Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-06-11 / nr. 24
95 Statul visericescu încă. Din partea caliei ce se află pe uscat, singurii numai Neapolul mai este liber de focul răsboiului. Abia ce se slobozi proclamațiunea Împăratului Napoleon cătră Lombardezi, și Principele Napoleon care e comandantele oștirei în Italia mediterană, au și început a aduna oaste Din Florența se scrie că pregătirile și deprinderile militare a armatei toscane supt comanda generalului Ulpa, pășescu foarte tare înnainte, căci de cănd sau concentrat trupele austriace după râurile Po și Mincio, numai stă în valea agitațiunilor nici o pedecă. Victor Emanoil se proclamă în toate părțile de dictator, organisația curge mereu, și amploiații austriaci se -n schimbă cu aceia pe carii denumescu comisarii lui Victor. Consiliul din Milano, așternu Împăratului Napoleon o adressă de loialitate atăt de măgulitoare, încăt se închinară acestuia întocmai ca unui Dumnezeu. 1 Franția. Paris 12 iunie. Monitorul cuprinde următoarea cuvântare a Împăratului Napoleon către Italienii Lombardezi: „Fiindcă norocul răsboiului neau povățuit în Lombardia, așea vreau a ve spune pentru ce săntu aci. Cănd Austria atacă Piemontul întrun modiu nelegiuit, mam otărăt a a sprijini pe aliatul meu Regele Sardiniei. Onoarea și interesele franției îmi impuseră aceasta de datorință. Dușmanii voștrii carii sănt tot odată și ai mei, au încercat a îngusta simpatia Europei cătră causa voastră, vrănd a face ca să se credă cum că eu așia porta răsboiul numai din aroganță personală, sau spre a mai lăți teritoriul franțusescu. Dacă sănt oameni carii vuși cunoscu epoca lor, așea eu nu ma ținu în numerul acelora. Dacă un stage luminat prin opiniunea publică, așea în ziua de astăzi e mult mai mare prin înfluința morală pe care o eserțează, decăt prin cuceririle cele fără de rod; și după această înfuință morală me bat cu sumeție, cănd vin întrajutoriu spre a elibera partea cea mai frumoasă a Europei. Cuprinderea voastră mau încredințat cumcă voi moți înțălesu pe mine. Eu pu viu cu o sistemă preventivă spre a ve depune pe domnitorii vostrii, sau ca să puiu asupra voastră cu sila voința mea. Armata mea se va ocupa numai cu doue lucruri: a se lupta în contra dușmanilor voștrii și a susținea ordinea din năuntru, însă nu ve va pune nici o pedecă dorințelor voastre celor legiuite. Provedința favorează uneorea popoarelor întocmai ca și indivizilor, dăndule ocasiune de a se putea face mari dintrodată. Aceasta se 'ntămplă totuși numai atunci, dacă acelea știu se tragă folosit din trănsa. Folosițive dată de potocul care vi se îmbie. Dorința voastră după independință, esprimată de atăta vreme, și care de atătea ori sau nimicit, se va realisa, dacă ve veți arăta demni de dănsa. Unițive așea dară cu toții spre un singur scopu, spre eliberarea patriei voastre. Organisațive militărește, grăbițive supt stindardele Regelui Victor Emanoil, care vau arătat întrun mod așea nobil drumul cătră onoare. Aduceți ve aminte că nu este o știre fără de disciplină. Însuflețițire de focul cel sfănt al iubirei de patrie, fiți astăzi cu toții soldați; și măne veți fi cu toții cetățeni liberi a unei țări mari. Milano 8 Iunie 1859. O altă cuvântare pe care o slobode Napoleon cătră soldați, datată tot din Milano în 8 Iunie sună în visul următoriu: „Soldaților! Înnainte de aceasta cu o lună de zile încredințat în încordările diplomației mai speram încă pacea, cănd invasiunea Piemontului prin trupele austriace ne provocă numai deodată supt arme. Noi nu eramu pregătiți, lipseau încă oameni, cai, materiale și proviani, și așea căutarăm spre a alerga în trajutoriul aliatului nostru a trece preste Alpi în despărțăminte mărunte, și încă înnaintea unui inimic înfricoșat și pregătit de mult. Periclulu mare; dar energia națiunei și curagiul vostru au suplinit tot. Franția s'au găsit iarăși vechile sale vârtuți, și mnisă în același scopu și aceleași simțiminte ș'au arătat puterea mijloacelor sale de ajutoriu, și tăria patriotismului seu. Înnainte cu zece zile s'au început operațiunile, și teritoriul piemontezu e eliberat de inimicii sei. Armata aliată au produsu patru lupte norocoase, și au secerat învingereotărâtoare, care iau deschisu porțile capitalei Lombardiei. Voi ați făcut mai mult ca 35,000 de austriaci neharnici de arme, ați luat 17 tunuri și două stindarde, și ați făcut 8000 de prisoneri; însă nu e sevârșit tot lucrul; poi mai avem încă de a sta la lupte și de a învinge greutăți. Eu contezti la voi, Bărbăție dată bravilor soldați ai armatei italiane. Părinții voștrii privesc cu ambițiune din ceriu în josu spre voi.” Anglia. Cabinetulu Lordului Derbi, care există vreo 16 luni de zile, după mai multe lupte ce le avu cu antagoniștii săi, astăzi se află răsturnat cu totul. O depeșă din 12 iunie arată că Regina au primit dimisiunea lui Derbi. Lorzii, Granvile și Palmerston au avut audință la Maestatea Sa.,Dest. Log.” din 15-a Iunie scrie: Numerul de ori al Gazetei Globe arată că cabinetul e constituit mai desevârșit. Lordul Palmerston află deplina sa sprijinire. Astăzi se află următoarele denumiri ca positive: Granville Președinte la Consiliul secret, Campbell Cancelaria, Gladstone ministru de finanță, Russel de esterne, Levis de interne, Wood pentru India, Somerset de admiralitate și Herbert de răsboiu. Lordul Derbi sau declarat după căderea sa, cum că nu va avea intențiuni dușmănoase cătră guvernul fitoriu. Ce nschimbări se vor face în politica Angliei prin înschimbarea ministeriului, vom vedea poate căt mai curănd. Prusia. S vă vorbea încă mai de multu despre pregătirile ce le face Prusia, apoi eară că se află gata de a putea pleca, și eată astăzi Gazeta Prusiană scrie, că în privința mișcărei aleasă corpuri de oste, sau și dat demăndarea. Se zice că Prusia aru fi luat în nume de rău cerculariul Rusiei slobozit cătră ambasadele rusești la curțile germane, și că demăndarea pentru de a se mișca trupele, ar fi făcuto Prusia ca complimentu la Cerculariulu rusescu, despre care vom vorvi mai la vale. Mișcarea trupelor Prusiene față cu cerculariul Rusiei au adusu pe lume în gănduri seriose, făcănduo să cugete că situațiunea trebilor de față aru fi pășit întro față cu totul nou. Pentru Prusia nu e un lucru ușor a da trupelor sale poruncă de mișcare. Soldatul Prusianu e soldat în înțelesul cel străniu numai în trei ani de zile, după aceasta el pășește afară din slujbă, și își continuă liber întreprinderile sale cetățenești, insinuăndusă odată sau de două ori pe ani la deprinderile militare, și așea dară armata cea de regulă a Prusiei e forte mică, pănă căndu partea cea mai mare se află în deosebitele clase contingente, care cuprindu mai vărtoșii omeni cu familii, întră carii se află: amploiați, Necomerțianți, fabricanți, economi și măestrii. Amenințăndu periclul răsboiului, atunci întră la mijloc pregătirea de plecare, căndu adunăndu să ciește care și primindu porunca se slobodu apoi iarăși pe acasă, însă cu aceea, că la provocarea ceea dintăiu să alerge apoi cu toții supt steagu, unde aua rămănea și a pleca acolo, unde cere trebuința. Din acestea încă se vede că Prusia nu dă porunca spre mișcarea trupelor numai de flori de mărit, ci mai vărtosu numai în urma unor casuri grele, căndu adeca periciulu răsbgoiului amenință la pragul ușei. Demăndarea ce o făcu Prusia dară acuma pentru mobilarea trupelor, va apăsa cu bună seamă forte mult la cumpănă. Scopul acestei mișcări de almintielea încă nu se știe pănă azi cu siguritate. O înștiințare telegrafică din Berlin în 17 Iun. p. zice: „Disposițiunea mobilisărei este curat numai defensifă, ea apără independința Europei, care ar fi amenințată atunci, cănd var înființa o ordine nouă în Europa fără de conțelegerea marilor puteri. Prusia nu pășește la mijloc pentru interese străine, ea pășește pentru ponderositatea sa în consiliul Europei, pășește pentru patria germană, pășește pentru libertatea și pacea Europei.” ș. c. l. Care va fi scopul final al Prusiei prin mișcarea corpurilor sale, și încăt o vor imita. Statele germane, vom vedea poate mai tărziu Rusia. afară Cabinetul din Petersburg începe a păși odată din politica sa cea tăcută de pănă acuma. Reținerea Rusiei pănă astăzi au fost atăta de ascunsă, încăt dintraceea prelăngă toată baterea de cap, nuu putut lumea înțălege nimic positiv. Un cerculariu din 27 Maiu, subscrisu de Principele Gorceacoff și îndreptat cătră ambasadele rusești la cele mai multe curți germane, pare că vrea a trage joșu perdeea spre a descoperi pe încetul aceea ce lumea așteaptă cu atăta nerăbdare de un simpu cam îndelungat. Principele Gorceacoff se alătură cu totul lăngă părerea acea', pe care guvernul Angliei l'au descoperito de atătea ori, îi pare rău că prelăngă toate năzuințele ce lea pusu marile puteri intrevenitoare, răsboiul erupese totuși, și e de opiniunea că după ce nu se putu împiedeca eruperea răsboiului, așea guvernele ar avea de datorință acuma a nu suferi ca să se mai extindă, ci să'l restrângă întră niște margini căt se poate mai înguste. Pomenitul cerculariu întră altele zice: „Unele state a confederațiunei germane se văd a fi cuprinse de o spaimă pentru viitoriu. Acelea, spre a înconjura o primejdie pe care noi o aflăm fără termenu se pregătescu a produce un periclu întru adevăr, și ele facu aceasta nu numai pentru că nu se pot opune patimilor, a căror desvoltare ar putea periclita siguritatea și puterea din năuntru a guvernelor, ci ele dau temeiu unui stat vecin puternic și spre vătămări serioase chiar în acel moment, cănd au primit dela dănsul deciberările cele mai liniștitoare. Guvernul franțusescu s'au declarat sărbătorește cum că n'are cătră Germania nici o tendință dușmănoasă. Declararea aceasta dată în fața Europei au fost primită de cătră majoritatea marilor puteri cu o învoire zeloasă, și o asemenea convoire cuprinde în sine datorințe. Asemenea înțelegem aci și datorința noastră. Dacă o grămădire nenorolită de împrejurări aduseră treaba la o erupere dușmănoasă, așea mai stă îndărăpt pentru a grăbi cu restatornicirea păcii și a micșora năcazurile resboiului unicul mijloc, ca răsboiul să se mărginească pe terenul în care se lovescu laolaltă a-