Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-09-21 / nr. 75
septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerația se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin pe o jumătate de anu 4. fl. șe a jumătate de an 3. ul. 30 cr. Pentru celelalte părți ale e. transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele un an 8. ol. car Iseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu eleve miii princ. și țeri străine pe luna an 12 3. pe 7, an 6 4. m. c. tip „1 Telegraful ese de doe ori pe ne 25 -scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru este pe an 7. fl. m. c.; ear r Depeșe telegrafice. cl stupgard, 13 Septemvrie. Dup'ameazi la 5 oare, Tocma au sosit Împăratul Napoleon și s'a primit de cătră rege în curtea drumului de fer; poporul sau salutat cu entusiasm. De seară se va illumina Villa prințului de coroană. * Parie, 14 Sengemvrie. „Monitorul” raportează, că Împăratul fu salutat pe teritoriul badene de cătră mare ducele și principele de Prusia, și cese din urmă i-au îmannat o scrisoare autografă a regelui din Prusia, în care acesta își esprimă părerea ea de rău, că n'a putut să vină el în persoant - înfișiinarea Îmipăratului. 7 Parie 16 Septemvrie. După „Monitor” ponorul a rimie în Stuhard pre Împăratul cu cea mai mare simpatie și duminecă făcut sa ... Alecsandru. Principatele dunărene, trecutul și sutorul lor. (După „N. G. P”) V. Presintele și viitorul. (Urmare). Ci se va face împreunarea Miel S. va remăne, proiectul acesta acum deodată pe joc, legislația din lăuntru totuși va trebui să ia altă formă. Zguduirea, ce o va pricinui formarea unui stat nou mijlociu în toată viața Principatelor, nu poate lăsa pe atinse relațiile urbariale; cănd ar trece întărâtarea fără folos, atunci se poate prevedea, că voia cea rea, ce trebue să urmeze agrgării ceii nesuccese, se va întoarce la cerința îmbunătățirilor din lăuntru. Împreunarea Principatelor, pregătită în adine din partea Franței, pănă la revoluția romănească din 1848 se poate zice, că nu fusese obiect de vorbire. În mișcarea din 1848 ,'au fost nici o partidă, carea să'și fie ales devisă cuvăntul mirei, și numai nenorocita reușire a revoluției aduse aminte cătorva patrioți fugari, că poate numai puterea împreunată a amânduror provincelor va fi în stare, a scoate reformele, care fuseră întrerupte în toamna a. 1848 prin întrevenirea armată a suzeranului și a Protectorului. Acele puteri mari care s'au resolvat (?) acuma a crea un stat romănesc, măcar deocamdată încă sub supremația porții, se pare că vreau a'și îndrepta în Turcia mezinopțială greșala ce o făcură cu treizeci de ani mai nainte cu întemeierea regatului grecesc, și prin a cărei stricăcoasă ele însele pătimiră mai mult, urmări cătru Meternik contrariu la slăbirea Turciei și osăndi în interesul aceleiași răscoala greacă, totuși, după ce se hotărâse odată neatârnarea Greciei prin celelalte puteri, lucră cu totadinsul într'acolo, ca aceea să se asigureze deplin și cu temeiu, ca să se poată ținea Grecia liberă de influența altor puteri, și în loc de a fi greutate pentru Europa, să poată fi la răsărit un razim tare al stării cen noase a lucrurilor. Dar opinia și dojana lui nu fură auzite, și acest păcat al lăsării au produs toate acele stări critice, în care fură încurcate puterile apusene prin slăbiciunea clădirei lor proprii. Încă de trei ani neplăcerea cu lucrul lor, și nemulțămirea cu scăderile aceluiaș părea a fi ajunsu un grad atăta de ne căt în nimica p'ai fi prezut mai moi ca juți cu acam, că iară vor face o cercare de creări noate pe același teren clăditre și periculos. Dinr răscoala din urmă a Grecilor, tocmai tănd ele întinseră Sultanului mănă de ajutoriu, deduceau puteapusene, că au lucrat în contra intereselor sale, cănd arobară și sprijiniră întăia rădicare a Grecilor, slăbind prin aceea pre Turiia, le păru rău, că aretaseră prin crearea Greci libere vorrarelor peninsulei turcești plata pentru viitoarea lor resculare, și apoi pootră ca Grecia să'și uite originea aA, și ca celelalte să se păzească, a trage urmările unei poțții, carea apusul mai și acum deodată o emiree, neiite o apărase. De unde dar acuma deodată aceasta scimbare de gănd a unei vii din poterile apusene? De unde repedea râvnă a frumi, crea la meazănoaptea Dunării un stat, care prin numeroșitatea săi și prin avuția pământului său cu mult ar întrece pre stat din Attica și Pelopones? - presa orăndească e provoacă la interesul naționalității comune, ce leagă cele două Principate dunărene și postește contopirea lor într'un dat. Dar nu'și aduce aminte, că într'aceste doue provinții lovesce doue populațiuni, că la stăpănii de pămănt și țerenii robni mai esa suge de ani cegățenime pe lalși tre vițele slave din Turcia, au apucat în mănă schiptrul ierarhic și stăpănesc mai toate dregătoriele mai înalte bisericeți. În mare parte a populației dară să se afle acea partită, carea să poată spera din împreunarea Principatelor începerea unei luminoase și creșterea puterii sale? Între boerii de țeară? Dar acea mai vărtos au tot dreptul, de a fi îngrijați, că într'o representare obștească, ce va cuprinde trămișii boerimei mici a amănduror principatelor, revista legioslației agrarie se va face partea clasei țerenilor”). știu prea bine, că jelul de frunte al lor e Romănia, că în Moldova nu s'au lățit așa tare, ca aici, și că prin urmare împreunarea ambelor provinții va mări și va întări starea boierilor de țeară spre paguba lor. Dar din toate acestea încă nu urmează, că Poarta ar putea socoti de unu viitoriu mare și statornic la mearănoaptea Dunării. Națiunea romănă în seculii cei cinci din urmă ce e drept, că nici pe tâmpul militariu, nici pe al legislației civile nu s'au arătat cu ceva, ce ne ar putea face să credem, că ea se apropie de starea maturității, în carea nu i se mai trage la îndoială dreptul autonomiei. Încă ce i lipsește din maturitatea propriă, din merit propriu, nu se poate suplini prin înferbăntarea măestrită, ce o stărnește așteptarea și debarta europeană! Și deacă toată Europa - să zicem - va aduce focul, care să coacă în chip măestrit o naționalitate remasă de veacuri, au nu poate atunci o partidă, carea pănă acum au favorit supremația turcească, să'și schimbe direcția și să hotărască lucrul, dechiarănduse împrotiva Porții? (Va urma). -- Ori între magnații fanarioți? Abia Monarhia Austravă. Transilvania. sibiiu, 20 Septemvrie. Ori dimineața se respândi în capitala țerii trista veste, că Recselenția Sa D. Feldmarșal Lieu- *) Evenimintele din urmă totuși relară, că boierii în parte gândesc altmintrea.