Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-09-21 / nr. 75

septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerația se face în Si­­biu la espeditura foiei; pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin pe o jumătate de anu 4. fl.­­ șe a jumătate de an 3. ul. 30 cr. Pentru celelalte părți ale e. transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele­ un an 8. ol. car Iseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu eleve miii princ. și țeri străine pe luna an 12 3. pe 7, an 6 4. m. c.­­ ti­p „1 Telegraful ese de doe ori pe ne 25 -­­scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru este pe an 7. fl. m. c.; ear r­­ Depeșe telegrafice. cl stupgard, 13 Septemvrie. Dup'ameazi la 5 oare, Toc­­ma au sosit Împăratul Napoleon și s'a primit de cătră rege în curtea drumului de fer; poporul­­ sau salutat cu entusiasm. De seară se va illumina Villa prințului de coroană. * Parie, 14 Sengemvrie. „Monitorul” raportează, că Îm­­păratul fu salutat pe teritoriul badene de cătră mare ducele și principele de Prusia, și cese din urmă i-au îmannat o scrisoare autografă a regelui din Prusia, în care acesta își esprimă pă­­rerea ea de rău, că n'a putut să vină el în persoant - în­­fișiinarea Îmipăratului. 7 Parie 16 Septemvrie. După „Monitor” ponorul a rimie în Stuh­ard pre Împăratul cu cea mai mare simpatie și dumi­­necă făcut sa ... Alecsandru. Principatele dunărene, trecutul și sutorul­ lor. (După „N. G. P”) V. Presintele și viitorul. (Urmare). Ci se va face împreunarea Miel S. va remăne, proiectul acesta acum deodată pe joc, legislația din lăuntru totuși va trebui să ia altă formă. Zguduirea, ce o va pricinui formarea unui stat nou mijlociu în toată viața Principatelor, nu poate lăsa pe atinse relațiile urbariale; cănd ar trece în­­tărâtarea fără folos, atunci se poate prevedea, că voia cea rea, ce trebue să urmeze agrgării ceii nesuccese, se va întoar­­ce la cerința îmbunătățirilor din lăuntru. Împreunarea Principatelor, pregătită în adine din partea Franței, pănă la revoluția romănească din 1848 se poate zice, că nu fusese obiect de vorbire. În mișcarea din 1848 ,'au fost nici o partidă, carea să'și fie ales devisă cuvăntul m­irei, și numai nenorocita reușire a revoluției aduse aminte cătorva pa­­trioți fugari, că poate numai puterea împreunată a amânduror provincelor va fi în stare, a scoate reformele, care fuseră întrerupte în toamna a. 1848 prin întrevenirea armată a suze­­ranului și a Protectorului. Acele puteri mari care s'au resol­­vat (?) acuma a crea un stat romănesc, măcar deocamdată în­­că sub supremația porții, se pare că vreau a'și îndrepta în Turcia mezinopțială greșala ce o făcură cu treizeci de ani mai na­­inte cu în­temeierea regatului grecesc, și prin a cărei stricăcoasă ele însele pătimiră mai mult, urmă­­ri căt­ru Meter­­nik contrariu la slăbirea Turciei și osăndi în interesul aceleiași răscoala greacă, totuși, după ce se hotărâse odată neatârna­­rea Greciei prin celelalte puteri, lucră cu totadinsul într'acolo, ca aceea să se asigureze deplin și cu temeiu, ca să se poată ți­­nea Grecia liberă de influența altor puteri, și în loc de a fi greutate pentru Europa, să poată fi la răsărit un razim tare al stării cen­ noase a lucrurilor. Dar opinia și dojana lui nu fură auzite, și acest păcat al lăsării au produs toate acele stări critice, în care fură încurcate puterile apusene prin slăbiciu­­nea clădirei lor proprii. Încă de trei ani neplăcerea cu lucrul lor, și nemulțămi­­rea cu scăderile aceluiaș părea a fi ajunsu un grad atăta de ne căt în nimica p'ai fi prezut mai moi ca juți cu aca­m, că iară vor face o cercare de creări noate pe același teren clădi­­tre și periculos. Dinr răscoala din urmă a Grecilor, tocmai tănd ele întinseră Sultanului mănă de ajutoriu, deduceau pute­­apusene, că au lucrat în contra intereselor sale, cănd a­­robară și sprijiniră întăia rădicare a Grecilor, slăbind prin a­­ceea pre Turiia, le păru rău, că aretaseră prin crearea Gre­­ci libere vorrarelor peninsulei turcești plata pentru viitoa­­rea­ lor resculare, și apoi poot­ră ca Grecia să'și uite originea aA, și ca celelalte să se păzească, a trage urmările unei po­­țții, carea apusul mai și acum deodată o emiree, neiite o apărase. De unde dar acuma deodată aceasta scimbare de gănd a unei vii din poterile apusene? De unde repedea râvnă a frumi, crea la meazănoaptea Dunării un stat­, care prin numeroșitatea­­ săi și prin avuția pământului său cu mult ar întrece pre­­­ stat din Attica și Pelopones? - presa orăndească e provoacă la interesul naționalității comune, ce leagă cele două Principate dunărene și postește contopirea lor într'un d­at. Dar nu'și aduce aminte, că într'aceste doue provinții lo­­vesce doue populațiuni, că la stăpănii de pămănt și țerenii ro­­bni mai esa­ suge de ani cegățenime pe la­l­­și tre vițele slave din Turcia, au apucat în mănă schiptrul ierar­­hic și stăpănesc mai toate dregătoriele mai înalte bisericeți. În mare parte a populației dară să se afle acea partită, carea să poată spera din împreunarea Principatelor începerea unei lumi­noase și creșterea puterii sale? Între boerii de țeară? Dar acea mai vărtos au tot dreptul, de a fi îngrijați, că într'o re­­presentare obștească, ce va cuprinde trămișii boerimei mici a amănduror principatelor, revista legioslației agrarie se va face partea clasei țerenilor”). știu prea bine, că jelul de frunte al lor e Romănia, că în Moldova nu s'au lățit așa tare, ca aici, și că prin urmare îm­­preunarea ambelor provinții va mări și va întări starea boie­­rilor de țeară spre paguba lor. Dar din toate acestea încă nu urmează, că Poarta ar pu­­tea socoti de unu viitoriu mare și statornic la mearănoaptea Du­­nării. Națiunea romănă în seculii cei cinci din urmă ce e drept, că nici pe tâmpul militariu, nici pe al legislației civile nu s'au arătat cu ceva, ce ne ar putea face să credem, că ea se apro­­pie de starea maturității, în carea nu i se mai trage la îndo­­ială dreptul autonomiei. Încă ce­ i lipsește din maturitatea pro­­priă, din merit propriu, nu se poate suplini prin înferbăntarea măestrită, ce o stărnește așteptarea și debarta europeană! Și deacă toată Europa - să zicem - va aduce focul, care să coacă în chip măestrit o naționalitate remasă de veacuri, au nu poate atunci o partidă, carea pănă acum au favorit supremația turcească, să'și schimbe direcția și să hotărască lucrul, dechia­­rănduse împrotiva Porții? (Va urma). -- Ori între magnații fanarioți? Ab­ia Monarhia Austravă. Transilvania. sibiiu, 20 Septemvrie. Ori dimineața se respândi în capi­­tala țerii trista veste, că Recselenția Sa D. Feldmarșal Lieu- *) Evenimintele din urmă totuși relară, că boierii în parte gândesc altmintrea.

Next