Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-06-03 / nr. 44
ese de doă adresate către an 7. fl. B.a. Cap pe 3. ea. 50. cr. E Transilvaniei și espeditună. pul viiul prenumerației pentru Cisnă ecte o jumetate de Pentru celelalte pentru an părți provinPA SA a . jine o jumătate de anu 4. fl. v. a. Pentru an 8. l.pentru întâiea oră cu 7. cr. șirul cu litere mici. pentru a doua oară cu 5% cr. și pentru a treia repetire cu 5% cr. v. a pe an Lmviiu aa espediturii se aflată la a. ori pe septemănă. Joia și Dumineca. Prenumerațiunea se face pe foiei; bani rara, print. poște, scrisori cu arancate, ANY 1% - Niiele din Monarhiă ne sn print: mi țeri străine 12. f. pe Van. sl V. p. Inseratele se plătescu iu. 3. Iunie. 1802. nn 1%. Aducanduse acesta Publicare. In urma condusului Adunarei generale din 7 1861 pemuv. Adanaptia generala a Asosiatiunei transilvane, pentru literatura romana si cultura poporului romanu, se va tîni pentru anulu acesta luliu in Brasiovu. duse la cunoscintia publica , si sonsniamanta aceeasi toti Membrii siedintei si satisface placutei S ulu 14 lit. a. Asosiatipnei, subscrisulu Prei-o impune din statuie.Jurnalele nostre romane suntu rostite a reproduce acesta publicare. Sibiiu 27 Mau. 3. și 1862. Andreiu Baron de Siaguna m. p. Errp. si Presiedintele Asotiatițnei. Antonie Vestemiana m. r. Sanonisp si Sesghetaghip secundarlu. s'ale detorinlie ce e Politica fiitoare a avi Coșut. între ele stavezi o perfectă concordiă, care va trage după cine sa cel dintăiu resultatu căderea tiranilor ce „pi apasă mi disoluțiunea stateloru celor vechi vermenoase, ne care ne prin ei în sclăviă și le înpedecă înaltul loru zboru. Eu jur pe toți frații postrii maghiari, păda vălulu uitării peste trecutu, ași întinde mâna, a scula ca unulu pentru care singuratică slavii mi pomenii libertate și a lăa se lupta toți pentru unul și fiecare pentru toți după devisa veche a elvețianilor. Eu îi jura, ca este concesiune, să primească aceasta proposițiune care nu ci basa unui contractu reciprocu liber. Fie ar grupa ne lăngă sine și fracțiunele altor seminții, nu poate forma de sine singură nici unu statu de al doilea rangu, a cărui independință sar afla în necontenitul pericul și care prin urmare ar trăbui să cază influinții străine, ne căndu ungurii, suduniți, in casu căndu apă npimi npinainiine de mai susu, în cumpăna europeană, de rangul dintăiu, un stat rogatumi potinte de 30 milioane locuitori, ce trage greu unire, concordiă și frățietate între magiari, romani și elavi! Aceasta este cea mai ferbinte dorință mai sinceru statu alu meu, garanția pentru toate aceste popoară, a mea, cel mai strălucitu viitoriu Aceasta este politica viitoare a asi Coșut, zice „Ost West” după care celu mai cutezatu înțeles al cuvăntului și de aceea pentru practica politică a presentului de un prețu foarte problematic. Cu toate ceete „Ost si Vest“ e de părere, că încăt în ea se vede o admonițiune pentru Austria a nu fi nepăsătore în gestiunea orientului, ea nu remăne fară nici un prețu, căci eertatu a se învăța și dela vrăjmași.lemente ale unei republice, elu se pare încă a avea aceea rătăcită părere, că Austria numai la sunetulu trimbițiloru republicane va cădea în sine ca și șurii Iericonului și necesitatea istorică, care a creatu statul austriacu, a încetatu, a mai fi o necesitate, însă Coșul, tămăduitu încă la anul 1849 mn Despiuină de opinia rătăcită, Kb în locul Austriei sar putea rădica pe mormintele slaviloru și romăniloru Ungariei o Maghiariă mare, a văzutu nedreptatea, ce a făcutu acestoru popoară vrăndu să le maghiariseză și a recunoscutu încă în cuvăntarea ca din Glasgow, că viitoarea istoriă a Ungariei trebue să fie o înpăciuire a acestei nedreptăți. Și acuma a mere mi mai departe precum văzurăm din proiectulu său. „Prese” zice, că gubernatorulu din 1848 și 1849 al Ungariei își ține punctul de stațiune al său întratâta, încă nu continuă ași arăta dușmănia în contra statului austriacu; de almintrelea însă, cum ar căpăta politica sa o practică aplicare în posițiunea Ungariei, Transilvaniei, Croației și Slavoniei, se face privirea lui cu totul modificată; căci neobositul declamator pn contra rămurrei de centralisațiune austriace, și mai nou „pn contra Constituțiunei din februariu presupune fără nici o pregăndire, că conpatrii lui ce vor supune unui statu nou, a cărui principii constituțioei sale aru fi cu multu mai centrealistice, decăt ce este constituțiunea prezentă a noastră, ș. a. „Mag. Sat.” care au începutu ca silitu să dexiape amecri manifestu al lui Coșutu de falsificat, își revoca demințirea mai tărziu, și zice, că principiile lui Coșut nu consună că privirile sale și nu vor dobăndi nici odată aplacidarea lui. „R. Hir.“ primește „în demințirea lui Șaito un înbucurătoriu semnu, că absurditatea lui Coșutu se osăndește și de politicii estremi mariapi. „Sirgang“ merge mai departe mi zise: Coșut, care fără studii naționale- economice după o citire a opuriloru mii. Listu a venitu la idea Asociațiunei scutitore, el, care dintrun entusiastu pentru sistema municipală ca a făcutu dintro dată 5nă centralistu mi apostol al sistemei representative, el, care în anulu 1848 a tractatu naționalitățile cu o trufiă neînțeleptă și nu a vrutu să recunoască nici una din dorințele loru și apoi la anulu 1849 recunoscu dintr'o dată autonomia Croației și egala îndreptățire a naționalitățiloru; elu, care este creatorulu lui 48 și totuși în timpulu de pre urmă a osănditr dieta ungurescă, pentru că aceasta a ținutu străinu de 48, eară nu de 49, putemi primi, zicem noi, Kb un bărbatu, care ape unu careu de idei așa de mișcătoriu, și știe a se ținea totudeuna pe surfața ideiloru moderne au cuprinsu erăși cele mai nouă, cele mai deasupra înnotătoare idei de statu, înpărțirea stateloru după naționalități și icoana morgană a confederațiunei danubiane, ca să o utiliseză baremuna mijlocu la scopul său. În fine se apucă de proiectu și întreabă, că se căștiga spiritual ar aduce confederațiunea popoarălor care în cultură stau înderăptul maghiariloru și nu săntu subt puterea D. Cușut, ce căștigu material? Țerile aceste au mai eftine și mai multe producte crude decăt Ungaria, însă industria ungureacă, care poate că sar perfecționa, ar afla la o consumțiune mai mică de acolo, eră și numai o căutare mai mică. Și în privința politică, ce ne garanteze ele? zice mai departe „Surgany.“ independința? Acesta nu crede nici fantazia romantică a lui Cușut, căci el le îndreaptă in priviințe acesta cătră una sau mai multe puteri apusane m. a.m. d. Noi provocănd la cele ce au scrie D.Papiu în Broșurile sale despre Independința Transilvaniei, zicem că și acestu proiectu a lui Coșut va fi numai vreo meșteșugire viclenă seducătoare de cei scurți la vedere. Timeo Danaos et dona fegheptes, adecă, să ne ferimu de dracul mi căndu vine cu ploconul. Coșut e slavi și romăni, națiune danubiană și de a forma o potere Turnu 1 Maiu 1862. o amu împărtășit mi noi, în Mai departe încă de părere putea fi republică, deși zice totu rătăcită, acestuia A. Coșut, cumu Ungaria se asumnalu, că aiu îi lipsescu cele mai necesarie e-