căștigat prin lumina ideilor și cu­­noștințelor, ce ați strânsu din scoale, rupeți o mică părticică și jertfiție cu plăcere pentru prosperarea acestui institutu al no­­stru. Prin această facere de bine veți șterge lacrămile multor tineri cu capacități și silință însă nenorociți, veți mântui din b­i­e m multe talente, care vor putea face odată fericirea și onoa­ra poporului nostru, ști vă veți face obiecte de laudă înaintea Pe lângă liniștea și odihna conștiin­­ței Dumneavoastre, că vați făcut o datorie plăcută lui Dumnezeu și lăudată de oameni veți culege mulțămirea poporului din al că­­inteliginței altor popoare. ruia sânii au­ eșit și pentru a căruia fericire lucrau­ cu atâta iu­­bire și zelu. Sibiiu 19 Septemvrie. Precum se știe puterile apusene adecă Anglia și Franția, încă cu vre o căteva săptămâni înainte de aceasta, au poftit pe stăpănirea din Neapol, ca să facă oa­­reșcari concesii supușilor săi celor cu totul apăsați. În urma acestia sau schimbat mai multe note între pom­enitele puteri și stăpănirea Neapolului, fără însă de a se fi putut ajunge sco­­pul dorit. Puterile apusene statornice în propusul lor s'au ho­­tărăt a da stăpânirei Neapolului un ultimat, care însă să fie însoțit de o putere înarmată, spre care sfârșit a și trimis flotele lor în apele Neapolului. Despre acest pas al despo­­menitelor puteri cetim în „Gazeta Austriacă” următoarele: Ultimatul puterilor apusene îndreptat către Regele din Nea­­pol și însoțit de o putere înarmată, contrazice, din punctul de vedere al dreptului tocmai acelui prințip, care la ultimatul făcut Rusiei din partea acelorași puteri a slujit de ținăsură. Ul­­timatul îndreptat către Rusia a fost bazat pe independința și autonomia statelor suverane. Încercarea Rusiei de a se ame­­steca în trebile cele din lăuntru ale Turciei s'a privit, ca o călcare a dreptului popoarelor, ca o vătămare a relațiilor in­­ternaționale. Ponderositatea, ce a dat Rusia pretențiilor sale prin punerea în mișcare a unei puteri înarmate, s'a privit, ca un cal de resboiu și într'adevăr a și avut de urmare resboiul. Abia a trecut vre o căteva luni dela biruința dreptului popoarelor, și iată tocmai aceia, carii s'a resboit pentru acest drept, se văd a se abate dela dânsul. Deacă s'a aplicat acel prințip al drep­­tului popoarelor la Turcia, carea numai prin tractatul din Paris s'a supus subt drentul politic al Europei, cu cât mai vărtos se­ cuvine, ca Neapolul, care din vechime a fost încorporat în le­­gătura staturilor Europei, să fie apărat tocmai de dreptul acesta. Ultimatul îndreptat către stăpânirea din Neapol și trimi­­terea flotelor se poate dară privi numai, ca o demonstrație pb­­rească, că adecă buna înțelegere între Anglia și Franția n'ar fi tocmai așa sguduită, precum se socotea mai în zilele trecute. Se poate doară că toate aceste­a'au alt­ceva de scop, decâ­t a dobândi o satisfacție pentru tonul cel vătămătoriu, ce s'a obser­­vat din partea stăpânirei Neapolitane la compunerea respunsului făcut puterilor apusene. Această intenție se și poate ajunge, pentru că e cu ne­putință, ca Neapolul pentru o stilizare greșită să lase a deveni lucrul la un con­flict serios. Pretențiile făcute Stăpânirei din Neapol se pot numai discu­­ta oară nu a se impune. Deacă însă s'ar întâmpla ca stăpâni­­rea din Neapol să se silească din afară pentru a face oare­cari concesii și schimbări din lăuntru, atunci dreptul suveranității e delăturat și Europa ar deveni într'o eră nouă, în care arbi­­triul ar substitui dreptul. Aceasta ar fi era unei nesigurități vecinice, în care toate statuturile față unul cătră altul ar tre­­bui să se afle în neîncetată neodihnă mi totdeauna înarmate. Întămplări de zi. ” Din Viena se scrie din 22 Sep. că Maiest. La Împăratul în călătoria ce­ o va face în Ungaria va fi însoțit de Ecselenția Sa D. General Adjutantul F. M. L. Graful Grim­e și de F. M. L. Principele Lihtenstain. Afară de aceștia se vor mai afla în prea înalta suită o mulțime de adjutanți și de ofițeri stabili. ”Un Corespondinte al „Gazetei Austriace” scrie din 25 Sep. e. n. despre sosirea Maiestății Sale Împăratului în Pesta ur­­mătoarele: În minutul acesta încep a bubui tunurile de pe ba­­stioanele fortăreții Buda și de pe dealul așa numit Bloc; clo­­potele ambelor orașe resună peste mii și mii de oameni, ce se află adunați pe ambele maluri ale Dunărei, spre a întimpina sa­ Casele din Pesta sirea Maiestății Sale cu chiote de bucurie. și Buda sunt pompos înfrumsețate cu stindarde, covoare, cununi și flori; ferestrile sânt pline cu femei și fetițe, a cărora fețe toate lucesc de bucurie, chiar și acoperișurile sânt presă­­rate cu oameni. În Buda sânt înșiruite în rândul cel mai fru­­mos țelturile ambelor orașe cu steagurile lor, tinerimea scola­­stică și toate notabilitățile; la locul desbarcării sânt orănduite spre a primi pre Maiestatea Sa cele mai înalte notabilități, eară Auctoritățile civile și militare se află toate în cetate și așteaptă pe Maiestatea Sa înaintea palatului împărătesc, spre a depune acolo omagiurile sale înaintea domnitoriului. Foarte maiestos plutea pe undele Dunării în jos vaporul împărătesc. Maiestatea Sa înconjurat de prea înalta suită se afla pe podul corabiei. La cele mai dintâi­ case ale orașelor su­­rori începură strigările de „Egen,” și petrecură pe Maiestatea Sa pănă la locul desbarcării. Musica întonă imnul popular, Maiestatea Sa e și la țermare, acuma însă începură strigările a re suna și mai puternic și petrecură pe prea­iubitul domnitoriu pănă la castel. Principatele de la Dunăre. Secretariatul de Stat a Moldaviei. Redacției foilor oficiale. Comunicândusă Redacției copie de pe Oficiul Es. Sale Caima­­camului, adresat Sfatului Administrativ, sub No. 16 pre­cum și de pe partea depeșei alăturate pe lăngă el, a Es. S. Fuad Pașa, pentru suspendarea legiuirei actuale a Presei. Se invită Redacția a se publica prin cele întăi numere a foilor sale, cu adăogire, că restatornic indusă censura după dispozițiile Domnescului Ofie din anul 1848, sub No. 93, publicat prin Buletinul No. 90. Se­­cretariatul de Stat spre înlesnire au propus Es. Sale Caimacamu­­lui, a se însărcina D-Voru Costachi Negruțți și Post. G. Asaci cu asemine censură, cărora li s'au și slobozit de cătră Es. La Ofisele de nominație sub No. 17 și 18. Secretar Statului A. Sturza.

Next