Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-01-28 / nr. 4
Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea face Sibiiu la espeditura foiei, pe affată la C. R. pește, cu unții gata, prin scrisori arancate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiu este pe an 4. ol. 20cr.va, ear pe o jumătate de an 2. fl. 10 cr. Pentru celelilte părți ale Trueluaniei N. A. Acvulu MIS. - Sibiiu 28. ianuarie. 1800. și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. al. 25 cr.iar pe o jumătate de anu 2. ol. 627 cr. Pentru princ. și țeri arăe pe anu 9l. 45 cr pe 1 an 4 fl.72 cr. v. a. Inseratele se plătescu pentru întâiea oră cu 7 cr. șirul cu litere micii pentru a doua oră cu 57 cr.și u. repețire cu 37 cr. v Meseriile și folosul loru. Dacă din căndu în săndu ne întoarcemu a mai repeta unele observăciuni despre meserii și folosul loru celu mare în ziua de astazi, credemu a contribui de atătea ori la datoriilele noastre cele mari și numeroase cu care sănsemu datori onoratului nostru public cetitoriu, și îndeobște pațiuei romăne întregi. Dacă observăciunile făcute de cătră acestu jurnal despre meserii au fost bine ori rău primite pănă acum, dacă îndemnurile lui recomendăndu poporului romănu îmbrățișarea meseriiloru au avutu vreun ecfectu plăcut și încătu, aceaeta o va fi putut observa on, publicu mai bine decătu noi. Nu e de multu, și ne vomu potea aduce prea lesne aminte, de căndu romănii cele apăsătoare săntu rădicate, lumea așteaptă progesgtante, se tănguiau cu durere asupra nedreptățiloru și greutățiloru ce li se păcea și impunea de căte ori cereau a locățe și a întreprinde vreo meserie, și tănguirile lor atunci erau întru adevăru temeinice. Cu începutul deceniului acesta se rădicare și greutățile acelea ce stăvileau pre romăni dela întreprinderea meseriiloru, mai rămasere încă destule privelegii ruginite ce împedecau desvoltarea și înflorirea meseriiloru în deobște, și făceau destule pedeci și greutăți pentru toți lăcuitorii din zi” fără osebire. Cine nu știe cu căt” cu căte năcazuri trebuia să între înțeleu un tinăr pănă acuma, de cumva acela CON imente - germănă. toghea deplină pentru fiește care cetățanu onestu de a începe și a întreprinde orice meserie, prelăngă o singură înștiințare, eau prelăngă cererea unei concesiuni de la dregătoriile nordice competinte. Drumul așa dară ce înlespește învățarea și întreprinderea meseriiloru e deschisu, și numai lipsește amu ceva decătu numai voința. Voința astădată atărnă dela noi și dela nimenen altul. Pănă căndu voința noastră proprie a rumăniloru, nici în privința învățerei și a întreprinderei meseriiloru pu atărna dela pol, ci dela împrejurări, pănă atunci aveamu cuvăntu a ne putea escala în fața lumei, adeca nu era fiul preunui corporațiune? Astăzi înse meseriașiu din aceași toate acelea greutăți și aiedeci nenumerate sau ușuratu prin prea înpofta patentă împărătească din 20 Dechemvr. n. 1859, prin care sau întrodusu o lege nouă de meserii în tot cuprinsul imperiului, cu escepțiunea țimutului a granițeloru militare. Popențta lege pentru meserii va păși în viață cu venețianu și 1 Maiu an, curge și cuprinde 152 §6, cu un adaosu despre cartea de lucrători. Estensiunea ei nu ve iartă a o potea petrece în coloanele noastre cele înguste, destul însă că dănsa preste tot luănduse, cuprinde unele principii liberale, promite o desvoltare și înflorire a meserii oru, și cu un cuvăntu tuiesi cămpu mai largu și concede o șiiiiere multu mai liberă decătu păpă acuma, pentru cei ce au voe a întreprinsu ori ce roșu de meserie. Pomenita patentă din preună cu legea despre meseri, produsu o impresiune plăcută din partea tuturoruceloruinitoriu de înflorirea meseriiloru, și prin urmare de înnaintarea binlui patriei, și poate doară neplăcută numai pentru aceia, carii se închinau orbește unora privelegii ce stăvileau toată mișcarea cea liberă în privința meseriilor. Celu puținu germănii - carii săntu îndeobște cunoscuți ca iubitori de meserii, laudă prin gazete căt se poate mai tare astă prin lege, urmare cetirea și studiarea ei mai de aproape după ce va eși și în limba română că tu mai curănd, nu se poate recomenda din destul. Cea mai mare reformă in urma acestei legi este, căderea corporațiunilor ureriale, și libertea Sa și tă aștepte aci pănă ce voru oi povgtiți lanăuntru la audință. „R. Narlo” din 4 Fevr. în cunoștințază, cum că pomeniții președinți N. Vai și G. Pronai, au fostu porocoși a oi primiți de Maestatea Sa, în 1 Fevr. n. Fără zice - a ne slobozi mai departe a vorbi despre această audință de o însemnătate șmare, agăta poto și zice, cum că Maestatea Sa, carele au vorbitu cu un feliu de cunoștință rară în privința acestui obiectu, așea se vede că vrea în persoană a mijloct deslegarea acei cause ponderoase, și după declarările cele prea grațioase avemu de ajunsu motiv a ne învrede și a spera, cum că resolvarea aceasta va fi spre dela poi a se potea convinge, dacă noi romănii pre șu acea nu neamu aplecatu mai cu deadinsul spre învățarea și deprinderea în deosebitele rade meserii, căci amu fostu împrodecați, sau poate pentru căci nu leamu cunoscut folosul aici odată, și leama de eprețuit totdeauna. Romănul îndeobște sau ocupatu și se mai ocupă cu agronomia, această întreprindere arăta de pobilă care face basa tuturoru celoralalte meserii, care aduce folosu de opotrivă pentru tote clasele soțietății. E bine, agronomia e meseria cea mai frumoasă eserțată cu atăta scumpătate de părinții și protopărinții postrii cercetătrru pănă la romanii antici, a căroru consuli adeseori alergau dele coarpele plugului spre a dispune cele de lipsă pentru binele și fericirea, eru viaru spre apărarea patriei, căndu adeca acea se afla amenințată. (Va urma.) Monarhia Austriacă. Sibiiu 26 Ian. Capitala noastră anu în zilele acestea iarăși două baluri cătu se poate mai strălucite și mai cercetate. Sămbătă în 4 fevr. (323 ianuarie) se țânu în sala redutului cetații așa numitul „balul turiștiloru,” care în toată privința se poate numi unul dintre balurile cele mai rare, mai splendide, la care luare parte lutoriu înnalte civile și militare. Serenitatea Sa Principele Guvernătoriu fuse salutatu cu totu respectul afară la trepele salei de cătră comitetul juriștiloru și întrăndu în sală fuse primitu do un aplausu repetitu cu sjeni Altu balu strălucitu se țănu în G Fevra (25 Ianuariu) în reședința Serenității Sale Principelui Guvernătoru, care balu și astă dasă n'au mai lăsat pimica îndărăntu de doritu în toată privința. Ungaria. După ce primi deputațiunea magiară protestantă din Viena îmcunoștințarea, știm că membrii ei putoru căpăta audință la Maestatea Sa c. r. Apostolică ca deputați de cătu numai un indivizi privați, reptor vănduse acasă mai rămasere încă în Viena președinții deputațiunei Baronii, Vai și Pronai, carii mergăndu la Ministrul președinte Contele Rehberg, spre a lu în cunoștința despre rentoarterea depugațiunei, primire în cunoștințarea, cum că săntu rănduiți a întra la Maesta- Tot în obiectul acesta scrie „Lordul de Peșter” și zice: Maestatea Sa sau declarat înnointea ambiloru președinți, cum că dorește complanarea causei protestante, însă firește astfel cu, ca complanarea aceasta să nu fie în contra deterore și Macegarea Sa, e gaga a renunța de cele cuprinse minațiunilor cuprinzătoare în antentă, în ordinăciunile ministeriale slobozite mai tărziu. În causa aceasta scrie foia „Fogtesnghitt” în cinua următoriu: Baronii N. Vai și G. Pronai, au fostu așeadară Miercuri (1 Fevr.) la audință la Maistatea Sa. decultarea au urmat în limva Maestatea Sa sau îndurat a primi de osebi pe fieștecarele, și sau înduratu a se declara, cum că protestanții Ungariei pot f fi convinși despre intențiunile voinței cei mai bune împărătești, și își exprimă dorința de a se face o convoire. Ascultarea au ținut o oară întreagă. Bucovina. Încetarea Ducatului Sakeburg de noi provinții de sine stătătoare, au produsu în cercurile cele mai multe ale soțietăței de a bea grijile cele mai serioase. De cei mai mulți se priveștte casul acesta de un casu precedent, și e teamă de o realipire lăngă Galiția și așea de o perdere de toate bunătățile, de care sau bucurat de zece ani încoace Bucovina, adminietrănduse ca provinită de sine stătătoare. În cei 70 de ani, în care au fostu Bucovina împreunată cu Galițian au călcatu aici un deputat da aici la dieta galițiană, de unde au urmat deplina nepăsare pentru toată viața publică. Mișcările galițiane cele din cănd în cănd, și urmările loru cele rele, totdeauna au lăsatu bună sine loviturile cele mai simțitoare asupra țeruței noastre celei liniștite, și noi amu fostu totdeauna cei loviți. Acestea precum și deosebirea cea bătătoare la ochi națională a amănduroru țerilor, au amărât împreunarea cea nenaturală, și majoritatea numerică a galițieniloru au avut o influență destrăgitoare asupra oricărei mișcări în Bucovina Lăngă acesta se mai adauge o crică deosebită în feliul său. Fondul religionar al gr. ocupiților, dispune afară de bunuri nesistătoare, dieste un capitatu bine fundat de vreo șapte milioane. Subtrăgănd spesele administrației, și cele pentru unele institute și plăți parohiale la vreo 150.000 fl. pe Astăzi însă căndu greutățile de a plipa mulțumire 7 ambele biserici -ji