Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-01-21 / nr. 3
1 Poporăciunea Austriei după conscrierea din an. 1857. Poporăciunea Monarhiei Austriace (fără de Lombardia,) se cuprinde în 877 de orașe, cu 865 de preurbe, 2.255 de opide cu 66,255 sate. Comune ce numeră preste 2000 de locuitori se află 133, care pumeră laolaltă 13,099,431 de locuitori. Locuri ce numeră preste 20.000 de locuitori are Austria în starea de față, 31 de orașe și 5 opine, și anumite: Locul Țara de coroană. Locuitori. Monarhia Austriacă numără de față după schimbarea ce se făcu prin preliminarele de la Villafranca, după un conspeciu mai din urmă: 11.240 zile cvadrate, 878 de orașe, 2264 de opine și 66,376 de sate. Veneția. Agitațiunile numai încetează și feliuritele demontrăciuni ce se desvoaltă aci de o vreme încoace numai vreau să fie sfărșituru. În zilele de curăndu se pusere la închisoare mai mulți indivizi nu numai în Veneția ci și în Verona și Padua. Eșindu mulțimea din teatrul din Veneția, într'una dintre sările mai de curăndu, începu a erupe la chiote „să trăiască Italia, să trăiască independința!” Patrula de cavalerie numai decătu luă împrejura mulțimea, cu care s'a și restauratu liniștea. În Chiogia, se rădică preste noapte stindardul tricoloru, care numai dimineața la ziuă se băgă de samă și se luă rosu. În Mestre, se puse la închisoare un tipograf care tocmai începuse a culege o proclamațiune de un înțălesu ce se poate cugeta prea lesne. Comitetele revoluționare ce statu anumite pentru Veneția și se află în Piemontu se ocupă cu toată activitatea, și cearcă curăndu. Ministeriul cel nou al lui Cavuru au umplutu pe toți italii de aci de cele mai vii eperențe. Italia. iarăși întema oratervica trimese nobilimea romaniolă la Papa, la olaltă avonel, noul ministru de esterne în locul lui Valevschi, au sositu în Paris în 18 ian. n. dimineața. Încă în ziua acea după ameazi au avutu o convorbire îndelungată cu Împăratul. Vestea ce sau fostu ivitu de mai multe zile, cum că Contele Cavuru va face că nu mai curăndu o călătorie la Paris și London, o întărește și „Opinione,” care scrie, că memoratul Conte va pleca în capitalele pomenite îndată ce va pune la cale pe cabinetul celu nou. Cu ce scopu face Cavuru o areastă escursiune, nu se știe. Unii vreau să crează în Paris, nu numai cum că Contele Cavuru este lăngă aneesiunea stateloruitale, ci mai zicu că acestu tractatu sau fostu subscrisu încă înainte de logodna Principelui Napoleonu cu Princesa Clotilde, cu doă zile. Se scrie despre o adresă pe carea aru fi În adresa acea se vorbește cum că nobilimea e gata spre orice jertfă în interesul s. scaunu. Numerulu subscrișiloru după gazeta prusiană „Cg. Zteg.” sue ca la două sute. Aceste manifestațiuni de simțiminte a notează „Cg. Zte” a oranțoșiloru catolici și a Episcopiloru, voru aduce poate un feliu de măngăere Papei, însă nu voru potea împiedeca evenimintele în a căroru ajunu ne aflămu astăzi. Baronul Tuvenel au depusu jurămăntulu în 23 ian. n. și în 24 au pășigu în funcțiune. Gazetei prusiene i se scrie din Nailorc, cum că soțietatea întitulată „Amicii Italiei,” au făcutu compatrioților uitali un presentu de 25,.000 bucăți de arme. Corespondintele a notează, cum că poate că nu preste multu so va prinde bine. „Monitorul,” împărtășește o cuvăntare însemnată ce o țânu în 23 Ian. Ministrul de învățămăntu cătră tinerimea din institutul soțietății politehnice cu ocasiunea împărțirei premiiloru, a cărei cuprinsu este următoriul: „Dela întălnirea noastră din urmă se îngrămilare eveniminte mari. O glorie nouă au strălucitu presto stindardele noastre, răsboinicii nostrii pe cămpul de la Magengta și Solferino cu Împăratul în frunte ne rechiemeau amintirea minuniloru împărațiloru celoru de odată. În semnu de recunoștință nu va avea italia a fi datoare la nici o pațiune decătu Franței. Asgfeliu căută a se sevârși lupta acea, pe care a roi amu continuato preste alpi în patru seculi, în contra întrevenirei și armeloru austriace. Celu mai dreptu firu în privința portărei, e acela, pe care'lu designează datorința, mărginirea și mintea cea sănătoasă. Urmați dară după firul acesta, și consciința D-voastra va fi scutită de orice simțimăntu pe cuviincosu. Noi nu voimu să fim părtinitorii anarhiei și a con- Politica Împăratului Napoleon I și denumirea Contesei Cavuru de ministru, umplu presa englesă de speranțe mari în causa Italiei. „Ți- Trebile stau bine, Fiește mesul” întră altele scrie: civilisațiunea iară pășește înnainte, demnărei de religiune, poi avemu a pe teme de Dumnezeu și a păzi religiunea părințască. Noi săntem catolici, însă săntem totodată și fii Franției,și pe alipiriți de interesele, dignitatea și legile iei, și nu trimu o încredere adăncă în înțăleaciunea și loialitatea Împăratului.” Obiectul celu mai momentosu ce ocupă astăzi pe publicul parisianu, este, încheerea unui tractatu de comerțu între Franța și Anglia, ca un semnu de cea mai bună conțelegere. Anglia. rri guvernul Austriei, oață cu înceerea păcii de lude, Dointră dănșii începure a fluera și a șopti. Preoțimea catolică din mai multe părți se declară lăngă poterea cea lumească a Papei. Din Turin se scrie, că o autoritate înnontă bisericească au călătoritu de curăndu la Roma, ducăndu cu sine înscripțiuni de loialitate din partea lăcuitorilor vitali din Milano și Turinu. În Neapole încă e mare întărâtarea. În 9 an. p. să sui aci pe amvonu în mănăstirea călugăriloru iesuiți P. Sondiglia, cu broșura Logueroniană amănă, și începu ao combate din cuvăntu în cuvăntu. În urmă sau înfierbăntatu într'arăta oratorul în polemică, în cătu rupsă broșura în bucăți și stupi pe dănsa, aruncănduo rosu de pe tribună pe capetele ascultătoriloru cu următoarele cuvinte: „Afurisitul auctoru, va arde în iadu dinpreună cu căpeteniile criticiloru, cu Calvinu și cu Melancton!” Demonstrațiunea aceasta li se păru ascultătorilor totuși a fi prea mare, de aceea o parte În urma aceasta se înfierbăntă oratorul și mai vărtosu, încă nu aduse treaba acolo, că trăbui să pășască jandarmaria la mijlocu. În privința anectațiunei statelor vitale nu mai încape nici o îndoială scrie „Tg. Ztu.” și guvernul piemontesu ignorează programa neîntrevenirei, care guvernu vrea a păși nu numai în Romania ci și în Parma și Modena. Astăzi se și află denumite trei brigade spre a întra în pomenitele state, și în Mirandola în Modena, se află și pănă astăzi 1400 de feciori din trupele piemontese. Toate se arată gata spre ori ce, chiar și spre începerea unui răsboiu nou, și pregătirile ce se facu aci cu toată diligința dovedescu într'acolo. Îndată ce au întratu Fanii postulu comandante supremu în Ministeriu, se șt vuzi că Garibaldi va păși ca comandante supremu și încă după părerea unora chiaru preste toate trupele ce se voră în spatele Italei mediterane. Le 22,400 operează aci că nu mai curăndu întrarea unoru trupe franceze, sau celu puțânu împiedecarea Austriei de a nu se amesteca. Din toate întreprinderile Franției se poate deduce cum că aceasta își dă toată silința a sprijini tendințele Piemontului, apoi despre acea încă nu încape nici o îndoială cumoită numerulu trupeloru franțusești din Lombardia se mărește din zi ce merge. Despre limica însă nu se visează și vorbește atăta, ca chiaru despre o invasiune căt mai de curăndu în statul Venețiana. Se zice că aru ai gata și un transporti însemnatu de arme spre a se petrece pe furiști preste granița Austriei. Guvernul franțusescu nu face nimba din partea sa spre a stămpăra asemenea speranțe sangvine, ba chiaru din contră se vede a le sprijini din Italia, care de o vreme încoace nu se prea așteptăndu eveniminte mari- a găti greutăți pe avedea cu ochi buni cu cele piemontese, acumu se Denumirea lui Cavur de președinte în Ministeriul din Turin au umplut de spimă pe lumea finanțială din Paris, unde denumirea se privi ca unu simptomu prevestitoriu de răsboiu. De aci urmă că în cercurile militare și începu a se desvolta o activitate, întocmai ca căndu aci earăși aru cugeta oamenii la un răsboiu viitoriu. În cercurile diplomatice se aude din nou acsioma cea atăta de cunoscută, însă de multe ori rău înțeleasă: „ei rasem vis, raga beligm.” (Dacă vrei pace găteștete de răsboiu.) Despre trupele franțusești Franția. că Viena Austria de jos. 4176,200 Praga Bohemia . 317142,600 Pesta Ungaria . 131,700 Veneția Veneții. 118,200 Triestu . Litoralul . 104,700 Lembergu . . Galiții .. 70,400 Graf Sgnermarc 63,200 Seghedin Ungaria .. 632,700 Verona Veneția . . 59.200 briun Moravia .. 58,800 Vuda. . uUunntgeria. „o-0a Padua Dene,.. 600 Teresiopol Voivodina . 53,500 Pojon . Ungaria . 43,900 Vașarheiu (opidu) Ungaria . 42,500 Cracovia ... Galiția .. 41,100 Chescemetu .. Ungaria ... 39,400 Debreținu . Uungaria ... 36,300 Vicența ... Veneția ... 33,300 Taba (opidu) .. Ungarie... 27,900 Linț.. . Apastria de susu 27,600 Arad .. .. Voaoivodina ... 27.000 Brașov. .Ardeal ... 26,800 Chioghiu .veneția . . 26,700 Cernoviț . . Bucovina. .. 26.300 Senteș (opidu).. Ungarii.. 26.100 Maco (opidu) . Ungaria .. 25.600 Udine . ... Veneția . . 25.200 Timișoara . Voivodina .. 22,500 Zombor ... Voivodina . 22,400 Oradia. .... Ungaria .. Trevise ... Veneția . . 22,200 Laibach .Carintia. .. 20,700 Ciuc ... Ardeal .. 20,.600 Bebești (opidu) . Ungaria. .. 20,100 Naghivuruș (opidu) Ungaria. . 20,000 %32