Telegraful Roman, 1858 (Anul 6, nr. 1-52)
1858-01-02 / nr. 1
N bo, carii sănt chiemați a lu lumina asupra ăstor felu lucruri și carii de multe ori asemene învățăuri în locu de ale pace să ajungă la aceia, pentru cari sănt scrise și carii nu le-au scrutu, ei leruncă cu despreț și critică nedreptă la o parte, pe lucruri pentru ei prea de prisosu. Oare mai aducu și aminte, că prin aceasta și dănși portă parte din vina ticăloșirei totale a atător fapilii și nu se temu de pedeapsa celui de susu pentru uitarea cei mai sfinte datorințe a lor? Pănă cănd încă arăta nepăsare, și unde o să ne ducă la urmă dormitarea noastră?! Nu mă putum reținea a nu pretrimite unele ca acestea acuma, când apucaiu condeiul tocma de a știri și eu despre un asemenea caz de penorocire ce au lovit pe consătenii mei, vaiete și țipete numeroase de pe uliți ne făcueri cunoscută escarea unui foc dintr'o șură, care ajutat de un vânt mare cu iuială nespusă se închinse preste o parte a satului nostru și în timpul epileooremistui 18 case, 18 șuri, 9 vite cornute mai mulți râmători ș. a. Groasnicul element era fie pentru poi mai înfricoșat, dacă nu era cu poi prea prednicul nostru Protopop I. T. Buzdeug, care le conducea stăngătorii în persoană, se băga unde era periculul mai mare și singur scoase dintr'o casă din gura morții doi prunci mici și din locuința judelui tot P. C. Sa scăpă două caese comunale de bani și documente, dacă nu pe sosia într'ajutoriu Parohul nostru din satul vecin B. Joseni cu mai mulți poporeni ai lui și dacă nu venea jandamaria c. r. de acolo și Danii amnlcați din B. Prund spre a ne întinde ajutor la stăniu! Însă cu toate astea 136 de suflete rămaseră acum în timpu de iarnă fără coperiș, fără pâne și îmbrăcăminte și fără de putreț de vite- Dacă ca creștini adevărați n'am da uităarii și deja a doua datorință nouă de însuși Mântuitoriul, de căpetenie impusă ca să iubim pe deaproavele nostru ca pre noi înșine, ar trebui, ca întâmplări de acestea cu dări de milostenie sărim într'ajutoriul nenorociților conorațiupă obiceiul părinților noștrii și după exemplul trebilor. Însă și spre aceasta ne lipsesc nu alte, decăt iar numai îndemnători și păcatul este iarăși al acelora, carii știu și pot, dară tac și ve uită, bănat. Comloșul mare. LPilotimia en mare, cu care măritul Domnu, Ioann Naco, Proprietariul Comloșului mare în Bănatu s'au deosebit cătră toți cărora le trebuia ajutorul lui. iade să arătu cătră familii serace și scăpătate, cătu și cătră renumerații tineri, carii învață pe la școale, filotimia aceasta esemplarnică s'au măritu acum prin aceea, că și Doamna soție a Năritului Domnu, Anastasia Naco între celelalte faceri de bine filantropice au înființatu cu spesele ale o școală de fetițe în Comloșul mare și oouzestrat cu tote acelea care se ceru astăzi după ebuința pentru creșterea fetițelor. Școala aneta s'au înființatu după modelul școalelor celor mai renumite pentru creșterea fetițelor; aci vor învăța fetițele legea lui Dzeu, învățăturile elementare, feliurite lucruri casnice de mănă, economia casnică, grădinăritul și altele asemenea acestora. Mărita fundatriță, ca să poată da așezământului acestuia vieața, carea să die în stare a produce rodurile cele mai bune, au adus dela Viena 2 dăstărițe, a căror cultură garintisează deplinu, că școala aceasta va corespunde jertfelor celor mari ale fundatriței, și așteptărilor acelor părinți, carii vor da copilele ale într'această școală. Îngrijirea cea de maia măritei Doamne Anastasia Neco pentru copilele din școala ei din destul se vede de acolo, că dănsa în ajunul Crăciunului au făcut următoarele daruri copilelor din numita școală, și adecă: 6 căițe, 14 rochițe, 34 țigane, 9 crăinițe, 150 năfrămi mici, 72 pătrămi mari, 38 sandale, un număr mare de jucării. Cupetul acesta mărețu al măritei Doamne Anastasia Naco e mai presus de ori ce laudă; de aceea noi ne mărginim la rugăciunea noastră, ca Dzeu pe amăndue aceste suflete filantropice să le susțină pănă la cele mai adănci bătrânețe, car taților și maicelor celor mai de aproape și mai departe de Comloșu dămu acel soatu, să deie copilele sale în școala aceasta, fericirea lor cea adevărată, adecă, ca pruncele lor să capete o creștere bună, și ca să se folosească de bunătatea aceleiași, Austriei de aceia, că nu concede deacă dorescu Austria. Viena, 24 Desemvrie (Mareșalul cămpestru Contele Radețci). „Coresp. Aust. zice: O noutate tristă, dureroasă sgudue astăzi țerile austriace. Mareșalul cămpestru Contele Radețui nu mai este. El părăsi vieața aceasta astăzi la 8 oare și 5 min. dimineața în vârsă de 91 de ani. Jeliva adăncuiește care Austriac adevărat perderea aceasta, și într'adevăr puțini s'au aflat între eroii carii să și fie căștigat un merit așa de netrecătoriu pentru tron și patrie, precum Raderci. Încă cu una și jumătate vărstă bărbătească înainte de aceasta fiind înpărtășit în stare înaltă și în chip strălucit la răsboaele cele mari din anii 1813 și 1814 fu păstrat de provedință, a mai înălța încă și în murgul unei vărste pline de glorie stindariul Austriei prin timpul primejdiilor grele, și a-l purta cu privire neasemânat chiară și cu curaj nestrămutat de beli duce din învingire în învingere. Pănă era în vieață îl felicita îndurarea cea mai înaltă a Domnului său împărătesc, aplecarea, respectul cel mai adănc și mai intim al armatei cei viteze, mulțămirea fiilor credincioși ai patriei, prețuirea și admirarea lumei contimpurane; acum după ce s'au despărțit cu un lustru rar al gloriei îl primește istoria în neperitoarele imagine, ca pre un erou dintre cei mai pobili și mai meritați, și amintirea lui Radeței va străluci pănă în timpurile cele mai depărtate răsboinicilor Austriei, ca o stea luminoasă. Viena. O Scrisoarea de mănă a Maiestății Sale Împeratului din 20 Dechemvrie 1857 adresată cătră ministrulu Radu, arată înalta voință a Împeratului pentru lărgirea Vienei, adecă lățirea cetății din lăuntru, a reședinței Viena cu privire, ca pe că nu se va putea, să se apropie împreunarea cetății cu suburbele sau mahalalele. Vasele, șanțurile și locurile de prin igiurulu Vienei se voru preface în locuri de vânzare pentru edificare și prețulu ce va încurge din vânzarea loru, se va adauge la unu fondu edilu, ad. fondu menitu pentru zidiri erariale, din arcele șanțuriloru, ale glasseloru și alte locuri de prin giurulu Vienii, pe și înfrumsețarea capitalei, se voru folosi în parte și pentru strămutarea instituteloru militare de lipsă în marginea Maiest. La dă și punctele de vedere, după care se voru înființa planele lățirei cetății cu privință la înfrumsățarea ei. Loculu deja reședință de ămbe uamdată. Totodată însă se va croi înființarea unoru toriu cătățanu și zidiri pentru musee, galerii. Pentru înființarea planeloru se va escrie concursu. Cu edificiulu celumanimu alu unității imperiului își dă acum măna și restaurarea și înfrumsățarea capitalei lui. Cătă sărăcime pălmașă nu'și va afla pănea de toate zilele la reportarele acestea; altă mesură de reforme din care se naște pentru mulți vienezi și unu mijlocu de a'și îmbuna soartea sărăciei. * În Atena știri cu sfărșitul lui Dechemvrie trecut unu grec foarte avutu necăsătorit, anume Biteas, în vârstă de 55 ani, de naștere din Mepovo, care testă averea sa de 14.000 galbini guvernului spre scopuri filantropice. El a lăsat întrebuirea banilor acelora în voia guvernămăntului. (Rari sănt azi astfeliu de patrioți. Red. Meingtr'unu preurbiu dela București a născut în 28 Dechemv. n. o femeie de 18 ani patru prunci în răstimpu de două oare, dintre cari doi totuși muriră îndată. Celalalți doi cu vieață și mama se află sănătoși. *Iosif Ianiș a căpătat voie a da la lumină în Pesta o foae economică în limba germană. f Loteria mare de statu pentru scopuri binefăcătoare s'a trasu în 29 Dechemvrie. Cei 15,000 de galbini i-a căștigatu numerulu 79,992, iară cei 5000 de galbini numerulu 203,982. Proprietarii lor pot flucra la anulu nou. Germania. Berlin, 25 Dechemvrie. Într'una din tipografiile de aici e și de curănd o broșură politică întitulată: „Oud fastamis nos,” care pe fața titulei are numai cuvintele cele trei și nu numește nici un autor. Ea se împarte în următoarele opt secțiuni: situațiunea,, politica danubiană, alianța cu Rusia și Franța, alianța cu Anglia, raportul nostru (Prusianilor) cătră Austria, sistemă de state germane, principiulu germanu, o perspectivă plăcută. Spre a începe cu capulu din urmă, cuprinsulu acestuia este o gratulațiune a Prusiei la căsătoria aproprietoare a Princesei regale din Anglia cu viitorul Principe de coroană al Prusiei. Politica Rusiei și Franței se aduce înnainte pe scurtu și în representare adevărată; resultatul e, că nu trebue a se încrede nici unuia din acele state, deoarece ele au alte interese cu totul contrarie celor germăne. Cuprinsul celu mai important al broșurei stă pe fața 57, unde se spune: „Noi propunem o sistemă, a cărei basu o formează alianța cu Anglia, și la care o alianță cu Austria face accesoriulu.” „Oe. 72.” Italia. ---- Dauna cășunată prin cutremurul de pământu în Neapole, de care vorbirăm întrunul din numerii trecuți, este mult mai însemnătoare de cum se credea. Numerul morților și răniților este înspăimăntătoriu, se calculează ca la 30,000. În Polla, unde se credea la început că au murit numai 300 de oameni, după înștiințări mai proaspete numai păn'acuma s'au desgropat 2000 de trupuri. Padula și San Pietro sânt acum numai grămezi de ruine, asemenea și Auleta, Atena și Perceta. Afară de acestea Sala, Saprr, Diana, Montesante și Sassano pătimiră înfricoșat. Franța. Paris, 23 Dechemvrie. „Spectatorul” publică astăzi un articulu, ce cuprinde cele mai străordinare afirmății, și fiecărui cetitoriu ce va fi numai ceva cunoscutu cu situația politică 'lu va privi de unu productu al puterei imaginară. Articululu părțile edificie va remănea marine așa după generală, comandatura pere nentru locum capitalier- comanda e acum publice, precum pentru deocetății, zidire pentru parhivulu imperiului, bibliotecă, pre- ÎAmntămplări de zi. a