Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-10-24 / nr. 84
aiargiul------ SașII Ș1N Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Liviu la espeditura foiei, pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. . Prețiulu prenumerațiunei pentru SIBICU Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.. ear 24. . 1850. NE 84. pe o jumătate de an 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhia pe un an 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove miti. princ. și țeri străine pe tumn an 12 f. pe 7/ an 63. m. c. Depeșă telegrafică. *”Constantinopol 24 Octom. Ambasadorul Persiei Ferucian, aduce Împăratului Napoleon ordurile soarelui și a leului în preț de o 100,000 Franci, Împărătesei Eugenia mărgăritare și prețiosități în preț 70- 80,000 Franci, Principelui Napoleon o sabie înfrumsețată cu petici scumpe de 60,000 Franci, și încă cinci decorații, dintre care una e pentru Graful Valevscii. ” London 31 Octomvrie e. n. „Taimsul” publică un articol aspru în protiva politicei Franciei cele foarte aplecate cătră Rusia și amenință, că Rusia mai iute va avea de a purta iarăși un resboiu nou, decăt condițiile păcii să remână neîmplinite. ” Paris 31 Octom. Se încredințează, că familia împărătească se va reîntoarce în St. Clu numai în 10 Noemvrie. După „Monitor” Principele moșenitoriu din Toscana a sosit în Compigne în 28 Octomvrie. Aeronautica sau corăbierea în aer. . Urmare . Pofta și dorința de a întreprinde astfeliudei aeronautice sau mărit de minune, așa încât în anul 1785 sau săde cătră zeliurice persoane 40 de călătorii de feliul acesta, însă mai mult pentru desfătare decât pentru scopuri scientifice. Aeronauții călătoria în toate părțile spre ași arăta măestria, precum au făcut Blanșard, carele prin aceea își căștigă renume. Acesta au fost cel dintâiu, carele au îndrăsnit avânsta peste canal din Anglia în Franția, această măreață întreprindere făcută în ianuarie 1785 iau și succes prin un vânt favoritoriu. Încărcânduse pe pământul cel clasic a călătorit norocos - însă totuși călătorii fiind și Dr. Seferis un Anglo-american au fost siliți ași arunca afară chiar și copiii spre a nu pica în mare cu balonul, ce din ce în ce tot mai tare se așeza e de minune, cum balonul acesta aflânduse pe deasupra apei, se trăgea în jos cu o putere nespusă - pentru că după ce ajunsă deasupra uscatului se ridică iarăși de sine la o înălțime foarte mare. În astfeliu de împrejurări după o călătorie de 2 care desbarcară călătorii în deplină sănătate în Franția aproape de Calais pe pământul și ținutul orașului Guiene, a cărui bravii cetățeni pentru această cinste lor arătată, au râdicat un monument, care mai stă încă pănă în ziua de astăzi. El întrecu pre Pilatre de Roghier, carele voind a face tot aceasta, înfăcadată au fost împiedecat prin rău alcătuitul său balon, care au suferit stricăciune și a două oară dinpreună cu consulul său Roman picând dintr'o înălțime de 12.000 arme și au sfârșit viața într'un chip înfricoșat între Calais și Bolonia. Blanșard pentru această călătorie au fost remunerat din partea Regelui Franției cu o sumă de 12,000 franci și afară de aceasta încă cu o plată anuală de 12,000 franci. Între cele mai interesante călătorii de feliul acesta se numeră și aceea a lui Crosbi, carele voind a trece canalul spre Holiiad se ridică în văzduh în Dublin balonul lui prevăzut cu un cin (luntriță mică) au avut o povară de trei măji. Un vântișor favoritoriu lau mânat la început cătră marginile Angliei altul însă sau îndepărtat iarăși, așa încânt au venit în o apropiere de 10 mile englezești de Irlanda. Din pricina înălțimei ceii peste măsuri mari, la care sau fost urcat, ea așezat argintul cel viu al barometrului său tocmai în fundul glonțului - au înghiețat toate fluiditățile - și el însuși în resuflarea sea au simțit o greutate mare. Însă prospectul țerilor dedesupt îl descrie mai presus decât toate închipuirile.Sau lăsat în jos după ce au mai slobozit puțintel gaz, însă au venit în o așa mare apropiere de apă, încât au fost silit a face întrebuințare din aparatele hotărâte pentru înotare. Oiul lui sa putut întrebuința și ca o luntriță, pentru că balonul ce sta încă oblu în sus bătut de vânt sau adus grozav de iute cătră marginile Irlandei. Cele mai multe călătorii de feliul acesta au servit numai spre desfătarea mulțimei și se păru, că aeronautica, schimbarea visată despre starea lumii, nu o va aduce încă timp îndelungat. Unele călătorii au totuși însemnătate identifică. Între aceste se numeră înălțarea unor ofițeri franțezi înnainte de bătaia de la Fleuri (1795) spre a iscodi poliția vrășmașului. Iscodirile făcute și băgările de seamă fuseră slobozite prin o funie. Asupra unui balon înălțat spre astfeliu de scopuri au fost o baterie de 17 tunuri pusă în lucrare, însă fără folos. În anul 1799 sau înălțat aeronautul Lavande cu Garnerin pănă la o ziu. de 7800- au făcut cele mai felurite e ecscursii. 3 au făcut una în Bolonia râdicânduse la o astfel cu de înălțime gro Pe lângă aceasta au picat dinpreună cu tovarășii zavă, încât după aceea au fost silit ași tăea trei degete, ce era înghiețat. săi în marea adriatică, însă sau mântuit prin un pescariu într'un chip minunat. Balonul lui a sburat pănă în Bosnia, și au picat lângă fortăreața turcească Tihaci, și luânduse din partea comandantului, ca un vestitoriu ceresc sau tăiat bucăți și sau împărțit între ofițeri, ca un Talisman (semn de fermec). O altă călătorie a acelui om îndrăsneț se săvârși earăși cu căderea în marea adriatică. Vestitul Fisi Gallusac sau înălțat în anul 1809 într'o astfeliu de călătorie pănă la o înnălțime de 21,000 urme, adecă cu mai multe sute de urme mai în sus decum e înălțimea muntelui Chimboraso. (va urma). Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 23 Octomvrie. Despre cearta eșcată între jurnalele semioficiale franțuzești și între cele austriace în privința ocupației Principatelor dunărene și în privința flotei englezești din marea neagră zice „Gaza Austriacă,” că aceea ar fi luat un caracter surprinzătoriu și că numai curge în formele obicinuitei dialectice, a unei mai mult sau mai puține adevărate deduceri a dreptului, și a trecut în câmpul cel uricioe al unei demințiri reciproce. Oficioasa presă franțuzască n'a urmat „Cores. Aus.” care 'și leasă arătările sale pe dreptul, ce provine din tractatele din 30 Martie și 30 Aprilie și din tractatul separat încheiat cu Poarta în privința zisei ocupații, ci ea împărtăși cu încredințare, că Poarta cere deșertarea teritoriului turcesc încă înainte de sfârșitul lui Octomvrie. Organul oficios al stăpânirei austriace temeinic această împărtășire de neadevărată, decilară pe scurt și Această demințire abia se era telegrafit în Paris, când iată oficioasele foi franțuzești repețesc într'un ton mai îndrăsneț afirmarea de mai