Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)

1861-09-21 / nr. 38

n N 38, șulu v. MNM și pentru ă. din truhlă pe un an 5. fl. 25 cr. iar omătate de anu 7. fl. 62 „ cr. Pentru prin c. miteri străine pe anu 93. 45 cr., pe an 4.9l.72 cr. v. as Sichiiu 21. .. 1801. Inseratele se plătescu penttru întâiea oră cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua cu 5% cr.și pentru a treia repetire cu 37% cr. v. a. Telegraful ese odată pe septemănă. Joia. Prenumerațiunea ce face în Sibiiu la espeditura foiei, pe aflată la C. R. peate, cu ui gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. fl 20cr.v. a.cap ne jumetate de an2. fl. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei TRANSILVAANIA. e-- În Articululu despre eșirea de sub tia broșurei „Anthoghismos” la înunde este titlulu Broșurei bucovineze, sau făcutu o greșală mare de tipariu, căci în locu de „Dorințele” sau tiparitu „Daropinpeae“. Deci ne rugămu, ba în locu de „Datorințele” să se cetească „Dorințele Clerului” ș. 8. Sibiiu 19. Septem. Jurnalulul „Oozstati Cuzionu” în Nr. 154, afirmă, că din izvoru sigur a înțelesu, că aa Guvernulu Țării au sositu Decretulu împărătescu pentru conchiemarea Dietei pe 4-lea Noemvriu, și că proposițiile regești cuprind aceste puncte: 1. Iarticularea nației romăne în rândulu celoralalte recepte nații; 2. alegerea Amploiațiloru; 3. alegerea a 26. Deputați pentru Consiliulu imperialu; 4. Modificația, ce se va vedea fi de crebuință în Condica civile și penale. Mai departe că toți aceia sântu Alegători, carii sub orice nume plătesc o contribuție directă de 8 SA, val. austr. și KA în Comitatele, ale cărora numărulu sufleteloru trece peste 60,000., să ce aleagă după fiecare 30,000 de suflete un eputatu. Și în sfârșitu Diurnele Deputațiloru se defigu pe lună în 100. fl. val. austr. „Pesti Narlo” citșind în N. 213, că proposiția cea „dintâiu regească va fi recepția nației romăne în „rândul celoralalte trei nații privilegiate, adaoge „apoi, că pe Sigiliulu Ardealului nu va mai sta mai „multu: [apa Ardealului constă din trei „nații, ci acasta: Țara Ardealului con„stă din patru nații, și că spre viitoriu a „patra parte a officialilor cardinali va fi de romăni, „și că așa după jurământulu celu vechiu de uniune, „și după Legea HI. a anului 1791, amu obliga și pe „romănului capre o pațte, convenția cea principală, „în urma cărei fiecarea nație este îndatorată a „susțineapre ceealaltă în drepturile, privilegiile „și în legile loru aprobate fără deosebire de „religie sau persoană, ba încă să împiedece opresiunea fiecărei persoane singuratice” Noi mulțămimu Dasi Pesti Narlons pentru aceste cuvinte, ci pentru tâlmăcirea lor, ce o face ama, „întradevăru frumoasă, și în timpii nostri cu mare esperimentu împreunată chiemare este aceea, „an carea Ministrulu de Statu chiamă pre cele patru nații ardelene. Noi nu avemu nimicu încontra, ca romănii să fiă a patra pațiune, numai „poftimu aceea, ca Ministeriulu să pu se căiască „apoi pentru prada drepturiloru, la carea provoacă naționalitățile.” Noi nci răspundemu lui Resti Narlo, că romănii încă în adunarea dela Blaju a» a. 1848. au juratu Credință și amiciție acelor nații din țară, care vor jura și loru credință și Amiciție. Așa dară romănii, Ra nație receptă, Bucurosu voru întări cu nații din Ardeal la a. 1848. sau făcut vinovați față cu jurământu credințu și amiciție cătră celelalte trei recepte nații, căci mi debue să jure nației romăne credință mi amiciție. Quod un justum , alteri negacimn. Și sperămu, că n ne papă face grăutăți, ca officialii romăni să nu ce pună numai după naționalitate, ci și după confesie, căci mi ungurii nu ce punu în officiuri numai după naționalite, ci și după confesii, de aceea vedemu se, astăzi, că la Tabula regească sântu trei unguri Protonotari de trei confesii - catolică, reformată, și unitarie, și încă după Legea țării, și cându Guvernulu țării au fostu provocatu, ca pentru unu postu de Protonotariu romănu să facă proposiție, au respunsu, că după Lege numai trei Protonotari potu zi. Guvernulu țării așa strânsu sau ținutu delația ungurească, încâtu pre toți trei protonotarii iau pus dintre unguri, și ca să nu vateme confesia vreunui unguru, au luatu de Protonotariu căte unul din cele acum zice trei Confesii, de care nația ungurească se ține. Totu așa ne tractează pre noi mi Oficialii săsești mari mi misi, carii se fălescu, că la Sibiiu au creatu un postu de Senatoru pentru unu romănu, dar au zăuitatu, că romănii deși au ochi buni, totuși pre celu unicu Senatoru romănu nu au vechi de cei doisprezece Senatori săsești, ci sântu siliți alu căuta cu lumina, deacă vreau săi vază între cei mulți săsești. Mai departe aflămu unu ce prea dreptu, ca spre viitoriu Sigiliul Ardealului să poarte inscripția celor patru nații egalu îndreptățite, căci mai nainte au fostu numai trei nații recepte, și de aceea Sigiliulu țării porta inscripția aceloru trei nații, se dă ne față Pesti Naplo prin articululu său, ba cum puiapă plăcea aceste schimbări; noi din coloanele acelea nu putemu alta deduce, decâtu o mâhnire, căci și nația romănă se va încorpora între cele trei recepte nații, și căci pe Sigiliulu țării va figura și nația romănă. Încă mai zise Pesti Narlo, „că Biena în loculu Legii electorale a Ardealului din a. 1848 „în urma cărei fiecarea Municipalitate are a alege „pentru Dietă câte doi Representanți, ia de îndreptare Legea electorale din Ungaria a a. 1848 carea „rânduește după 30.000 de suflete nare șa De„putatu pentru Dietă. Ce povoiu miraculosu de „simțement este aceea, că Ministeriul tocma 30.000 „de suflete nou consideratu în Ungaria de o măsură conservativă. ?” Noi răspundemu lui Resti Narlea cu însuși cuvintele lui, că într'adevăru un povoiu miraculosu de simțementu este aceea, ce elu impută Ministeriului. Aci sau datu pe față Resti Narlo, că este ruginitu în covingerile sale, mică tandemie, că va putea arăta lumii, că Legea electorale ardeleană din a. 1848, corespunde Sistemei representative de impopulație. Ministeriulu, deacă au regulatu alegerea Deputațiloru după principiulu Reprezentației de impopulație, nau făcutu alta decâtu aceea, că au vrutu să se ferească de păcatulu acela, de care Părinții celor trei recepte Clujiu 12. Sept. Soțietatea literariă romănă din Clujiu sau întăritu de cătră Guverniu. Inaugurarea ei se va celebra în 19-lea ale curgătoarei cai, vechiu după amiazăzi la 2 oare. la aciastă Solenitate sântu chiemați mai multe Celebrități romăne, și sperămu, că va fi o adunare măreață de Bărbații noștrii, a patra năciune. Pentru că fiecarea municipalitate ardeleană au pututu pănă la anul 1848, să trimită la Dietă câte doi Deputați, căci aceia ce alegeau din și prin clasa privilegiată a Nobilimei în Comitate și scaunele săcuești, iar în Scaunele săsești dintre oficiali și inteliginții săsești prin membrii Comunitățiloru săsești orășene și prin câte doi Aleși din fiecare Satu. Așa dară stând Dieta țării pănă la a. 1848, din Nobilime și Privilegiați, au fost numărul Deputețiloru amăsurat Alegătoriloru luănduse câte doi Deputați pentru Dietă din fiecare Municipalitate, dar astăzi acel motiu antimarțialu nu mai poate rămâne, căci nu corespunde Principiului de Reprezentație de popor, pentru că astăzi nu numai clasele privilegiate de mainainte se reprezentează la Dietă, ci și clasele acele, care pănă la a. 1848, nau fost îndreptățite a avea representanți la Distă. Pesti Narlonare temeiu de a ce mânia asupra Ministeriului imperialu, căci acesta au arătat mai mare aplecare cătră prosperitatea intereseloru magiare, decât cătră cele ale nației romăne, când legea electorale ardeleană din a. 1848, numai pentru comitate au modificatu, o măsură, ce pre romăni numai îi năcăjește pentru consecvințele, ce din acea măsură firește debite să urmeze. Noi romănii așa știmu că Țara noastră este una Individualitate, și ca să fie și uniformă, are trebuință de măsuri uniforme. Noi romănii știmu, că Dieta se conchiamă spre binele obștescu alu Individualității unei și a aceeași Patrii noastre, cum poate avea Dieta acasta Deputați, ce sau ales după doă Sisteme? Deputații din Comitatele, care au peste 60.000 de suflete, se vor alege parte după legea din a. 1848, parte după măsura cea nouă, carea rânduește, ca în acele Comitate, care numără peste 60.000. de suflete, să se aleagă doi deputați după legea din a. 1848, și apoi câte unu Deputatu după 30.000. de suflete, cap Comitatele, care n'au peste 60.000. de suflete, apoi îndeobște fără privire la numărul impopulației scaunele săsești și săcuești voru trimite câte doi Deputați aleși nu prin Poporu, ci prin Antiștii Comunelor sătești după modul antimarțial. Ce bine se poate aștepta dela o asemene Dietă, la care sau aleșu Deputații pe baza unei Sisteme heterogene? Noi nu putem proroci nimic bine de la o asemene Dietă. Biată Țară! cându vei eși din Labirintulu volnicielor fiiloru tăi! Biată Țară! înnalțăți glasulu, ca să știă fiii tăi, că nu este durere, ba durerea ta' Și deacă ști, că noi romănii te necăjișu, spunene, KA cu ascultarea noastră fiiască săți alinămu durerea, pentru că noi vremu săți fimu, și săți rămânemu fii credincioși!