Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-05-16 / nr. 38
Telegrafulu ese de doe ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. p Prenumerațiunea se face în Liviu la espeditura foiei; pe aflată la C.R. pește, cu banitata, prin nr. 38, scrisori francate, adresate către espeditură. Preținsu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. el. m. c., ear si știu 10. M pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr., Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele dnulu M. din Monarhiă pe unu anuu. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu șirul cu slove mici. 4. cr. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. pe 7, anu 6 f. m. c. maiu lubo. pnILERARCIZRREERCEEACTĂ LEGEA ARGAEAI Iișii ------ Depeșă telegrafică, ecunigheberg”, Maiu. Regele, văduva Împărăteasă a Rusiei și marele Arhiduce Mihail au sosit aici la 6 oare după amiazăzi. Educația. (poteiere). După grija pentru trup întră cu anii, cănd sufletul începe a se arăta activ, instruirea omului în cunoștințele cele neapărat trebuincioase pentru viață. Țăranii noștri din nesocotință cum obicinuesc a zice, că pruncii lor nu trebue să fie niște învățați mari, precum nici ei nu sănt, și sub protectul acesta nu'și dau pruncii lor la școală. Adevărat, că pu toți cari învață se fac literatori, preoți ori amploiați, pentru că nu trebue și nice pot să fie toți. Însă daci nu urmează, că numai acelora le trebuește o creștere bună sufletească, cari se gătesc pentru numitele chiemări. S. Scriptură nu numai acelora, dară și nouă la toți ne poruncește să ne cultivăm mintea cănd zice: „Lăsați prostia și veți fi vii, și căutați înțelepciunea ca să trăiți, și vă îndreptați mintea întru cunoștință.” Deși dară nu e de lipsă, ca din toți pruncii noștri se se aleagă cu timp cărturari mari, totuși le va prinde foarte bine de vor ști ceva mai mult ca părinții lor. Ce am voi bucuros să știm acum noi, aceea să facem, ca să învețe pruncii noștri, dacă putem și ni se dă ocasie./ În tinerețe să învețe omul toate câte îi pot folosi în această viață, numai să nu punem cele neînsemnate înaintea celor importante, cele numai plăcute înaintea celor de lipsă și neapărat trebuincioase.. A ceti, a scrie și a socoti e de lipsă tot omului, deși nu trebuese, ca toghinsul să fie caligraf ori aritmetist mare. Învățetura religiei și a datorințelor noastre e lucrul cel mai important, fără de care omul abea se poate numi om. Dacă ne vom putea căștiga și oarecare cunoștințe din istorie și geografie, acele iară ne învață lucruri necunoscute și ne scot din întunerecul acela, în care prbecă tot omul fără de ele. Cine are voe, talent, mijloace și ocasie de a învăța vr'un instrument musical, același poate face cu timp sieși și altora multă plăcere. De toate aceste trebue părinții să îngrijască încăt îi iartă starea și mijloacele, ca să procureze pruncilor lor căt mai multe gustări de bucurie și mijloace de căștig.Cu stare iată ce în tinereța sa n'a putut și n'a avut prilej să învețe mult, poate continua învățătura cu copilul său, fără să aibă pricină de vr'o rușinare; căci a învăța ceva bun, folositoriu și plăcut niciodată nu e prea tărziu. - fiecare mod de viețuire, cere cunoștințele și ghibăciile sale; trebue dară să îngrijim de timpuriu de aceea, ca pruncii noștri să nu remâe cu pimica necunoscuți, din cele ce se țin de viitoarea lor destinație. Mulți încep cu educația tocma în anii aceia, cănd aceea ar trebui sevărșită, fără să cugete, că tinereța e timpul cel aureu pentru învățarea tuturor lucrurilor, cu anii se fac toate mai grele și unele cu neputință. Lucrul cel mai însemnat la toată educația este formarea întru onestate și virtute, întru moralitate, blăndeță și toată însușimea, ce aduce proprietariului folos și stimă, iară soțietății bine și fericire. Aceasta se face mai bine în casa părintească și în școală prin învățături serioase și înțelepte, prin povățuire bună și mai mult prin propriul exemplu bun și nevinovat. Pruncii se formează mai cu eamă după părinții lor. Omul imitează așa de bucurie; și apoi pe cine să imiteze el mai curănd, atărnă, ca pe aceia, lăngă care se află în toate zile, de la cari pe carii îi iubește și prețuește și în a căror urmă a călcat încă din firageta'i copilărie? Daci atătea proverbe cunoscute: „Așchia nu sare departe de copaciu; uităte la măsa și cunoașe pe fie-sa, că pe unde a sărit capra, va sări și cada” și altele mai multe. De voesc dară părinții fericirea lor și a pruncilor lor, de le este plăcută îndestularea și liniștirea cugetului la bătrânețe, atunci să îngrijască ca pruncii lor încă din anii cei mai frageți să fie scutiți de toată necuviința și să privească de sfăntă orice vărtute. O vârtute produce pe alta, și toate aduc cu sine fericirea, precum și o greșală naște altele, și toate duc la nefericire și adeseori dea dreptul la fericiune. Ușurimea de minte produce necuviință, necuviința greșală, greșala păcatul, păcatul vițtul, vițiul crima, și urmarea acestora e totdeauna ticăloșie, chiar și cănd am scăpa de înfricoșata lor pedeapsă. Fructele unei educații bune le seceră apoi părinții la bătrănețele lor, cănd pruncii cei bine crescuți le agonisesc odihnă și bunurie, iovirea lor de păn atunci li o resplătesc cu cinstire cu--....Iată și contra-iubire fiiască, în anii slăbiciunei le sănt rozimii cei mai buni la marginea mormăntului lor, știind totdeauna cu orica lui Dumnezeu în inimă împlini porunca lui: „Cinstește pre tatăl tău și pre mumă ta, ca bine să-ți fie ție și mulți ani să trăești pe pămănt.” Rn. Monarhia Austriană. Transilvania. Sibiiu 15 Maiu. Dintre lucrurile cele numeroase, asupra cărora ar trebui să tragem luarea aminte a poporului nostru, ca asupra unora, ce cer o vindecare grabnică a răului, ce s'au înrădăcinat întrânsele, ne mărginim deocamdată pe lângă locurile cele de îngropare. Noi vedem prea bine cu câtă îngrijire, sirguință și sudoare se silesc unii dintre țerenii noștrii ași înpodobi locuințele, a îngriji de curățenia curților și a grădinilor cu un cuvânt pentru toate acele lor, ce se află împrejurul Noi mărturisim, că ne saltă inima de bucurie, când îi vedem prin aceasta împlinind una dintre cele mai de căpetenie datorințe ale unui econom. Mai departe vedem pre locuitorii de pe la orașe, cu ce strădanie și cu ce feliu de gust își sciu înfrumseța saloanele pentru baluri, concerte, teatrele, locurile publice, odăile pentru priveghiere și pentru dormire, prescurt toate, câte se cer pentru mai buna lor comoditate și desfătare, și pre lângă toate aceste totuși li se par a nu fi din destul înfrumsețate și înorânduite. Însă precât ne e de mare mângăerea când vedem iubirea aceasta de curățenie; tocma așa ne e de mare, măânuirea și întristarea, când vedem, că tocma aceia, carii așa mult se îngrijesc de niște lucruri, pre care ei le folosesc într'un timp foarte scurt, își uită cu totul de îngrijirea și înfrumsețarea acelui loc unde vor avea de a petrece vremea cea mai lungă întru această lume, și unde sciu, că se află părinții, frații și surorile unora, eară a altora, soțiele pruncii și unii dintre prietenii cei adevărați, cu un cuvânt acele persoane, a cărora perdere rănindule inima le este atât de sim- N