Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)
1861-05-04 / nr. 18
Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se sexe pn Sibiiu an espeditura foiei; ne aspară la C. R. pește, cu sani rara, prin scrisori arancate, frecane sape espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiuleste ne an 4. fl.20cr.v. a.eapre o jumătate de an 2. fl. 10 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei pentru provinciele din Monarhia ne unan 5. fl. 25 cr. iar o jumătate de anu 2. fl. 627, cr. Pentru prim. și țeri străine pe anu 94. , Ep. ne / an 4 ca 72 cr. v. a. Properatele se plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 57/ cr.și pentru cu 31% cr. a treia repetire v. . AT “7 I Opienrape. „eacra trebue să o constatămu, de, mi cu conpă„timire, căci nu este nici o națiune „în patria noa„stră, despre carea sa nu putea zice, că fiecare „mădulariu alu ei este inteliginte. Întră asfeliu „de împrejurări aceea țară este mai fericită, unde „acele doă cerințe așa se esecuteaze, ca să se facă „îndestulire amăndorora, daru la toată întămplarea, binelui țării. E, zice apoi Da. Veszei, „aflu această opăndsire pn aceia procedură înțe„eaptă a Legiloru din 1848, den carea congregația generală alege pre Comisiunea comitatense, „și pre Deputații la Dietă, earu Amploiții se azer „prin Comisiune, carea tractează și agendele pu legii însași. Să vedemu, oare este așa. Terenulu acelu legalu, pe care își închipuește Dl. Vesteig, că ce află, ama este tircumuscrisu „pa Legea susatinsă, mi adecă fiul 1. Ministeriulu Ba așterne la Dieta cea dintâiu proectu de lege despre constituirea Comitateloru pe baza reprezentației poporului; fiulu 2. mi pănă atunci pănă cându jurisdic Legislația va efectua acastă constituire, ția de Comitatu ce va esercita pn următoriulu nins: a, după încetarea legislației presinte ce va ținea întrunu timpu câtu se poate mai scurtu, congregația generale în toate Comitatele; b, la aceste congregații voru avea dreptulu de votizare toți aceia, carii de acestu dreptu sau bucuratu și pănă acumu, precumu și aceia, pre cari lăcuitorii de .. . „mai latu alege pre Inteligința, și inteligința PO4 | prejudițiulu impopulăciunei pomene mi în batjocura și linda congregația > Ri +ibilă mai lată căci numărulu Comisiunei nu „este hotărât, esercitează autonomia, la carea este „îndreptățită prin Lege. „generale în înțălesulu aceloru legi nu se poate „ținea, pănă căndu Dieta nu va încheia regularea „Comitateloru, este învederatu, că comitatele Ardealului, căndu au restauratu Comisiunile, din „partea inteliginței romăne sau alesu atăția la co„misie, că tu nici congregația generale n'apă si pu„tutu alege mai mulți, și așa au corespunsu cerințeloru cuviinței și ale frățietăații. „fi organisată Constituirea comitateloru prin Legislație, numai decătu comisiunea va depune în „mănile comitatului jurisdicțiunea ca vremelnică, „după articolulu 16 sub punctul g.Căndu luămu cuprinsulu Articulului Domnului Veszely K. aa cercetare, aflămu, că prin trânsulu! va să ce zică, că Inteligința romănă fără nici o privire la recvnsițiunile legale și intelectuale au făcutu oposițiuni cu prilejulu restaurării Comitateloru, provocânduse la numerositatea absolută a connaționaliloru săi, și așa se clătina întră legile din anulu 1848, și întră Patenta din 20. Oct. Noi vremu să arătemu Dlui Veszely, că este în părere greșită, cându asfeliu descrie inteligința romănă, căci credința politică a inteliginței romăne, carea este credincioasă cerințelor drepte ale nației sale, este Egala îndreptățire nu numai individuale, cici naționale, și fiindcă acasta nu se asigurează nici prin legea din 1848, nici prin Patenta din 20. Oct. așa care ea pentru ce să se clatine întră ele. Noao ne vine a zice, că tocmai Da. Veszely ce clatină întră legea 16. din a. 1848. și întră Patenta din 20. Oct. pentru că de o parte recunoaște, că acumu se restaurează Comitatele din nou după întrerumpere de 12. ani, de alta parte earu ce provocă la legea susatinsă, dar nu o observează, ba încă ce este mai multu, se preface, ca cumu elu n'ar ști, că legea acasta a Ungariei nu sau pusu la a. 1848, în lucrare în Ardealu după înțelesulu ei, și după placulu frațiloru Unguri în gație generală cu privire la estensiunea, și popolațiunea comitatului, și la toate clasele civiloru comitatenși, va alege o comisiune stătătoare din Cumu va voru trimite din comunele loru la aceste congregații generale de Penaua Jurnalulu din Ciucu „Korunk“ în Nrulu 104 „vlice. Deci libertatea cea bazată pe temeiulu cel gații generale de Representanți; c, acastă congre aduce sub titlu menări upu articulu înțepătoriu, dela Da. Veszelyh, alu cărui cuprinsu merge „întracolo, că deacă cu atențiune petrecemu mișcările cele de pănă acum, ce că manifestatu la restaurarea Comitateloru din partea romăniloru, „și deacă căutămu și mai odată la luptele verbale, „și urmările acelora, atunci ce voru afla două cause „de căpetenie, care cu deosebire merită atențiunea „oastră (a unguriloru) și adecă clătinările Fraților „romăni întră terenulu legalu, și patente, apoi „și acele năzueli, în urma cărora Romănii cu de„săturarea oricăroru cerințe, ce mintea și legea „poftește, vreau să bazeaze pe pluralitate numerică totu Dreptulu. Ivirea cea dintâiu, Kle adecă „frații noștrii romăni sau clătipatu mai în toate „Comitatele întră pășire la terenu legalu și la „atente, nu vremu să o atingemu dec amdată, „căci numărulu acestoru Romăni tot mai multu ce „împuținează. Ivirea ceealaltă ce arată a fi mai „vânjoasă, în urma cărei unii dintră frații romăni „fundează dorințele loru pe pluralitate numerică „cu delăturarea tuturoru celoralalte cerințe, ce „legea au defiptu. Mai departe zice Da. Veszel, „că la Dieta dela Pesta în privința naționalităților, „se va face pe baza cea mai largă asfeliu de ho„Tbpăpe, carea cu buna seamă va corespunde mulțămirei pănă la marginile posibilității. Dar apoi „adaoge Da. Veszely, că aceea este Egala îndreptățire reale, căndu fiecare membru alu Statului „afară de aceea, că este egalu cu oricine înnaintea Legii, numai atăta Dreptu își pretinde, câtă „îndatorire împlinește cătră statu, nu are de „gându apoi Da. Veszely că pomenească aceea faptă „a lui Sergiu Tulcu, în urma cărei dintră egal în 1 „dreptățitele Cenzurii cea de pre urmă număra mai „multe capete, ca toate celelalte, ci problema „lui este, a face attenți pre cei competenți la unele „observăciuni. Unul dintre mărgăritarii Constituționalismului, zise El, este ocârmuirea independinte locale, și pe calea acesteia împărtășirea la Legislație. Cea dintâiu este urmarea libertății și a Egalei îndreptățiri, earu a „doă este postulatulu binelui vinepriceputu al țării, „adecă alu mântuirei publice (salus publica). Că „aceste doă cerințe, adecă întrebuințarea Drepani în măsură că nu se poate mai lată, și In „teligința nu pășescu totudeauna deopotrivă, ar fiptu; și spune de aceea Lege, ue carea Terazimisra, afirmându legalitatea congregațiloru generale din a. 1848, și osândindu pe Inteligința romănă, căci legalitatea lorunu o precunoaște? Spunene Dameu acelu Comitatu din Ardealu, care au alesu întră memorii comisiei sale și pre Romăni potrivitu Legii 16. din a. 1848.7 Spunene Da mieu aceea Lege, carea dă comisiunei comitatense Dreptulu de a alege din sânulu său Deputați pentru Dietă? Deacă vremu o și frăție, și acasta fiecare dintre noi și voi o dorește, atunci să fimu sinceri și drepți, să smulgemu nervia neîncrederei și a zelotipiei din grădina Patriei, și să o facemu de o grădină desfătătoare pentru fiecare Ardeleanu fără deosebire de raționalitate, în carea să înflorsecă pentru toți timpii pomulu cunoștinței Egalei în| | du număru mai mare, fără deosebire de naștere; d, aceste comisiuni stabile voru tracta toate acele agende, care leau tractatu și congregațiile generale de comitatu; e, limba consultativă cu privire la Ungaria se va întrebuința numai cea ungurească, iare pn părțile adnecse după propria loru hotărâre se poate folosi și cea maternă. 1. Comisiunea comitatense, carea în chipulu suszisu funcționează, stă cu Ministeriulu în atingere directă, mi dispune pn înțelesulu legiloru cu amploiații comitatului,, Acumu văzându noi Legea, la carea se provoacă Da. Vesterg, îlu întrebămu, oare alcătuitusau adunările generale pela comitatele ardelene la anulu 1848, așa, precumu prescrie legea? noi Romănii știmu, că nu sau alcătuitu ama. Deacă aceste adunări generale din a. 1848, nu sau alcătuitu după lege, oare potu avea acele astăzi legalitate de a funga? noi Romănii zicemu că nu potu avea. Oare ce potu reîntregi ele astăzi? noi răspundemu cu „nu.” Și deacă și ce reîntregescu ele astăzi, oare potu avea Legalitate? noi și la acasta răspundemu cu „nu.” - Oasmene Dames! acumu, cine ce clatină, inteligința romănă, sau altu cineva, cându cu învoirea Patentei din 20. Oct. se restaurează comitatele fără observarea „legii, la care are provoci Dta, și totuși apelezi la legalitate? Dta impun Inteliginței romăne, că ea dorințele paționale se bazează pe pluralitatea numărică a impopulației cu delăturarea oricăroru cerințe, ce Legea leau defii bunu Domnulu mieul dreptățiri politico-naționale! Din Comitatul Hunedorei în Aptilie 1861. (Încheere.) Vineri în , Aprilie ce pans a doua ședință, în care după cetirea și autenticarea protocoaleloru se candidară dregătorii cei noi români și unguri, designați de cătră comisiune, prin aclamațiune; asemenea a urmatu și cu lefile amploiați *) Legea pomenită sau tradusu aci numai prescurtu, daru credinco eu.