Telegraful Roman, 1858 (Anul 6, nr. 1-52)
1858-12-04 / nr. 49
194 avea lipsă a mai întreba ca despre un lucru curiosu, că căt vinare se consumă în Galiția? pentru că chiar și poporul nostru va ajunge la acea culme în privința beuturei, de cumva încă nau ajuns? nici ne vom mira cănd vom auzi, eparânduse că un popor care au avut căndva un trecut istoric, astăzi lăcuește tot laolaltă cu animalele; pentru că vinarsul nu scie lucra altmintrelea ci numai așa, el nu scie zidi că și ciretite pentru cetățeni cu stare bună, ci numai colibi pentru proletari și cerșitori. (Va urma) Monarhia Austriacă. Sibiiul Dechemer. Maestatea Sa cirapotolică, după o ordivăciune a Înnaltului ministeriu de justiță sosită la tribunalul suprem c. r. din Ardeal, sau îndurat prin prea înnaltaotărâre din 4 Dechemvr. n. a dărui Președintelui dela Tribunalul suprem c. r.din Ardeal, Domnului Baron Franțiec de Latterman disnitatea de Consiliariu intimprelăngă ertarea taciei. Premiul consiliului dela c. r. Tribunal suprem, din preună cu memobrii corporăciunei de iustită, motivat pentru distincțiunea acesta n au întărziat aesprima Esselenții Sale Domnului Președinte urările de bucurie. Sibiiu 1 Dechemvrie. Una dintre zilele cele mai sfinte și rare serbarăm în ziua de ori, ziua sf. apostol Andreiu cel întăiu chiemat. Dacă se serbează ziua aceasta cu toată evlavia de cătră toți credincioșii Bisericei orientale, cu căt mai momentoase este aceasta, pentru noi românii Ardeleni de religia orientală, cănd serbăm tot odată și ziua onomestică a Esselenții Sale Înnalt Prea sfințitului nostru Arhipăstoriu Andreiu Baron de Iagina. Sântem cu toții martori, și scim prea bine ostenelele și fantele cele nemuritoare, ce le au sevârșit acest părinte neadormit, pentru binele și fericirea nostră în decure mai bine ca de doisprezece ani, chiar și întră cele mai critice împrejurări, și așa prin urmare, șcim și aceea ce vrem să înțălegem cănd zicem, că onomastica Esselenții Sale, este pentru noi o zi însemnată, o zi mare și de bucurie. Însă cu ce ne puteam noi manifesta simțimintele noastre cele curate cătră Preaiubitul nostru părinte sufletesc? decăt, a alerga cu toții în casa domnului spre a ne împreuna acolo laolaltă smeritele noastre rugăciuni cătră Împăratul ceriurilor, carele unul singur este vestiariul tuturor bunătăților, și al ruga, ca să trimită darul seu cel sfânt preste Prea sfințitul nostru părinte sufletesc, pentru ca săltâe în pace, întreg,cinstit, sănătos întru z zile îndelungate pănă la cele mai adânci bătrânețe, spre mângăerea, bucuria și fericirea fiilor sei sufletești. Corul, nostru de musica vocală și cu aceasta ocasiune încă sau produs astfeliu, precum cerea însemnătate zilei. Petrecănd Reselenția La ziua aceasta în liniște afară de tot zgomotul, în comuna vecină Boița, așa pregătirile cuviincose remaseră afară. După cum înțăleserăm tinerimea școlară din Boița - prunci și pruncesa olaltă, din preună cu părinții lor și cu Învățătoriul în frunte mearseră seara cu toții la cvatirul Esselenții Sale cu luminări aprinse, unde își esprimară curatele lor sâmțiminte prin o căutare melodioase, fiile Tocmai primirăm înșciințarea că,Biogracelor mai vestiți români și romane oferite înființândului institut agronomic, se află acum tipărite și așteaptă numai îmbrățișarea pe public cetitoriu, și se potu trage de la D. Ioan Muntean Paroh în Saraca, prin poșta restante. Oradia mare. D. D. culegători de prenumerațiuni, vor avea a 10a exemplariu ca remunerațiune pentru nobilile ostenele aduse pe altariul literaturei romăne. Opul pomenit va fi ilustrat cu patru icoane foarte frumoase, dintre care cea din tăiu cuprinde pe Orațiu Cocie care sângur în capul punții Supliciu, opumnează și oprește trecerea întregei armate etruistice preste Tiberu, a 2 pe eroul Muțiu Scevola ținând mâna în sob, a 3-a pe familia lui Coriolapu rugăndul să erte Romei nedreptatea ce iau făcut lui, și a 4 Percipitarea lui Curțiu în abisul ce amenința Romei petre. Prețule 1 cl. 6 cr. m. c. sau 1 fl. 15 cr. val. austri Redacțiunea Telegr. Rom. încă va primi prenumerațiuni. Timișoara. 6 Dechemvr. nerenitatea Sa Principele Știrbei din preună cu înnalta Sa soție și fiica sa, au sosit aicea, în 4. c. și au tras la ospătăria „Cerbul de aur” Serenitatea Sa bolnăvinduse și întrebuințănd ajutoriul medic va petrece ani pănă ce se va însănătoșa, și numai atunci își va continua călătoria mai departe preste Orșova și Craiova la București. Precum înțăleserăm Serenitatea Sa se aflăpe calea însăpătoșării. 8. V. întămplări de zi. *1 D. Balabine, Solul cel nou al Rusiei, au sosit în Viena în 19 Nov. și au făcut visită principelui Meternich. Încercurea următoare își va preda credinva, Maestății Sale Împăratului. f S. Seceli din Turda, jurist în anul al treilea în academia c.r. din Sibiiu, după o boală abea de vreo căteva zile murind, se petrecu în dumineca trecută de către toți consoții săi: rumâni, unguri, nemți fără nici o osebire, la locul cel de răpaos, în îngropătoarea de la promenadă, de unde după concesiunea locurilor mai înalte, sau dus acasă la Torda la Părinții sei. Ceremonia îngropățiunei fuse întru adevăr rară și suprinzătoare, mortul fuse petrecut seara după 5 oare întră făclii, de cătră toți turiștii îmbrăcați sărbătorește, și de o mulțime numerose pănă la îngropătoare, unde se țânară patru cuvântări: una de cătră Parohul reformat, alta de cătră Directorul academii și două de cătră duci iuriști amici ai răposatului. Ascultătorii de drepturi și cu ocasiunea aceasta dovediră din destul căilor se vu prețui amoarea și prietinia frățască ca cele mai scumpe odore, pentru fiește ce om cu inimă de creștin, ca pe cele mai scumpe odoară, ce fac legătura cea mai sfântă a vieții soțiale, cănd singuri conferară și purtară spesele îmormântării. Dlor dovediră o cultură adevărată în înțelesul cel strâns al mântuitorului, cănd fără de vreo osebire națională, luară cu toții parte la o asemenea solepitate funebrală cu cea mai adâncă compătimire. Dlor dădură dovadă vie despre morala cea adevărată, și că cunosc că celo sus nu ne vor întreba că cine săntem, ci că ce am săvârșit în viață? arătară că înțăleg, cum că fără de dragoste frățască și mietenie, toată viața soțială ar fi în stare a se preface întrun moment în haosul ce se zice a fi esistat pănă ce na făcut Dzeu lumea. Gazeta Gemână din Sibiiu ne aduce trista sciie, cum că D. Vicariu gr. catol. din Năsăud, sar fi omorât de mână ucigașă prin un mod înfiorătoriu, în noaptea spre 1 Dechemvr. p. Trupul omorâtului sau aflat legat strâns și aruncat în iazul morii ce curge pre lăngă casa parohială. Serbia. Din Belgrad se scrie l. „P. Loid” în 16 Noemvr. „Astăzi la 10 ore înnainte de amenzi sau adunat de toate părțile alegătorii la locul de alegere în curtea poliții cea vechie. După ce au cetit președintele poliții legescupcinei, și depărtănduse cu aceasta, se așeză apoi o masă înmijlocul unei porți ce împreuna două curți laolaltă, unde se adunau voturile alegătorilor. Numai decăt după ce au denumit spieștecare alegătoriu pe patru deputați, cu aceea sau și depărtat întraltă curte. La început se înțeleseră alegătorii laolaltă în mai multe grupe, și după aceea apoi sau început alegerea. Pănă în momentul cănd scriam acestea, erau mai multe sute de alegători ca săși dăe votul, întraceea totuși e lesne de a prevedea, că voturile cele mai multe le va căpăta Anastasievic Mișa, arendatorul transportului de sare în Romănia - socrul nenorocitului Senator Raia Damianovici, care după ce va fi ales de deputat apoi nu mai încape nici o îndoială, cum că dânsul va fi ales și de președintele adunărei în urma poporățiunei cei mari ce o are în țara întreagă. Italia Gazetele din Piemont căută mai toate pe una și aceeași coardă, și mai tot numai despre războiu; ele se arată cu nerăbdare pentru mergerea trebilor atăta de încet; după descoperirea acelora încă în luna aceasta a lui Dechemvire, se vor găta mai multe fortărețe, și pe șanțurile Alesandriei se vor așeza 300 de tunuri. În arsenalul statului stau gata 200.000 de puști și alte arme din preună cu monițiunea trebuincioasă, asemenea sau făcut dispozițiune și pentru veșmintele trebuincioase la 100.000 de ostași. Din Turin se scrie că Marele principe Constantin au sosit acolo din preună cu soția sa în 21 Noemvr. Principele Carignan au mers înnaintea înnalților oaspeți pănă la stațiunea cea mai de aproape. Din Roma se scrie, că după unele înscripări sigure, Regele din Prusia din preuna soția Sa vor cerceta Roma venind de la Florența. Petrece vor însă aci iarna întreagă, sau vor merge după ce vor trece vreo căteva săptămâni, la Nuța, va atârna deja împrejurări. Franția. Din Paris se vestește după CUI. Zig. că întorcănduse Împăratul acasă din Sommegne, se va conchiema corpul legislativ. Sesiunile se vor începe în Ianuarie. O Gazetă din Lion publică o epistolă a unui Adjutant al Împăratului Alesandru, adresată cătră maică sa care se află în Paris, în care îi descopere, că Monarhul Rusiei va cerceta în primăvara viitoare capitala Franției, însoțit de o suită numeroasă și strălucită. Despre scirile cele răsboinice se văd astădată a vorbi jurnalele mult mai cumpătat decăt la ivirea cea dintăiu a acelora. În privința aceasta se scrie unei Gazete din Prusia: Scirile cele turburoase ce străbătuseră aci mai vărtos din Turcia, au adormit eară, fără ca să se fie întămplat vreo strămutare esențială. Cui nui va fi cunoscut, cum că sprea începerea unui răsboiu italo austriac nu se poftește vreun motiv oarecare deosebit, sau mai bine zicând, cum că asemenea motive se află totdeuna, de cum va vrea cineva a le căutarea, după principiile și motivele ce se pot vedea. Toată întreba stă cum în modul dorește răsboiul, acesta: Diplomația Piemontului Piemontul prin întinderea puterilor sale militare ar stoarce țara, și combinațiunea europeană nar fi pentru dănsa mai favorabilă decăt ce e acuma. Piemontul are mai mare trebuință de întrevenirea Franției decăt de a Rusiei, dar poate calcula mai de grab pentru Rusia. Însă deorece în Franția înfluințază mult zice mai departe corespondintele, auctoritatea personală, așa vine întrebarea că oare Împăratul însuși, soește răsboiul ?? dar la asemenea întrebări ce e drept lipsesc răspunsurile. În urma sacirilor acestora „